GERMANIA

Mineri prinşi în subteran

Cinci mineri au fost prinşi într-o galerie a minei de potasiu din Unterbreizbach, în sudul Turingiei, în urma unei explozii provocate de o acumulare de gaz. Potrivit primelor informaţii, cei cinci nu sunt răniţi şi pot comunica cu echipele de salvare, urmând să fie eliberaţi din subteran cât mai repede cu putinţă. Accidentele miniere sunt foarte rare în Germania, unde exploatările se fac în deplină siguranţă din punct de vedere tehnic.

RUSIA

Ambasadă vandalizată

16 studenţi nigerieni au fost arestaţi după ce au vandalizat, luni, Ambasada Nigeriei la Moscova pentru că nu primeau burse. Studenţii nigerieni au venit la ambasadă pentru a primi explicaţii de ce ei nu primesc burse. Intrând în conflict cu personalul diplomatic, au început să distrugă mobilierul unei săli de conferinţe. Cei 16 cetăţeni ai Nigeriei, studenţi la universităţi din Moscova, au fost reţinuţi şi urmează să compară în faţa instanţei. Un incident asemănător a avut loc în 2012, când, din aceleaşi motive, un grup de studenţi l-a bătut pe un angajat al ambasadei nigeriene.

FRANŢA

Suspectă de terorism

O femeie a fost reţinută ieri, la Paris, de Direcţia centrală a informaţiilor interne (DCRI), serviciul de contraspionaj şi informaţii interne, fiind suspectată că a întreţinut legături cu al-Qaida în Peninsula Arabă (AQPA). Arestarea a avut loc în cadrul unei anchete preliminare pentru asociere de răufăcători în vederea pregătirii unor acte teroriste desfăşurate de Parchetul antiterorism din Paris. AQPA este aripa al-Qaida cu sediul în Yemen. Aceasta publică „Inspire”, o revistă de propagandă online destinată tinerilor islamişti radicali occidentali.

SUA

Condamnare pentru sprijin al-Qaida

Un cetăţean americano-australian a fost condamnat, la New York, la 18 ani de închisoare pentru că a ajutat financiar şi material reţeaua al-Qaida pe parcursul a trei ani. Sabirhan Hasanoff, originar din Brooklyn, a fost arestat în 2010, în Emiratele Arabe Unite, şi transferat la New York. Bărbatul a pledat vinovat la 18 iunie 2012, admiţând că a furnizat şi a încercat să furnizeze sprijin, inclusiv financiar, pentru militanţi ai organizaţiei în Yemen şi în alte părţi. Hassanoff a primit 50.000 de dolari americani, în 2007, de la un complice, cel puţin o parte din sumă urmând să servească pentru susţinerea organizaţiei teroriste. Hasanoff a trimis frecvent bani reţelei al-Qaida, prin curierat sau virament, potrivit procurorilor federali.

AUSTRALIA

Pană de curent

Cel puţin 90.000 de locuinţe din Melbourne, în statul australian Victoria, au rămas ieri fără electricitate, din cauza unor rafale violente de vânt, care au provocat ruperea unor cabluri de energie electrică. În noaptea de luni spre marţi, serviciile de urgenţă australiene au înregistrat 2.520 de apeluri din statul Victoria. Rafale de vânt, care atingeau viteza de 143 de kilometri pe oră, au scos copaci din rădăcini şi au distrus acoperişuri. Din cauza intemperiilor, în regiune a fost perturbat traficul feroviar. Companiile locale de electricitate încercau de zor să restabilească alimentarea cu energie electrică în peste 90.000 de locuinţe. În următoarele zile, în statul Victoria sunt posibile ploi, furtuni şi rafale de vânt cu o viteză de până la 120 de kilometri pe oră.

VIETNAM

Pagube după taifun

Cel puţin trei persoane şi-au pierdut viaţa şi alte 26 au fost rănite la trecerea taifunului Wutip prin centrul Vietnamului, acesta provocând, de asemenea, pagube materiale importante. Wutip, care a fost reîncadrat ieri la categoria „furtună tropicală“ în timp ce se îndrepta spre Laos, a determinat autorităţile vietnameze să evacueze peste 70.000 de persoane din centrul ţării. Circa 250.000 de case au fost distruse sau avariate, iar zeci de mii de hectare de culturi au fost inundate din cauza taifunului care a lovit ţara luni, la sfârşitul zilei, fiind însoţit de ploi puternice şi un vânt care a atins viteza de 103 kilometri pe oră. În ultimele săptămâni, inundaţiile legate de muson au provocat deja cel puţin 24 de morţi în Vietnam, 30 în Cambodgia şi 22 în Thailanda.

