SIRIA

Omorâţi de obuze

Patru persoane au fost ucise, iar alte 26 rănite, vineri (zi de rugăciune pentru musulmani), după ce obuze de mortieră au căzut în faţa Moscheei Omeiazilor din centrul istoric al Damascului, a anunţat televiziunea siriană. Joi, un sirian a murit, iar alţi nouă au fost răniţi de un tir de mortieră lansat asupra ambasadei Rusiei de la Damasc.

PORTUGALIA

Români exploataţi

Poliţia portugheză şi Autoritatea pentru Condiţii de Muncă (ACT) au identificat 32 de români care trăiesc în condiţii deplorabile în timp ce muncesc la cules de măsline la fermele din districtul Alentejo, a anunţat agenţia de presă Lusa. Pe lângă cei 32 de români, autorităţile au identificat şi trei cetăţeni portughezi. Conform ACT, românii erau angajaţi în Spania, de către o firmă spaniolă, pentru ”sarcini diverse”. ACT a declarat că va deschide o anchetă asupra situaţiei, deoarece este un caz în care muncitori sunt aduşi în Portugalia.

CHINA

Verificare aeriană

China a lansat de urgenţă, vineri, avioane de vânătoare pentru a supraveghea avioane americane şi japoneze care au pătruns în zona aeriană de identificare (ZAI), a anunţat presa oficială la Beijing. Patrula chineză, alcătuită din cel puţin două avioane de vânătoare, a identificat două avioane americane de supraveghere şi zece avioane japoneze, inclusiv un avion de luptă de tip F-15. Misiunea acesteia a constat în supravegherea avioanelor străine în zonă, pe timpul deplasării, identificându-le rapid. Sâmbăta trecută, autorităţile chineze au instituit, în mod unilateral, o zonă aeriană de identificare asupra unei mari părţi din Marea Chinei de Est, între Coreea de Sud şi Taiwan, care înglobează un mic arhipelag controlat de Tokyo, insulele Senkaku, revendicate în mod insistent de către Beijing, sub numele Diaoyu. Presa de stat de la Beijing a îndemnat, vineri, la o ”reacţie fără ezitare” în cazul unei eventuale încălcări de către Japonia a regulilor stabilite pentru această zonă. SUA, Japonia şi Coreea de Sud au refuzat să ţină cont de această zonă aeriană de identificare.

ITALIA

Hoţi arestaţi

Autorităţile italiene au emis mandate de arestare pe numele a 22 de cetăţeni români suspectaţi de apartenenţă la o grupare specializată în furturi din bancomate, relatează presa italiană. Operaţiunea este coordonată de Poliţia din Roma şi din oraşul Perugia, situat în regiunea Umbria. Potrivit ziarului ”La Repubblica”, cei 22 de suspecţi fac parte din ”banda bancomatelor”, un grup specializat în instalarea unor aparate la bancomate, pentru înregistrarea datelor clienţilor. Gruparea infracţională ar avea sediul în România şi este suspectată de aproximativ 50 de furturi comise în ultimul an din conturile unor clienţi din regiunile italiene Piemont, Lombardia, Veneto, Emilia-Romagna, Umbria, Marche, Lazio, Puglia şi Calabria. În afară de arestările efectuate în Italia, unii suspecţi au fost localizaţi şi arestaţi în România şi Danemarca. Nu se cunoaşte cu exactitate câţi dintre cei 22 de suspecţi au fost deja arestaţi.

