FRANŢA

Hoţ omorât

Un bărbat care tocmai jefuise, ieri dimineaţă, un magazin de bijuterii de la Nisa, cu ajutorul unui complice, a fost împuşcat mortal de proprietarul magazinului, care a fost plasat în arest. Acesta a tras focuri de armă asupra celor doi hoţi, pe o stradă de lângă magazin, în timp ce ei încercau să fugă pe scuter şi l-a rănit mortal pe pasagerul din spate. Jaful magazinului La Turquoise, situat într-un cartier popular din centrul oraşului şi care a mai fost vizat recent de un alt furt, a avut loc la ora deschiderii, 9.00. Sub ameninţarea a cel puţin o armă, hoţii au furat bijuterii de o valoare încă nedeterminată. O parte din acestea au fost găsite în posesia bărbatului ucis. Acest nou jaf se adaugă unei serii de furturi survenite în această vară în sudul Franţei, marcată, de asemenea, de decesul la Marigagne al unui sexagenar ucis în timp ce încerca să oprească nişte hoţi. La 28 iulie, hotelul de lux Carlton de la Cannes, care închiria spaţiu pentru o expoziţie, a fost ţinta unui furt de bijuterii cu o valoare-record de circa 100 de milioane de euro. Două zile mai târziu, tot la Cannes, doi bărbaţi au furat 100 de ceasuri de un milion de euro de la un bijutier de lux de la Croisette. În august, la Nisa, doi bărbaţi înarmaţi cu pistoale au furat două ceasuri de lux, în valoare de 20.000 de euro, din holul unui hotel de pe Promenade des Anglais

LIBIA

Explozie puternică la Benghazi

O explozie puternică s-a produs, ieri dimineaţă, în faţa unei clădiri aparţinând Ministerului libian de Externe, la Benghazi, provocând pagube importante. Nu se ştie dacă explozia, care se pare că a fost provocată de o maşină-capcană, potrivit martorilor oculari, s-a soldat cu victime. Ea coincide cu marcarea unui an de la atacul împotriva Consulatului SUA la Benghazi, în care au fost ucişi ambasadorul american şi trei agenţi americani. Explozia a distrus o mare parte a clădirii şi a provocat pagube importante sediului local al Băncii Centrale, situat în apropiere. După îndepărtarea de la putere a lui Muammar Gaddafi, în octombrie 2011, Benghazi, locul de unde a pornit revoluţia libiană, a fost teatrul mai multor explozii şi al unui val de asasinate şi atacuri vizând judecători, militari şi poliţişti care au servit în timpul fostului regim. Acţiunile au vizat, de asemenea, diplomaţi şi interese occidentale. Aceste atacuri sunt atribuite în general islamiştilor radicali, ca şi cele de la 11 septembrie 2012, împotriva consulatului american.

RUSIA

Atentator condamnat

Un bărbat a fost condamnat, marţi, la zece ani de închisoare, de către un tribunal de la Moscova, pentru implicare în proiectul unui atentat împotriva preşedintelui rus, Vladimir Putin. Suspectul Ilia Pianzin, un cetăţean kazah, şi-a recunoscut vinovăţia. Rusia a afirmat la începutul lui 2012 că serviciile secrete ruse şi ucrainene au dejucat un atentat al islamiştilor ceceni împotriva lui Vladimir Putin, pe atunci premier, cu mai puţin de o săptămână înaintea alegerilor prezidenţiale de la 4 martie, pe care le-a câştigat. Complotul a fost descoperit în Ucraina. În august 2012, Ilia Pianzin a fost extrădat din Ucraina şi predat autorităţilor ruse. Un al doilea suspect, Adam Osmaev, a fost de asemenea arestat. Televiziunea rusă afirma atunci că cei doi bărbaţi, arestaţi la Odesa, în sudul Ucrainei, aveau legături cu liderul rebeliunii islamiste din Caucazul rus, Doku Umarov. Potrivit televiziunii ruse, cei doi suspecţi au declarat că au primit instrucţiuni să meargă iniţial la Odesa, pentru a învăţa să confecţioneze bombe, urmând ca apoi să se ducă la Moscova, pentru a pregăti un atentat împotriva lui Putin. Kievul a fost nevoit să suspende extrădarea lui Osmaev, în aşteptarea unei decizii a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), la care avocaţii acestuia au făcut recurs. În decembrie 2012, procesul său a început la Odesa. El a revenit, atunci, asupra declaraţiilor, afirmând că agenţi din cadrul serviciilor ucrainene de securitate l-au torturat.