IRAK

Lună sângeroasă

Violenţele în Irak au făcut aproape o mie de morţi în luna septembrie, a anunţat Organizaţia Naţiunilor Unite, pe fondul atentatelor religioase care vizează în special moschei şi funeralii. În total, 979 de irakieni au fost ucişi şi 2.133 au fost răniţi în luna septembrie, în acte de violenţă, potrivit Misiunii de asistenţă a ONU în Irak. Bilanţul ultimelor trei luni, care variază între 800 şi 1.000 de decese pe lună, confirmă deteriorarea situaţiei securităţii şi revenirea la nivelul violenţelor de acum cinci ani. Regiunea capitalei Bagdad a fost puternic afectată, cu 418 morţi şi 1.011 răniţi, urmată de provinciile Ninive, Diyala, Salaheddine şi Anbar. Ziua cea mai sângeroasă a fost 21 septembrie, potrivit unui bilanţ stabilit cu ajutorul surselor medicale şi de securitate, când peste 90 de persoane au fost ucise, majoritatea într-un atentat cu bombă împotriva unor funeralii şiite în cartierul Sadr City.

ITALIA

Vot pentru Guvern

Angelino Alfano, secretarul general al Partidului Poporul Libertăţii din Italia (PdL), a îndemnat toţi parlamentarii formaţiunii să acorde votul de încredere Guvernului Enrico Letta, ignorând apelurile liderului formaţiunii, Silvio Berlusconi. „Rămân ferm convins că întregul nostru partid trebuie să acorde votul de încredere Cabinetului Enrico Letta”, a declarat acesta. Silvio Berlusconi le-a cerut parlamentarilor PdL să retragă încrederea Guvernului Letta, în cadrul votului programat astăzi. Premierul tehnocrat a cerut votul de încredere al Parlamentului italian pe fondul crizei politice izbucnite după condamnarea la închisoare a lui Berlusconi

EGIPT

Fost premier, condamnat

O Curte de apel a confirmat condamnarea la un an de închisoare a premierului preşedintelui destituit Mohamed Morsi, pentru că nu a aplicat o decizie a justiţiei, cel mai recent episod într-o represiune extinsă la adresa islamiştilor. Hicham Qandil a fost condamnat în primă instanţă, în iulie, pentru că nu a executat sentinţa care anula privatizarea unei companii publice şi ordona întoarcerea angajaţilor concediaţi. La începutul lunii septembrie, justiţia a ordonat sechestrarea averii lui Qandil şi i-a interzis să părăsească ţara. După ce armata l-a destituit şi arestat, la 3 iulie, pe Mohamed Morsi, primul preşedinte ales democratic în Egipt, Qandil a rămas extrem de discret în timpul valului de represiune care s-a abătut asupra susţinătorilor islamişti ai fostului şef de stat. Peste o mie de manifestanţi pro-Morsi au fost ucişi de către poliţie şi armată în cursul celei de-a treia săptămâni din luna august şi peste 2.000 de membri ai Frăţiei Musulmane, confreria lui Morsi, care a câştigat alegerile legislative din 2011, au fost arestaţi. Printre aceştia din urmă se numără majoritatea liderilor organizaţiei, acuzaţi, la fel ca şi Morsi, încarcerat într-o locaţie secretă, de diverse fapte de corupţie, instigare la crimă şi chiar crime.

UNGARIA

Măsuri împotriva vagabonzilor

Parlamentul ungar a adoptat o nouă lege ce permite autorităţilor locale să delimiteze zone interzise persoanelor fără domiciliu stabil şi să desfiinţeze adăposturile improvizate ale acestora din urmă, un text denunţat pe motiv că ar incrimina sărăcia. Pledând pentru protejarea ordinii publice, securităţii, sănătăţii şi valorilor culturale, textul oferă autorităţilor locale posibilitatea să delimiteze zone, mai ales cele turistice, interzise persoanelor fără domiciliu stabil şi să desfiinţeze adăposturile temporare ale acestora din urmă. Contravenienţii ar putea fi condamnaţi la muncă în folosul comunităţii, la plata unor amenzi sau chiar la închisoare.