JAPONIA

Proiectile lângă baza SUA

Două proiectile artizanale au fost lansate, în noaptea de joi spre vineri, în proximitatea unei baze militare americane situate în apropiere de Tokyo, fără a provoca victime sau pagube materiale, a anunţat Poliţia japoneză. Incidentul s-a produs în jurul orei 23.30, joi seară, în apropierea bazei aeriene americane Yokota. Locuitorii din vecinătate au auzit explozii. Poliţia a descoperit la faţa locului două tuburi de oţel, cabluri şi baterii. Nu au fost semnalate pagube, a declarat un purtător de cuvânt al Poliţiei din Tokyo. Armata americană a confirmat, într-un comunicat, descoperirea unui sistem de lansare artizanal în exteriorul bazei Yokota. În absenţa oricărei revendicări, Poliţia suspectează că această acţiune ar putea fi opera activiştilor de extremă stânga. Potrivit televiziunii NTV, un lider al grupului acestei mişcări a fost arestat joi şi acţiunea împotriva bazei ar putea fi o răzbunare a apropiaţilor săi. Tot potrivit acestei televiziuni, un incident similar s-a produs în urmă cu patru ani, în timp ce Poliţia asedia o ascunzătoare a acestui grup, Facţiunea Muncitorilor Revoluţionari. Japonia, pe teritoriul căreia se află aproape 50.000 de militari americani, este legată de SUA printr-un tratat de apărare mutuală. Prezenţa militară americană este totuşi contestată de o parte a populaţiei japoneze, în special pe insula meridională Okinawa, dar în ultimii ani nu a fost înregistrat niciun incident violent cu conotaţie politică. Reînnoirea în 1960 a tratatului de securitate japonezo-american a generat însă mari manifestaţii antiamericane în capitala japoneză. În anii ’70, Japonia a avut de-a face şi cu un grup radical de extremă stânga, Armata Roşie Japoneză, care a participat la numeroase acţiuni armate alături de grupările palestiniene, în special pe aeroportul Lod din Tel Aviv, în Israel, în 1972 (26 de morţi). Incidentul de vineri are loc într-un context de tensiuni tot mai mari între China şi Japonia şi cu câteva zile înainte de sosirea la Tokyo a vicepreşedintelui american, Joe Biden.

SLOVENIA

Doliu

Fostul premier al Iugoslaviei şi preşedinte al Partidului comunist, Mitja Ribicic, a murit la Ljubljana, la vârsta de 94 de ani, a anunţat, joi, familia sa. Născut la 19 mai 1919, la Trieste, acesta a fost, între 1969 şi 1971, premierul - şi unicul sloven care a ocupat acest post - Republicii Federative Socialiste Iugoslavia, condusă până în 1980 de Tito. Ribicic a preluat preşedinţia Partidului Comunist iugoslav, între 1982 şi 1983, la doi ani după moartea lui Tito. Acesta s-a retras din viaţa politică în 1986, când primele dezacorduri politice între cele şase republici federale, anunţând dezbinarea Iugoslaviei din 1991, au început să se facă simţite. O anchetă lansată în 1995 l-a vizat pe fostul responsabil, suspectat că ar fi fost implicat în masacrarea prizonierilor de război şi a colaboratorilor nazişti, arestaţi de regimul comunist după cel de-al Doilea Război Mondial. Ancheta a fost clasată fără rezultat, un an mai târziu, din cauza lipsei de probe. Slovenia, membră a UE de la 1 mai 2004, şi Croaţia, care s-a alăturat blocului celor 28, la 1 iulie 2013, şi-au declarat independenţa de fosta Iugoslavie în 1991, deschizând calea dezintegrării federaţiei.

MAREA BRITANIE

Proces macabru

Militarul Lee Rigby, a cărui asasinare a şocat Marea Britanie, a fost practic decapitat cu toporul, au aflat juraţii, vineri, în deschiderea procesului celor doi presupuşi asasini ai acestuia, la tribunalul Old Bailey, la Londra. După nouă zile consacrate unor probleme de procedură şi selectării juriului, alcătuit din opt femei şi patru bărbaţi, procesul a început vineri prin citirea actului acuzării lui Michael Adebolajo, în vârstă de 28 de ani, şi a lui Michael Adebowale, în vârstă de 22 de ani. Cei doi, care au cerut să fie identificaţi sub numele de Mujaahid Abu Hamza şi, respectiv, Ismail Ibn Abdullah, au fost inculpaţi pentru uciderea militarului Lee Rigby, în vârstă de 25 de ani, şi pentru tentativă de ucidere a unor poliţişti, pe 22 mai. Asasinarea cu sălbăticie a militarului, care a servit în Afganistan, în timp ce se îndrepta, în civil, către cazarma din Woolwich, în sud-estul Londrei, a provocat o emoţie puternică în Marea Britanie. Crima a fost comisă sub privirile unor trecători, inclusiv copii care se întorceau dintr-o vizită efectuată cu şcoala. Unii au filmat scena cu telefonul mobil, iar înregistrările video au făcut înconjurul lumii. Militarul a fost mai întâi trântit la pământ de către cei doi atacatori cu maşina, care avea o viteză de 50-65 de kilometri pe oră. Acuzaţii au ieşit din maşină, l-au târât pe Lee Rigby în mijlocul drumului şi l-au ucis. Adebolajo şi Adebowale au fost răniţi prin împuşcare, în momentul în care au atacat poliţiştii veniţi să-i aresteze la locul crimei.

