FRANŢA

Jaf soluţionat

Poliţiştii francezi au reuşit, cu ajutorul celor din IGPR, să reţină cinci cetăţeni români şi să identifice alţi zece suspectaţi că au participat la un jaf comis vineri la un magazin din Paris, de unde s-au furat ceasuri în valoare de un milion de euro, au declarat surse din IGPR. Sursele citate au precizat că, după comiterea jafului, poliţiştii francezi au primit sprijin de la anchetatorii români, care le-au furnizat informaţii şi date ce au dus la stabilirea clară a identităţii autorilor şi prinderea acestora. Conform anchetatorilor din Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR), este vorba despre un grup format din aproximativ 15 persoane, toate de origine română. Până acum au fost prinşi, vineri şi sâmbătă, cinci suspecţi. Alţi zece, între care şi liderul grupării, sunt căutaţi de autorităţile franceze. Potrivit site-ului Francetvinfo.fr, jaful a avut loc vineri, la un magazin de bijuterii şi ceasuri de lux situat pe strada Paix din Paris. Hoţii au reuşit să plece cu aproximativ 20 de ceasuri de lux, valoarea daunei fiind de circa un milion de euro. Fuga celor 15 hoţi a fost surprinsă de camerele de luat vederi.

OLANDA

Coliziune navală

Trei marinari au fost daţi dispăruţi după ce ambarcaţiunea lor s-a scufundat în urma coliziunii cu un vas de pescuit în Marea Nordului, în noaptea de duminică spre luni, a anunţat un purtător de cuvânt al Pazei de Coastă olandeze. Accidentul a avut loc ieri, în jurul orei locale 1.30, după coliziunea între vasul de pescuit „Texel 68“ şi „Maria“, un vas de 32 de metri însărcinat cu supravegherea unei platforme de foraj petrolier, situată la 40 km sud-vest de portul Den Helder din Olanda. Cinci marinari se aflau la bordul vasului „Maria“ când s-a produs coliziunea cu „Texel 68“, dintr-o cauză încă necunoscută. „Maria“ s-a scufundat la scurt timp după aceea. Doi membri ai echipajului au fost salvaţi, dar ceilalţi trei sunt în continuare daţi dispăruţi. Cel mai grav accident maritim în regiune s-a produs în decembrie, când un cargo s-a ciocnit cu o navă ce transporta autoturisme, în apropiere de Rotterdam, coliziunea soldându-se cu 11 morţi.

GERMANIA

Agent mort

Ministerul german de Externe a confirmat, ieri, moartea unui funcţionar din cadrul serviciului de securitate al ambasadei sale din Yemen, dar a dezminţit că ar fi avut loc vreo tentativă de răpire a ambasadoarei germane. Surse în domeniul securităţii yemenite au anunţat, duminică, faptul că victima era o gardă de corp a ambasadoarei. Bărbatul a fost împuşcat de persoane înarmate neidentificate, în timp ce ieşea dintr-un magazin, în cartierul Hadda, unde se află cea mai mare parte a ambasadelor. Ambasada Germaniei s-a aflat, potrivit unor surse occidentale, între cele vizate de ameninţări ale reţelei teroriste al-Qaida, ceea ce a antrenat închiderea acesteia în august, dar şi a altor reprezentanţe diplomatice occidentale din capitala yemenită.

INDIA

32 de fulgeraţi

Cel puţin 32 de persoane, dintre care nouă copii, au murit după ce au fost atinse de fulgere în ultimele zile, în mai multe regiuni ale Indiei, anunţă autorităţile regionale. Cel puţin 24 de persoane, dintre care şapte copii, au fost ucise sâmbătă şi duminică, după ce au fost atinse de fulgere în statul indian Bihar, a anunţat ministrul pentru Gestionarea Catastrofelor Naturale, Renu Kumari Kushwaha. În statul vecin, Jharkhand, au murit opt persoane, inclusiv doi copii. Ploile torenţiale însoţite de rafale puternice de vânt au doborât numeroşi arbori, avariind numeroase clădiri şi reţeaua de electricitate.