JAPONIA

Cadavre nerecuperate

Peste 2.600 de corpuri nu au fost găsite până acum, la doi ani şi jumătate de la cutremurul şi tsunamiul din nord-estul Japoniei, bilanţul victimelor fiind de 18.537 de morţi. Autorităţile au declarat că 2.654 de corpuri nu au fost încă recuperate după seismul şi tsunamiul din 11 martie 2011. Cel mai grav bilanţ al cutremurului de magnitudinea 9, urmat de tsunami, s-a înregistrat în prefectura Miyagi - 10.834 de morţi (1.297 de cadavre încă nu au fost găsite). Tsunamiul a afectat dur şi prefecturile Iwata şi Fukushima, într-o măsură mai mică fiind afectate regiunile Ibaraki, Chiba, Kanagawa, Tokyo şi Tochigi.

FRANŢA

Tăieri bugetare fără precedent

Franţa şi-a revizuit în jos previziunile de creştere economică pentru 2014 şi a promis tăieri bugetare fără precedent, recunoscând că nu îşi va atinge în acest an obiectivul de reducere a deficitului bugetar, convenit cu UE. Deşi a menţinut pronosticul de creştere lentă (+0,1%) în 2013, ministrul Economiei, Pierre Moscovici, a confirmat ieri că timidele semnale de reluare a creşterii nu sunt suficiente pentru a atinge obiectivul iniţial de 1,2% anul viitor, redus la 0,9%. El a confirmat totodată că deficitul public al Franţei va depăşi la sfârşitul anului previziunile, iar de la 3,7% din PIB, cât se estima, acesta va atinge 4,1%. Pentru 2014, acesta va fi de 3,6%, în conformitate cu cerinţa CE, a dat asigurări Moscovici. Ministrul şi-a menţinut totodată obiectivul de readucere a deficitului la plafonul european de 3% din PIB, în 2015, aşa cum a cerut Bruxelles-ul. Ministrul delegat pentru Buget, Bernard Cazeneuve, a pus pe seama conjuncturii europene şi internaţionale ritmul lent al reducerii deficitului bugetar francez, o conjunctură care a agravat şi situaţia locurilor de muncă în trimestrul al II-lea, cu dispariţia a circa 35.000 de posturi în sectorul comercial. În perspectiva adoptării bugetului pe 2014, premierul Jean-Marc Ayrault a anunţat economii fără precedent la cheltuielile publice, de 15 miliarde de euro, faţă de 14 miliarde prevăzute.

NORVEGIA

Supravieţuitorii lui Breivik, deputaţi

Patru tineri laburişti care au supravieţuit atacului armat comis de Anders Behring Breivik pe insula Utoeya, în 2011, au intrat în Parlamentul norvegian, a anunţat Partidul Laburist, marţi, a doua zi după alegerile legislative. 33 de tineri care au scăpat cu viaţă în urma atacului armat comis de extremistul de dreapta la 22 iulie 2011 au candidat pentru un mandat de parlamentar. În pofida înfrângerii suferite de coaliţia de stânga în exerciţiu, condusă de Jens Stoltenberg, patru dintre ei au reuşit să fie aleşi. În total, Partidul Laburist a câştigat 55 de mandate dintre cele 169 ale Parlamentului norvegian. Acuzându-şi victimele că încearcă să obţină avantaje pe baza promovării multiculturalismului, Breivik a deschis focul la o tabără de vară a Tineretului Laburist, provocând moartea a 69 de persoane, majoritatea adolescenţi. Cu puţin timp înainte, el a detonat o bombă în apropierea sediului Guvenului, la Oslo, atentat soldat cu opt victime. Extremistul de dreapta a fost condamnat, în august 2012, la 21 de ani de închisoare, o pedeapsă maximă care va putea fi prelungită atât timp cât va fi considerat o ameninţare pentru societate. Alegerile legislative de luni s-au încheiat cu o victorie clară a dreptei, deschizând calea unui nou Guvern din care ar urma să facă parte Partidul Progresului (FrP), o formaţiune populistă antiimigrare. O perioadă de timp, Anders Behring Breivik a fost membru al FrP, însă formaţiunea s-a demarcat clar de ucigaş, care, la rândul său, i-a reproşat că este prea consensuală.

