ITALIA

900 de migranţi clandestini salvaţi

Nouă sute de migranţi clandestini care se îndreptau către Italia, la bordul unor ambarcaţiuni precare, au fost recuperaţi în Marea Mediterană, în ultimele 24 de ore, a anunţat, luni seară, Marina Militară italiană. O operaţiune navală italiană, denumită „Mare Nostrum“, a fost decretată într-o zonă vastă, după mai multe naufragii în apropiere de insula italiană Lampedusa, în octombrie. Ambarcaţiunile localizate luni cu ajutorul elicopterelor nu aveau niciun fel de dispozitiv de securitate la bord şi navigau în condiţii precare când au fost salvate, a declarat Marina Militară. O parte dintre cei 900 de migranţi au fost recuperaţi de o navă libiană şi de una comercială, fiind conduşi în portul Tripoli. Zeci de mii de migranţi clandestini încearcă în fiecare an să efectueze călătoria, deseori la bordul unor ambarcaţiuni aflate în stare proastă, către Italia, plecând de pe coasta Africii de Nord, în special din Libia şi Tunisia. Este vorba mai ales de migranţi din zona subsahariană. Alţii vin din Siria, Irak, Afganistan, chiar şi Asia de Sud. Majoritatea sunt victimele unor traficanţi fără scrupule, în dorinţa de a-şi încerca norocul în Europa. Multe dintre aceste ambarcaţiuni au naufragiat în ultimii ani, uneori fără ca cineva să afle de incident.

GRECIA

Tren deraiat

Un tren cu 120 de pasageri la bord care se deplasa pe ruta Atena - Salonic, în nordul Greciei, a deraiat ieri, după ce a intrat într-o turmă de vaci, însă accidentul nu s-a soldat cu victime, a anunţat operatorul Căilor Ferate din Grecia, Trainose. Trenul a intrat într-o turmă de vaci, ceea ce a provocat deraierea locomotivei şi a primului vagon. Deraierea a avut loc în apropierea oraşului Lamia, la 214 kilometri nord de Atena. Pasagerii au continuat călătoria cu autobuze, iar circulaţia pe linia feroviară Atena - Salonic a fost suspendată temporar.

FRANŢA

Chirac, externat

Fostul preşedinte francez Jacques Chirac s-a întors luni la domiciliul său din Paris, după ce a fost spitalizat timp de o săptămână, în urma unei intervenţii renale, şi se simte bine, au declarat surse din anturajul său. Jacques Chirac a fost internat la 1 decembrie, la spitalul din Paris La Pitié-Salpętričre, pentru a fi supus, a doua zi, unei intervenţii renale la secţia de urologie. Anturajul său a asigurat că operaţia a decurs foarte bine şi că Jacques Chirac se simte bine. La 21 noiembrie, Chirac a asistat la înmânarea de către preşedintele Francois Hollande a premiului fundaţiei sale doctorului Denis Mukwege, implicat în ajutorarea femeilor violate în Republica Democratică Congo, şi organizaţiei Femmes Africa Solidarité. El avea un mers ezitant. Fostul şef de stat, care a aniversat, la 29 noiembrie, vârsta de 81 de ani, a fost victima, în 2005, a unui accident vascular cerebral, care l-a slăbit. Fost primar al Parisului (1977-1995), Jacques Chirac a fost ales preşedinte în 1995 şi reales în 2002.

