BOSNIA-HERŢEGOVINA

Răniţi în discotecă

Aproximativ 30 de persoane au fost rănite, în noaptea de sâmbătă spre duminică, în urma exploziei unei grenade într-o discotecă aglomerată din Velika Kladusa, în nord-vestul Bosniei. Grenada a fost lansată de un tânăr cunoscut de Poliţie şi pentru alte fapte criminale. El a fost reţinut, dar Poliţia nu cunoaşte, deocamdată, motivele acestui atac. Localul era plin ?i tânărul a lansat grenada în mijlocul oamenilor.

ISRAEL

Zonă militară închisă

Armata israeliană a declarat, ieri, zonă militară închisă o parte a Platoului Golan, ocupat de Israel, temându-se că luptele care au loc de partea siriană a frontierei s-ar putea extinde pe teritoriul israelian. Zona de la punctul de trecere a frontierei Qouneitra a fost închisă din motive de securitate. Surse din domeniul securităţii israeliene au anunţat că se tem că luptele dintre rebeli sirieni şi trupe loiale lui Bashar al-Assad pot să afecteze această zonă. O coaliţie a rebelilor moderaţi - din care fac parte peste 30.000 de combatanţi din 55 de brigăzi - cunoscută sub numele de Frontul din Sud a revendicat o serie de succese militare în special în regiunea Qouneitra. Israelul se află oficial în stare de război cu Siria. El ocupă din 1967 aproximativ 1.200 de kilometri pătraţi din Platoul Golan, pe care l-a anexat, o decizie care nu a fost recunoscută vreodată de comunitatea internaţională, iar 510 kilometri pătraţi au rămas sub control sirian. Situaţia în Platoul Golan este tensionată de la începutul războiului din Siria, în 2011, iar violenţele s-au limitat până în prezent la tiruri cu armament uşor, cărora armata israeliană le-a răspuns. În martie, forţele aeriene israeliene au efectuat un raid asupra părţii siriene a Platoului Golan, rănind patru militari.

UNGARIA

Viktor Orban, reales

Noul Parlament al Ungariei l-a reales în funcţia de prim-ministru pe populistul Viktor Orban, liderul alianţei conservatoare între Fidesz şi creştin-democraţi care a obţinut victoria în alegerile legislative din aprilie. Socialiştii şi membrii formaţiunii E-PM au votat împotriva realegerii premierului în exerciţiu, iar liderul liberalilor a anunţat că nu va vota deoarece nu cunoaşte, încă, programul de guvernare. Într-un discurs susţinut după vot, Orban a declarat că ”relaţiile economice şi politica unei naţiuni puternice se vor afla în centrul politicii externe a Ungariei”. El a declarat că politica guvernamentală a deschiderii către Est va continua, Executivul căutând în continuare să-şi sporească influenţa economică în bazinul carpatic. Cel de-al treilea Guvern Orban va avea nouă miniştri, potrivit unei propuneri înaintate Parlamentului, sâmbătă.

LITUANIA

Prezidenţiale

Lituanienii au votat ieri în primul tur al alegerilor prezidenţiale, în care preşedinta în exerciţiu, Dalia Grybauskaite, este bine plasată pentru obţinerea celui de-al doilea mandat. Cunoscută ca ”Doamna de Fier baltică”, pentru fermitatea faţă de marele vecin rus în criza ucraineană, Grybauskaite, în vârstă de 58 de ani, era creditată cu peste 50% din intenţiile de vot încă din primul tur, dar totul depinde de prezenţa la urne, care trebuie să depăşească 50% pentru ca o eventuală realegere să fie validată. În precedentul scrutin, în 2009, Grybauskaite a fost aleasă în primul tur, cu 69,04% din voturile exprimate, prezenţa fiind de 51,67%. Preşedinta în exerciţiu pare să nu aibă un rival puternic, cota celorlalţi şase candidaţi fiind de aproximativ 10%. După trei ore de votare, prezenţa la urne era de 7%, inferioară celei de la scrutinul din 2009, la aceeaşi oră. Alegerile coincid cu o intensificare a îngrijorărilor provocate în Lituania de operaţiunile Rusiei în Ucraina şi de potenţialul militar tot mai important la frontierele acestei foste republici sovietice. În campania electorală, Grybauskaite s-a declarat ”pregătită să ia arma pentru a apăra ţara, dacă acest lucru este necesar pentru securitatea naţională”. Principala atribuţie a şefului statului lituanian este să conducă politica externă, iar preşedinta în exerciţiu a devenit celebră prin criticile dure la adresa acţiunilor Rusiei.