Politica Ungariei faţă de persoanele fără adăpost a provocat deja critici atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional. Guvernul afirmă însă că a majorat fondurile pentru creşterea capacităţii în adăposturile oferite de stat, cu scopul de a acoperi nevoile persoanelor fără adăpost, al căror număr este evaluat la peste 4.000 doar în Budapesta şi la aproape 30.000 în întreaga ţară. Adăposturile oferite de stat se află în foste cămine muncitoreşti, prost întreţinute în mare parte, în care persoanele fără adăpost se tem că vor fi furate sau agresate. Curtea Constituţională a respins la sfârşitul anului 2012 o lege similară, dar, în martie 2013, Parlamentul a amendat Constituţia pentru a integra textul de lege controversat.

RUSIA

Seism în Kurile

Un seism cu magnitudinea de 7,1 a zguduit ieri partea de nord-vest a insulelor Kurile, care aparţin Federaţiei Ruse, a anunţat Centrul chinez de Seismologie, din Beijing. Epicentrul seismului a fost localizat la 52,9 grade latitudine nordică şi 152,6 grade longitudine estică.

VATICAN

Demisie acceptată

Papa Francisc a acceptat demisia unui episcop irlandez, monseniorul William Lee, care a recunoscut că în 2010 nu a acţionat bine prin protejarea unui preot pedofil. Biroul de presă al Sfântului Scaun a precizat că William Lee, episcop al diocezei Waterford şi Lismore, a fost demis în virtutea paragrafului 2 din articolul 401 al Codului canonic, privind revocări pentru erori grave. Faptele vizate s-au petrecut în anii '90, iar episcopul a prezentat scuze în 2010. Sesizat prin plângeri depuse de victimele preotului, devenite între timp adulţi, episcopul l-ar fi mutat pe preot în dioceza sa şi s-ar fi adresat abia după doi ani Poliţiei. Biserica Irlandeză a fost afectată, în mai mare măsură decât celelalte, de un scandal de mare amploare privind abuzuri sexuale comise de preoţi şi credincioşi asupra unor minori. Au fost sancţionaţi mai mulţi episcopi şi preoţi, însă Biserica se confruntă, în continuare, cu noi cazuri, care datează în cea mai mare parte din anii '70 şi '80.

VENEZUELA

Diplomaţi expulzaţi

Preşedintele Venezuelei, Nicolas Maduro, a expulzat trei diplomaţi americani. Într-un discurs ţinut în capitala Caracas, succesorul lui Hugo Chavez i-a acuzat pe oficialii SUA că ar fi sabotat reţeaua energetică a ţării şi ar fi complotat împreună cu opoziţia pentru a destabiliza Venezuela. Ambasada americană la Caracas a reacţionat imediat şi a respins categoric acuzaţiile liderului venezuelean. Opoziţia de dreapta a reacţionat la rândul ei şi a declarat că, prin astfel de acuzaţii, Guvernul lui Maduro încearcă să deturneze atenţia de la criza economică pe care a provocat-o. Nicolas Maduro i-a somat pe cei trei diplomaţi americani să părăsească Venezuela în cel mult 48 de ore. Oficialii sunt acuzaţi că au planificat sabotarea reţelei energetice şi a economiei ţării. Preşedintele venezuelean i-a acuzat chiar că au complotat cu opoziţia de dreapta să răstoarne Guvernul prin provocarea unei crize economice.

SUA şi Venezuela nu şi-au mai trimis ambasadori din 2010. Ţara sud-americană se află acum într-o gravă criză a bunurilor de primă necesitate, precum făina, zahărul şi chiar hârtia igienică. Opoziţia de dreapta acuză Guvernul lui Maduro că a provocat această criză prin politici economice iraţionale.

BOLIVIA

Sat de traficanţi

Poliţia antidrog din Bolivia a descoperit, săptămâna trecută, un mic sat în Anzi, cu 35 de case, unde, aparent, toţi locuitorii se ocupau cu traficul de droguri. Locuitorii satului Iruni, din districtul Oruro, la frontiera cu Chile şi la 500 de kilometri sud de capitala La Paz, aveau în casele lor ustensile destinate producerii cocainei. Însă toţi locuitorii dispăruseră, evident informaţi înainte de operaţiunea Poliţiei. Printre altele, s-au găsit o cantitate incalculabilă de ambalaje pentru împachetarea drogurilor, precum şi matriţe pentru prepararea pachetelor de droguri. Bolivia este al treilea producător mondial de cocaină, după Peru şi Columbia.