SIRIA

Jurnalişti spanioli răpiţi

Jurnalistul spaniol Javier Espinosa, corespondent al cotidianului ”El Mundo”, şi un fotoreporter independent, Ricardo Garcia Vilanova, au fost răpiţi la 16 septembrie, în Siria, de un grup afiliat reţelei teroriste al-Qaida, a anunţat, luni, ”El Mundo”. Cei doi au fost răpiţi în provincia Raqqa, în apropiere de frontiera cu Turcia, de membri ai grupului jihadist Statul islamic în Irak şi Levant (ISIS). Javier Espinosa şi Ricardo Garcia Vilanova se pregăteau să părăsească Siria, după două săptămâni de reportaje despre consecinţele războiului asupra civililor, în regiunea Deir Ezzor din estul ţării. Aceştia au fost capturaţi în compania a patru luptători ai Armatei Siriene Libere care, teoretic, trebuiau să le acorde protecţie. Sirienii au fost, până la urmă, eliberaţi 12 zile mai târziu, însă nu s-a întâmplat acelaşi lucru în cazul spaniolilor, scrie publicaţia citată. Răpitorii ar fi avut iniţial intenţia de a se asigura că jurnaliştii nu sunt spioni, înainte ca numele lor să fie adăugate pe lista persoanelor sechestrate la Raqqa. Contactele indirecte cu răpitorii, motivul tăcerii care a înconjurat acest caz timp de peste două luni, nu au clarificat ce anume pretind aceştia în schimbul vieţilor celor doi spanioli, explică jurnalul. Javier Espinosa a fost de mai multe ori în Siria de la începutul conflictului, în martie 2011. La 22 februarie 2012, acesta a supravieţuit bombardamentului în urma căruia au murit jurnalista americană Marie Colvin şi fotoreporterul francez Remi Ochlik, în oraşul Homs. El a reuşit să părăsească Siria la 29 februarie, ascunzându-se într-un convoi de refugiaţi către Liban. Ricardo Garcia Vilanova, fotoreporter şi cameraman independent, a tratat mai ales războiul din Afganistan, revoluţia din Libia şi războiul din Siria. El a colaborat cu numeroase publicaţii internaţionale, printre care ”New York Times”, ”Washington Post”, ”Newsweek”, ”Le Monde”, ”El Mundo” şi AFP. Un al treilea jurnalist spaniol a fost răpit în Siria la începutul lui septembrie; este vorba de trimisul special al cotidianului catalan ”El Periodico”, Marc Marginedas.

SUA

Consilier prezidenţial

Preşedintele SUA, Barack Obama, l-a angajat în funcţia de consilier politic principal pe fostul secretar general al Casei Albe în timpul administraţiei lui Bill Clinton, John Podesta, considerat unul din cei mai buni strategi politici democraţi, informează ”Washington Post”. Podesta, în vârstă de 64 de ani, revine astfel la Casa Albă, în cercul colaboratorilor apropiaţi ai preşedintelui, pentru a încerca să pună în aplicare marile proiecte politice ale lui Obama, precizează cotidianul, citând responsabili care au ţinut să-şi păstreze anonimatul. Podesta va răspunde în special de reforma în sistemul de sănătate, marele proiect din primul mandat al lui Obama, care s-a dovedit dificil de pus în aplicare, dar şi de mediu şi diverse alte dosare ale preşedintelui.

R. MOLDOVA

Referendum inutil

Alexandru Tănase, preşedintele Curţii Constituţionale (CC) din R. Moldova, a respins ideea unui referendum pe tema deciziei CC de joi privind limba oficială, afirmând că nu a auzit să fie organizate referendumuri pe probleme ştiinţifice. El le-a recomandat celor care critică decizia CC în privinţa limbii de stat să aştepte mai întâi publicarea ei în „Monitorul Oficial“. De asemenea, preşedintele CC din R. Moldova a spus că decizia privind denumirea limbii de stat nu împiedică pe nimeni să-şi numească cum doreşte limba şi naţionalitatea. Referindu-se la denumirea confuză a limbii în administraţia statului, el a semnalat că aceasta este o situaţie anacronică, ce ar trebui să înceteze. Joi, Curtea Constituţională de la Chişinău a stabilit că limba oficială a R. Moldova este limba română, nu limba moldovenească în baza grafiei latine, conferind statut de normă constituţională Declaraţiei de Independenţă a ţării, adoptată în august 1991.