MEXIC

Seism

Un cutremur cu magnitudinea 5,9 a avut loc, sâmbătă, în sudul şi în centrul Mexicului, a anunţat Institutul Naţional de Seismologie, iar potrivit primelor informaţii, nu s-au raportat pagube sau victime. Epicentrul cutremurului, care s-a produs la ora locală 2.36, a fost localizat la 38 de kilometri sud-vest de Tepcan, o localitate din statul Guerrero, la o adâncime de zece kilometri. La Ciudad de Mexico, cutremurul a provocat evacuarea unor clădiri, dar Secretariatul Protecţiei Civile al capitalei a anunţat că nu a fost informat în legătură cu incidente grave. Coordonatorul naţional al Protecţiei Civile a declarat, de asemenea, că nu dispune de informaţii despre eventuale pagube în statele Guerrero şi Oaxaca (sud), Morelos (centru) sau în capitală.

SUA

Căutări reluate

Un robot submarin american reia căutarea epavei avionului care efectua zborul MH370, dat dispărut în martie, vizând orice obiect anormal, orice obiect metalic în regiunea în care se crede că s-a prăbuşit avionul, a anunţat un oficial din cadrul Marinei americane. Nava americană „Ocean Shield“, care transportă submarinul „Bluefin-21“, a revenit la Perth, pentru a se alimenta cu carburant, şi a pornit sâmbătă către zona căutărilor, la sute de kilometri de coastele de vest ale Australiei. „Bluefin-21“ a fost propus de americani să preia ştafeta căutărilor cu submarinul, după abandonarea, la sfârşitul lui aprilie, a căutărilor cu nave şi avioane. El a fost utilizat, atunci, în locul în care un sonar hidrofon a reperat ultrasunete care ar fi provenit de la cutiile negre ale Boeingului, dar fără să poată să localizeze epava şi continuând căutările. Avionul de tip Boeing 777, care asigura un zbor Malaysia Airlines între Kuala Lumpur şi Beijing, a dispărut la 8 martie, cu 239 de persoane la bord, majoritatea chinezi. Informaţii au început să apară treptat, după dispariţie, autorităţile ajungând la concluzia că avionul s-a îndreptat în direcţia opusă rutei şi s-a prăbuşit în Oceanul Indian. Căutări submarine mai intense urmează să înceapă în săptămânile viitoare, imediat ce vor fi disponibile noi echipamente de explorare submarină mai sofisticate, după ce Australia - care conduce căutările, având în vedere că avionul pare că s-a prăbuşit în largul coastelor sale de vest -, Malaezia şi China au lansat licitaţii comune în acest sens. Aceste echipamente urmează să permită coborârea până la 4.500 de metri adâncime.

VIETNAM

Apel la calm

Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a îndemnat China şi Vietnamul să dea dovadă de reţinere în conflictul din Marea Chinei de Sud. Tensiunile dintre China şi Vietnam s-au agravat după ce Beijingul a anunţat, săptămâna trecută, instalarea unor structuri de foraj petrolier în Marea Chinei de Sud. Hanoi şi Beijingul îşi dispută arhipelagurile Paracel şi Spratley, în zona cărora se presupune că există zăcăminte bogate de hidrocarburi şi care se află în centrul unor rute maritime internaţionale. Pe de altă parte, China îşi dispută suveranitatea asupra unor insule cu Japonia, care se află într-un conflict teritorial cu Beijingul mai la nord, în Marea Chinei de Est.