CHINA

Taifun mortal

Taifunul Fitow a lovit, ieri, coasta de est a Chinei, cu rafale de vânt care depăşeau 200 de kilometri pe oră, omorând cel puţin două persoane şi impunând evacuarea câtorva sute de mii de persoane. Provinciile foarte populate Zhejiang şi Fujian erau mobilizate la maximum după ce agenţia meteorologică chineză a emis, sâmbătă, o alertă cod roşu, cel mai înalt nivel. Cel puţin două persoane au fost ucise după ce Fitow a atins oraşul Wenzhou. Peste 1.200 de case s-au prăbuşit în această municipalitate de coastă. În unele zone din provincia Zhejiang, la sud de megalopolisul Shanghai, nivelul precipitaţiilor a atins 29 de centimetri în decurs de 17 ore, de duminică până ieri dimineaţă. Taifunul a atins continentul în primele ore de ieri, în provincia Fujian, fiind însoţit de ploi torenţiale şi provocând pene de electricitate masive. Potrivit agenţiei China Nouă, 574.000 de persoane au fost evacuate în provincia Zhejiang şi alte 177.000 în provincia Fujian. Doi angajaţi ai portului Wenzhou, în Zhejiang, au fost daţi dispăruţi şi ar fi putut să fi fost luaţi de mare, potrivit agenţiei. Fitow, care poartă numele unei flori microneziene, este al 23-lea taifun din acest an. Înainte de a ajunge în China, el a trecut peste insula japoneză Okinawa, provocând pagube uşoare. Peste 100 de zboruri internaţionale au fost anulate atât la plecare, cât şi la sosire pe insula Taiwan, duminică, iar legăturile maritime din regiune sunt perturbate.

ITALIA

Bilanţ tragic

Scafandrii au scos la suprafaţă, duminică, alte 83 de cadavre ale unor imigranţi care au murit joi într-un naufragiu în apropierea insulei Lampedusa, o tragedie care nu ar trebui să se mai producă vreodată, a spus ministrul italian Cecile Kyenge. Amploarea dramei a multiplicat îndemnurile pentru modificarea politicilor europene în materie de imigraţie. Cele 83 de cadavre recuperate duminică ridică la 194 de morţi bilanţul oficial provizoriu al unei drame care ar fi provocat între 300 şi 360 de victime, potrivit unor estimări pesimiste ale autorităţilor. Numai 155 dintre cei 480-520 de eritreeni şi somalezi prezenţi la bordul vasului de pescuit plecat clandestin de la Misrata, Libia, au fost salvaţi. Supravieţuitorii sunt toţi eritreeni, cu excepţia pilotului navei, un tunisian în vârstă de 35 de ani, care a fost arestat.

UNGARIA

Justiţie refuzată

O instanţă din Budapesta a anunţat că refuză punerea în aplicare a mandatului european de arestare emis de autorităţile croate pe numele preşedintelui companiei ungare MOL, Zsolt Hernadi, informează MTI. Autorităţile croate au emis mandat pentru arestarea lui Zsolt Hernadi, săptămâna trecută, sub acuzaţia că i-ar fi oferit mită fostului premier croat Ivo Sanader, în schimbul unor facilităţi în cadrul companiei croate INA. Compania MOL deţine mai puţin de 50% din acţiunile firmei INA.

ISRAEL

Vizită de lucru

Ministrul israelian al Apărării, Moshe Yaalon, efectuează, începând de ieri, o vizită de lucru în SUA, având programate întrevederi cu secretarul american al Apărării, Chuck Hagel, cu secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, dar şi cu senatori americani, a precizat postul public de radio. De asemenea, ministrul israelian al Apărării se va deplasa la o fabrică a grupului Lockheed Martin în care sunt produse avioanele de asalt de generaţie nouă F-35. Israelul a comandat mai multe avioane de acest tip. Această vizită are loc în contextul în care statul federal american este paralizat din cauza unei dezbateri între preşedintele Barack Obama şi republicani pe tema bugetului. Criza bugetară din SUA a provocat îngheţarea unei plăţi în valoare de 3,2 miliarde de dolari americani acordate anual, ca ajutor militar, Israelului. Săptămâna trecută, premierul Benjamin Netanyahu a avut o întrevedere cu preşedintele Obama, la Casa Albă, pentru a discuta în special despre programul nuclear iranian. Ulterior, Netanyahu a susţinut un discurs dur în legătură cu acest subiect în faţa Adunării Generale a ONU, sugerând că Israelul ar putea să acţioneze singur împotriva programului nuclear iranian. Marile puteri şi Israelul suspectează Iranul că încearcă să se doteze cu arme nucleare, sub acoperirea unui program civil, însă Teheranul dezminte această ipoteză.

