SUA

Accident de iaht

Milionarul român Nick Rădoi a fost implicat într-un accident de iaht, în California. Motorul s-a oprit brusc iar ambarcaţiunea sa de lux s-a izbit de chei. Nick Rădoi era pe iaht cu încă 13 prieteni, în momentul incidentului. „Am fost aproape să lovim plaja. Am aruncat în apă ancora, dar aceasta nu a putut ţine vasul pe loc. Am fost foarte norocoşi. Vasul meu chiar aşa se numeşte, „Lucky 7“. Numele acesta ne-a salvat”, a declarat milionarul român jurnaliştilor americani. Iahtul lovit valorează peste 1,3 milioane de euro. Nick Rădoi este un afacerist român care a emigrat în SUA după Revoluţia din '89. Din şofer de TIR, acesta a ajuns să deţină reşedinţe de vis în SUA.

BRAZILIA

Turbulenţe în aer

Turbulenţele puternice au provocat rănirea a 15 persoane aflate la bordul unui avion al companiei braziliene TAM, ce se deplasa de la Madrid la Sao Paulo şi care a fost constrâns să aterizeze de urgenţă. Avionul a aterizat la Fortaleza, în nord-estul Braziliei, după ce a fost deturnat de turbulenţe puternice, potrivit unui comunicat al companiei. Aceasta a precizat că aterizarea s-a efectuat în deplină siguranţă şi că majoritatea răniţilor s-au putut întoarce acasă. Două persoane au fost spitalizate: o peruană în vârstă de 52 de ani, care a suferit o fractură de claviculă, şi o columbiană în vârstă de 32 de ani, care a avut o vertebră fracturată. Avionul transporta 168 de pasageri şi membri ai echipajului, potrivit Infraero, organismul public responsabil de aeroporturi în Brazilia.

BOSNIA-HERŢEGOVINA

Grevă în subteran

Aproximativ 160 de mineri de la o mină din Djurdjevik, în nord-estul Bosniei, au intrat în grevă, cerând creşterea salariilor şi demisia conducerii, ei refuzând să iasă din subteran. Minerii se află la peste 1.000 de metri în subteran. Minerii de la mina de cărbune din Djurdjevik, al căror venit lunar este de aproximativ 310 euro, se plâng că între salariile lor şi cele ale personalului administrativ există o diferenţă prea mare. Aproximativ 12 mine, în principal de cărbune şi bauxită, sunt exploatate în Bosnia. În acest sector muncesc între 12.000 şi 15.000 de persoane, potrivit sindicatelor.

CROAŢIA

Violenţe

Ciocniri au avut loc, luni, între poliţie şi manifestanţi croaţi care au rupt însemne chirilice (alfabet utilizat de minoritatea sârbă din Croaţia) la Vukovar, oraş distrus de forţele sârbe în cursul conflictului din 1991-95. O sută de membri ai unui grup pentru protecţia Vakovarului croat, în principial foşti combatanţi, au distrus sau rupt mai multe panouri scrise în alfabetul latin şi cel chirilic, instalate de autorităţi pe clădirile administraţiei publice, printre care un comisariat de poliţie. Patru poliţişti au fost răniţi în aceste confruntări de către manifestanţi, dintre care mai mulţi au fost arestaţi după sfârşitul protestului. Guvernul croat a decis să introducă inscripţii bilingve conform unei legi care prevede utilizarea lor în localităţi unde o minoritate reprezintă o treime din populaţie, aşa cum este cazul sârbilor din Vukovar. Însă protestatarii cer ca măsura să nu se aplice în acest oraş martir al conflictului sârbo-croat, unde relaţiile dintre croaţi şi minoritatea sârbă sunt încă fragile. Liderul politic al sârbilor din Croaţia, Milorad Pupovac, a calificat acţiunea manifestanţilor ca un mesaj de intoleranţă şi apel la violenţă. Manifestanţii au declarat că intenţionează să distrugă din nou semnele bilingve, dacă autorităţile vor decide să le posteze iar. Preşedintele croat, Ivo Josipovic, a declarat că înţelege durerea oamenilor ale căror familii au suferit la Vukovar, însă a făcut apel la respectarea legii. După proclamarea independenţei Croaţiei de fosta Iugoslavie, secesioniştii sârbi, susţinuţi de armata federală iugoslavă şi regimul aflat la putere la Belgrad, au lansat, în august 1991, o campanie militară împotriva oraşului Vukovar. Aproximativ 1.600 de persoane, dintre care 1.100 civili, au fost ucise în câteva luni, în timpul asediului şi după căderea oraşului, iar aproximativ 20.000 de croaţi au fost expulzaţi din Vukovar. Bombardamentele au distrus acest oraş. Respectul drepturilor minorităţilor a fost una dintre condiţiile principale impuse Croaţiei pentru a adera la UE, la 1 iulie. Sârbii sunt cea mai importantă minoritate în Croaţia şi reprezintă 4% dintre cele 4,2 milioane de locuitori ai ţării.