JAPONIA

În alertă

Paza de Coastă japoneză se afla în stare de alertă, ieri, cu ocazia primei aniversări a naţionalizării unor insule revendicate de China, ale cărei nave patrulează în zonă. Situate la 200 de kilometri nord-est de Taiwan şi la 400 de kilometri vest de insula Okinawa (sudul Japoniei), insulele nelocuite Senkaku, din Marea Chinei de Est, sunt administrate de Tokyo, dar revedicate vehement de Beijing, sub numele de Diaoyu. Patru nave ale Pazei de Coastă chineze se aflau ieri dimineaţă în apele adiacente arhipelagului, adică în afara zonei de 12 mile maritime (22 de kilometri) care delimitează apele teritoriale. Cele patru nave chineze fac parte dintr-o flotilă de opt nave care au intrat marţi în apele teritoriale ale insulelor Senkaku, ieşind din zonă până la sfârşitul zilei. În virtutea Convenţiei Naţiunilor Unite privind Dreptul Mării, o ţară are dreptul să expulzeze nave militare străine aflate în apele sale teritoriale. Dar textul nu este explicit referitor la alte tipuri de nave guvernamentale, precum cele ale Pazei de Coastă. Tensiunea dintre Japonia şi China a escaladat brusc în urmă cu un an, atunci când statul nipon a cumpărat trei dintre cele cinci insule ale arhipelagului Senkaku de la un proprietar privat nipon. De atunci, Beijingul trimite în mod frecvent nave guvernamentale în regiune, iar agenţia oficială Xinhua a anunţat marţi că, începând de la 11 septembrie 2012, statul chinez a efectuat 59 de patrule în zonă.

FRANŢA

Evacuări

Zeci de poliţişti francezi sprijiniţi de o unitate a CRS au încercuit pentru a treia oară, ieri dimineaţă, o tabără locuită de aproximativ 750 de cetăţeni români şi bulgari, în sudul oraşului Lille, relatează „Le Figaro”. Acţiunea poliţiştilor francezi face parte dintr-o operaţiune de evacuare parţială a celei mai mari tabere ilegale din Lille, în nordul Franţei. Ocupanţii a aproximativ 50 de rulote au fost invitaţi să părăsească tabăra. Evacuarea s-a desfăşurat în linişte, pentru că ocupanţii au fost preveniţi de operaţiune, evocată săptămâna trecută de primarul oraşului Lille, Martine Aubry. Forţele de ordine au intervenit în sprijinul unui executor judecătoresc care execută un ordin de evacuare emis la 18 aprilie 2013, de Tribunalul de Mare Instanţă, la cererea oraşului Lille, proprietarul terenului. Tabăra ilegală, situată pe strada Carvin, adăpostea, până în această vară, sute de persoane care trăiau în condiţii precare, pe un perimetru vast, cedat de Primăria oraşului Lille unei societăţi. Potrivit unor date furnizate de Poliţie în iulie, aproximativ 750 de cetăţeni români şi bulgari şi-au găsit adăpost, de aproape doi ani, pe acest teren. Declanşată de o primă operaţiune la 25 iulie, evacuarea în etape a continuat la 6 septembrie, ceea ce a permis deplasarea a aproximativ 30 de rulote şi distrugerea a aproximativ 30 de adăposturi improvizate. În mod oficial, 15.000 de rromi sunt prezenţi în Hexagon.