MEXIC

Ample proteste

Peste 12.000 de persoane au manifestat paşnic, duminică, la Ciudad de Mexico, împotriva reformelor fiscală şi energetică lansate de preşedintele mexican, Enrique Pena Nieto. Manifestaţia, a treia convocată de fostul candidat de stânga în alegerile prezidenţiale, Andrés Manuel Lopez Obrador, s-a încheiat cu o adunare pe cea mai mare arteră din capitală, Paseo de la Reforma. Opoziţia de stânga critică intenţia Guvernului de a permite companiilor străine să investească în industria petrolieră naţională, pe care o denunţă ca o privatizare deghizată. Această reformă urmează să permită firmelor străine să participe la explorarea şi exploatarea puţurilor offshore în largul mării.

LITUANIA

Interdicţie rusească

Autorităţile ruse au anunţat, ieri, interzicerea importurilor de produse lactate din Lituania, pe fondul tensiunilor în creştere între Moscova şi Vilnius privind o posibilă apropiere între Ucraina şi UE. Agenţia rusă pentru protecţia consumatorului a indicat, într-un comunicat, că a constatat o serie de nereguli de reglementare ce reflectă o diminuare a controalelor în Lituania şi necesitatea de a introduce restricţii la importurile de produse alimentare. În acest context, autorităţile sanitare ruse sunt acuzate în mod regulat că iau decizii motivate politic. Lituania, care asigură în prezent preşedinţia semestrială a UE, a denunţat recent o înăsprire a controalelor vamale la frontiera cu Rusia, cu care această fostă republică sovietică are importante legături economice. Vilniusul a afirmat că aceste măsuri motivate politic au provocat pierderi masive transportatorilor săi. Disputa între cele două ţări intervine în contextul în care Lituania militează pentru apropierea de UE a fostelor republici sovietice în cadrul Parteneriatului Estic, ceea ce suscită iritarea Moscovei, care vede în acesta o ingerinţă în zona sa de influenţă. Lituania, prima dintre republicile sovietice care şi-a proclamat independenţa după prăbuşirea blocului sovietic, în 1990, doreşte încheierea acordurilor de asociere şi de liber-schimb între UE şi mai multe ţări din fostul blocul sovietic (Ucraina, R. Moldova, Belarus, Armenia, Azerbaidjan şi Georgia) în cadrul summitului Parteneriatului Estic, programat să se desfăşoare la sfârşitul lunii noiembrie, la Vilnius. Preşedintele lituanian, Dalia Grybauskaite, a denunţat în septembrie presiunile exercitate de Rusia împotriva Ucrainei pentru a o face să renunţe la apropierea de UE. În luna august, Moscova a întărit temporar controalele la frontiera cu Ucraina, oficial din cauza obiecţiilor cu privire la calitatea produselor destinate Rusiei. Dar un consilier al Kremlinului, Serghei Glaziev, a precizat că aceste măsuri au fost destinate să arate Kievului la ce ar putea să se aştepte în cazul... apropierii sinucigaşe de Bruxelles. Cu toate acestea, UE avansează ca o condiţie pentru semnarea acordului de asociere cu Ucraina punerea în libertate a opozantei ucrainene încarcerate Iulia Timoşenko. Trimişi ai Parlamentului European i-au prezentat, vineri, preşedintelui ucrainean, Viktor Ianukovici, o cerere de graţiere a fostului premier, care în prezent ispăşeşte o pedeapsă de 7 ani de închisoare pentru un contract gazier cu Rusia, considerat de actualele autorităţi de la Kiev drept păgubos pentru economia ucraineană.