RUSIA

Inundaţii

Rusia continua să lupte ieri împotriva inundaţiilor fără precedent care afectează Extremul Orient şi care ameninţă de-acum Komsomolsk-pe-Amur, un important centru industrial cu peste 250.000 de locuitori. Nivelul apelor fluviului Amur continuă să crească în regiunea Habarovsk, iar situaţia este foarte periculoasă la Komsomolsk-pe-Amur, a declarat noul reprezentant al preşedintelui rus pentru Extremul Orient, Iuri Trutnev. Nivelul apelor fluviului Amur, ieşit din matcă din cauza ploilor diluviene care se abat, începând de la sfârşitul lui iulie, asupra Extremului Orient, se ridica ieri la 8,2 metri la Komsomolsk-pe-Amur. Precedentul record înregistrat în acest oraş data din 1949, cu 7,01 metri. În altă localitate, la Habarovsk, un oraş cu 600.000 de locuitori situat în apropierea frontierei cu China, nivelul apelor a atins 8,05 metri. Conform previziunilor meteorologice, nivelul apelor va creşte şi va atinge 8,2 - 8,3 metri în următoarele zile la Habarovsk şi 9,3 - 9,8 metri la Komsomolsk-pe-Amur. Ministerul pentru Situaţii de Urgenţă a anunţat, într-un comunicat, că 15.000 de persoane au fost evacuate recent în regiunile Habarovsk, Amur şi Birobidjan. La sfârşitul lui august, în timpul unei vizite a preşedintelui Vladimir Putin în Extremul Orient, ministerul a anunţat că peste 50.000 de persoane au fost deja evacuate.

CORSICA

Poluare

O pată de hidrocarburi se afla, luni după-amiază, în largul coastei vestice a Corsicii, în apropiere de o zonă inclusă în patrimoniul mondial al UNESCO, au anunţat serviciile de intervenţie. Un purtător de cuvânt al prefecturii maritime a afirmat totuşi că nu există temeri privind o poluare gravă a litoralului, în legătură cu această pată lungă de 43 de kilometri şi lată de un kilometru, care se întinde între insula Rousse, la nord şi Girolata, la sud. Originea acestei pete nu este cunoscută. Potrivit conducerii rezervaţiei Scandola, aceasta provine cu siguranţă de la o operaţiune ilegală de degazare în mare a unei nave, aşa cum se întâmplă frecvent în Marea Mediterană. Pata ar fi formată în principal din produse volatile şi doar în proporţie de 10-20% din hidrocarburi grele. Un remorcher al Marinei Naţionale, navă de asistenţă, va preleva probe şi va analiza hidrocarburile. Remorcherul a început să disperseze produse destinate diluării petei. Prelevările efectuate vor fi analizate şi predate autorităţii judiciare competente, a declarat prefectura maritimă.

MAREA BRITANIE

Acuzaţii respinse

Oficiali ai armatei britanice au respins luni, în timpul unei anchete publice, „zvonurile fără fundament potrivit cărora militari britanici ar fi mutilat cadavrele unor insurgenţi, după o luptă, în 2004”. Ancheta Al-Sweady, de la Hamid al-Sweady, un irakian decedat la vârsta de 19 ani, examinează acuzaţii potrivit cărora militari britanici ar fi ucis irakieni pe care i-au luat prizonieri după un schimb de focuri la o barieră de control în provincia Maysan, în sudul Irakului, în mai 2004. În plus, militarii britanici sunt acuzaţi că i-au torturat pe prizonieri, în perioada mai - septembrie 2004, la Camp Abu Naji (CAN) şi într-un centru de detenţie. În timpul audierii de luni, colonelul Adam Griffiths a declarat că nu a observat vreun indiciu care să sugereze că aproximativ zece cadavre transferate la Camp Abu Naji ar fi fost mutilate înainte de a fi predate rudelor victimelor. Colonelul britanic a sugerat că aceste zvonuri ar proveni din lipsa de cunoaştere a populaţiei locale cu privire la rănile care pot fi suferite în timpul luptelor. Unele cadavre aveau membre tăiate şi răni cauzate de gloanţe, a adăugat colonelul Griffiths, care a recunoscut, totuşi, că ordinul de a aduce cadavre în tabără a fost foarte neobişnuit. Sergentul James Gadsby, care a ajutat la descărcarea cadavrelor la Camp Abu Naji, a afirmat, de asemenea, că, în opinia sa, cadavrele prezentau răni suferite în timpul luptelor. Ancheta publică a fost lansată în martie, după ce cinci irakieni au depus la Înalta Curte o plângere pentru încălcarea drepturilor omului. În decembrie 2012, Ministerul britanic al Apărării a anunţat că a plătit 15,1 milioane de lire sterline despăgubiri şi interese unui număr de peste 200 de irakieni care ar fi fost deţinuţi ilegal şi torturaţi de trupele britanice, în urma invadării Irakului, în 2003. Trupele britanice au părăsit Irakul în 2009. O altă anchetă publică a conchis, în septembrie 2011, că un irakian de 26 de ani, Baha Moussa, a decedat în 2003, la Basra, din cauza unor rele tratamente ale militarilor britanici.