ITALIA

Proteste violente

Numeroase incidente s-au produs luni, după ce sute de manifestaţii au fost organizate în întreaga Italie de către opozanţii Guvernului, afiliaţi mişcării protestatare Forconi. La Torino au avut loc mai multe incidente violente, care au dus la paralizarea oraşului. În cursul zilei au avut loc ciocniri între forţele de ordine şi zeci de manifestanţi anti-fiscalitate. După ce au blocat o oră principalele gări din Torino, stând pe şine, aproximativ o sută de manifestanţi s-au îndreptat către sediul Equitalia, centrul de colectare a impozitelor. Manifestanţii au aruncat cu sticle, petarde şi pietre asupra clădirii. Poliţiştii au răspuns cu gaze lacrimogene. 14 membri ai forţelor de ordine au fost răniţi uşor şi trei maşini de Poliţie au fost avariate. Protestatarii au perturbat, de asemenea, circulaţia tramvaielor, provocând închiderea mai multor magazine din zonă. Sute de manifestaţii de acest tip au fost organizate în întreaga Italie, pentru a protesta faţă de sporirea fiscalităţii şi pentru a cere demisia Guvernului de coaliţie condus de Enrico Letta, care este acuzat că nu a făcut nimic pentru susţinerea celor mai afectate categorii ale populaţiei. Adunările şi blocajele stradale au fost organizate mai ales la Roma, Veneţia, Campania, în jurul Milano, precum şi la Palermo, Catania, în Sicilia, şi în Sardinia. Mai multe gări au fost blocate, precum cea din Genoa, provocând întârzieri în circulaţia trenurilor către frontiera franceză. La Roma, în faţa sediului regiunii Lazio, au fost aruncate petarde şi fumigene, iar 11 persoane au fost arestate. Pornită în Sicilia, mişcarea Forconi, ce are ca simbol furca ţărănească, a reunit agricultori preocupaţi de creşterea taxelor şi impozitelor, care se tem de dispariţia fermelor mici. Acestora li s-au adăugat ulterior artizani, comercianţi, mici antreprenori şi alte categorii profesionale.

SUA

Doi foşti agenţi CIA decoraţi

Directorul CIA, John Brennan, a decorat doi foşti agenţi ai serviciului american de informaţii al căror avion a fost doborât în China, la sfârşitul lui 1952, şi care au petrecut 20 de ani în temniţele chineze, a anunţat, luni, CIA. Cei doi agenţi, John Downey şi Richard Fecteau, au fost decoraţi cu Distinguished Intelligence Cross, cea mai înaltă recompensă a CIA, în cursul unei ceremonii care a avut loc la o dată neprecizată, în noiembrie. În cursul unei misiuni desfăşurate în noiembrie 1952, cei doi trebuiau să recupereze, cu ajutorul unui avion, un agent aflat pe teritoriul Chinei. Recuperarea urma să se facă fără ca avionul să atingă solul, cu ajutorul unei frânghii legate de un balon şi de care era agăţat agentul. Acesta fusese compromis de chinezi, fără ca CIA să ştie acest lucru, a povestit agenţia în documentul amintit. Când avionul a coborât pentru a-l recupera, apărarea antiaeriană chineză a deschis focul şi a doborât aparatul. Doi membri ai echipajului au fost ucişi, însă Downey şi Fecteau au supravieţuit, dar CIA a ajuns la concluzia că au murit şi ei. O lună mai târziu, familiile lor au primit o scrisoare din partea agenţiei în care erau anunţate despre decesul lor într-un accident al unui avion de linie. Abia doi ani mai târziu, în urma unui proces public, CIA a descoperit că ei au supravieţuit. Tribunalul chinez l-a condamnat pe Downey la închisoare pe viaţă, iar pe Fecteau la 20 de ani de temniţă. Cei doi au rămas în captivitate până la începutul anilor ’70, a adăugat CIA, fără să precizeze data sau circumstanţele eliberării lor. La acea dată, China şi SUA conduse de Richard Nixon s-au angajat în normalizarea relaţiilor, în faţa duşmanului lor comun - Uniunea Sovietică -, apropiere concretizată prin vizita efectuată de Nixon la Beijing în februarie 1972.