RUSIA

Anchetă

O anchetă a fost deschisă, joi, împotriva fostului ministru rus al Apărării, Anatoli Serdiukov, care a fost demis în 2012, în contextul unui răsunător scandal de corupţie. Fostul ministru este suspectat de neglijenţă, după ce a ordonat lucrări de amenajare a unui complex privat în sudul Rusiei şi construirea unui drum care asigură accesul în acel loc. Aceste lucrări, care au cauzat un prejudiciu de peste 56 de milioane de ruble (1,3 milioane de euro) Guvernului rus, au fost efectuate de către militari în timpul serviciului. Serdiukov a declarat că lucrările vizau construirea unei baze de agrement pentru Ministerul Apărării. Dar, în final, pe drumul construit aveau acces doar proprietari şi vizitatori ai complexului privat Jitnoe. Fostul ministru riscă până la trei ani de închisoare. În noiembrie 2012, preşedintele rus, Vladimir Putin, a anunţat demiterea lui Serdiukov, în urma deschiderii mai multor anchete pentru fraudă împotriva unei societăţi afiliate Ministerului Apărării, în cadrul vânzării de bunuri publice. Mai mulţi oficiali implicaţi în deturnări de fonduri au fost arestaţi între timp. Serdiukov a fost audiat de mai multe ori ca martor în acest dosar. Procesul este cel mai răsunător din seria celor deschise în ultimul timp, în Rusia, împotriva unor oficiali acuzaţi de corupţie, un rău care distruge ţara şi subminează încrederea populaţiei. Serdiukov a fost numit recent director al unei filiale din cadrul holdingului public Rostec, care activează în special în industria de armament.

BULGARIA

Bani UE pentru refugiaţi

Comisia Europeană a anunţat, vineri, acordarea unui ajutor de urgenţă în valoare de 5,6 milioane de euro Bulgariei, pentru găzduirea refugiaţilor sirieni. Banii vor fi alocaţi pentru finanţarea capacităţii de găzduire a persoanelor care cer azil şi pentru asistenţa medicală şi psihologică a refugiaţilor, a declarat comisarul UE pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmström. Anunţul privind deblocarea acestor fonduri răspunde unei cereri de ajutor lansate de Înaltul Comisar ONU pentru Refugiaţi, Antonio Guterres. Bulgaria a găzduit aproape 10.000 de imigranţi clandestini, dintre care 60% provenind din Siria, de la începutul acestui an. Fiind unul dintre cele mai sărace state din UE, Bulgaria nu este pregătită să gestioneze acest aflux de persoane, care au dreptul de a cere protecţie internaţională.

GRECIA

Grevă

Personalul din cadrul unor centre de sănătate publică şi agenţi administrativi ai Universităţii din Atena continuau, vineri, acţiunile de grevă şi manifestaţiile împotriva unui plan de suprimare sau de redistribuire a unor posturi, dictat de troika creditorilor internaţionali. O manifestaţie a personalului medical a avut loc la amiază, în faţa Ministerului Sănătăţii, în centrul Atenei, la care s-au alăturat agenţi administrativi ai Universităţii din Atena. Sutele de protestatari au defilat până în Piaţa Syntagma, în faţa Parlamentului, scandând sloganul ”Refuzăm privatizarea Educaţiei şi Sănătăţii”. Angajaţii Universităţii din Atena se află în grevă începând din septembrie şi împiedică ţinerea cursurilor în această instituţie, cea mai importantă a ţării. Greviştii cer Guvernului să renunţe la un plan de restructurări care prevede suprimarea sau redistribuirea a aproximativ 600 de posturi administrative, adică jumătate din efectiv. Măsura afectează în special Universitatea din Atena şi jumătate dintre facultăţile Universităţii Politehnice din capitală. Un tribunal din Atena, sesizat de ministrul Educaţiei şi Cultelor, Costas Arvanitopoulos, a apreciat săptămâna trecută că această acţiune de grevă este nelegitimă şi abuzivă. Personalul medical din cadrul dispensarelor a intrat în grevă săptămâna trecută şi a decis joi să continue acţiunea încă zece zile. Restructurările în domeniile sănătăţii şi învăţământului superior se înscriu în cadrul unui vast plan de reducere a numărului funcţionarilor, care prevede 25.000 de mutări sau disponibilizări şi 4.000 de concedieri până la sfârşitul anului. Acest plan face parte din măsurile impuse de creditori, UE, BCE şi FMI, în schimbul salvării financiare a Greciei. Măsura a provocat numeroase acţiuni de grevă în ultimele luni, în domeniile privat şi public, şi rămâne o temă sensibilă a negocierilor în curs între Guvernul grec şi troikă.