EGIPT

Condamnaţi pe viaţă

Un tribunal militar egiptean a condamnat, ieri, 11 membri ai mişcării Fraţii Musulmani la închisoare pe viaţă pentru agresarea unor militari la Suez, la jumătatea lui august, în urma dispersării sângeroase la Cairo a unor susţinători ai fostului preşedinte islamist Mohamed Morsi. Acestea sunt primele condamnări ale unor membri ai confreriei, în urma destituirii şi arestării fostului şef de stat, pe 3 iulie, de către armată. După această dată, noile autorităţi au lansat o reprimare extrem de dură a mişcării Fraţii Musulmani, în care au fost ucise peste 1.000 de persoane, majoritatea susţinători ai lui Morsi, iar alţi aproximativ 2.000 de membri ai confreriei au fost arestaţi. Liderul suprem al mişcării, Mohamed Badie, şi principalii conducători ai acesteia se află în prezent în faţa justiţiei, pentru incitarea la comiterea de crime a unor manifestanţi, la fel ca şi Morsi, deţinut în continuare în secret. Procesul a 64 de membri şi susţinători ai mişcării Fraţilor Musulmani, la Suez, a fost deschis pe 24 august, într-un tribunal militar. La sfârşitul acestei a treia şi ultime audieri, tribunalul a pronunţat 11 condamnări pe viaţă, alţi 45 de acuzaţi au fost condamnaţi la câte cinci ani de închisoare, iar restul de opt au fost achitaţi. Cei 64 de islamişti erau acuzaţi că au tras focuri de armă şi au aruncat cu pietre în militari, la Suez, imediat după ce Poliţia a lansat un asalt sângeros, pe 14 august, asupra unor mitinguri pro-Morsi, la Cairo, omorând sute de persoane. Această zi a devenit cea mai sângeroasă din istoria recentă a ţării.

SOMALIA

Atac la preşedinte

Islamişti shebab au atacat, ieri, coloana oficială a preşedintelui somalez, Hassan Sheikh Mohamud, în apropiere de oraşul portuar Merka, la 100 de kilometri sud de Mogadishu. Două vehicule au fost distruse de lansatoare de grenade. Nu se ştie dacă s-au înregistrat victime. Coloana oficială a fost atacată în apropierea localităţii Bufow, lână Merka, un fost fief al islamiştilor shebab preluat, la sfârşitul lui august 2012, de trupele Forţei Uniunii Africane în Somalia (AMISOM). În pofida atacului, preşedintele somalez a sosit nevătămat, ieri, la Merka, a anunţat Radio Mogadishu. O sursă diplomatică de la Mogadishu, citând un membru al anturajului prezidenţial, a confirmat informaţia potrivit căreia coloana oficială a fost vizată de o ambuscadă pe drumul între Mogadishu şi Merka, însă atât preşedintele somalez, cât şi cei care îl însoţeau au scăpat nevătămaţi. În afara capitalei, şeful statului somalez călătoreşte de obicei sub protecţia militarilor din cadrul AMISOM. Alegerea lui Hassan Sheikh Mohamud a fost prezentată drept începutul reconstruirii unui stat central, care lipseşte în Somalia din momentul înlăturării lui Siad Barre de la putere, în 1991. De atunci, Somalia a fost cuprinsă de haos, situaţie în care se află şi în prezent. Alungaţi din Mogadishu, în august 2011, de AMISOM, islamiştii shebab au încercat o serie de atacuri militare care, dimpotrivă, i-au obligat să abandoneze majoritatea bastioanelor din centrul şi sudul Somaliei. Însă ei controlează numeroase zone rurale şi continuă să reprezinte o ameninţare serioasă pentru Guvernul central, care îşi stabileşte cu dificultate autoritatea în afara capitalei.

GRECIA

Liber la expirate

Pe rafturile magazinelor din Grecia se pot vedea, începând de luni, alimente cu termenul de valabilitate depăşit, după intrarea în vigoare a unei noi reglementări ce permite astfel de practici. Autorităţile vorbesc despre o măsură luată în contextul crizei economice, pentru diminuarea cantităţii de alimente pe care magazinele sunt nevoite să le arunce după ce au expirat şi pentru a ieftini unele produse. Dar ea a stârnit o serioasă polemică în Grecia şi secretarul de Stat pentru Consum, Yorgos Stergiou, a fost nevoit să iasă în întâmpinarea criticilor, susţinând că nu există vreun risc pentru sănătatea publică. Odată cu noua reglementare, magazinele au posibilitatea să comercializeze produse alimentare neperisabile la preţuri mai mici, dar fără să aibă pe etichetă data expirării, ci doar inscripţia „a se consuma de preferinţă înainte de...”. Vânzarea acestor alimente se poate face numai în comerţul cu amănuntul şi este interzisă în baruri şi restaurante. În cazul produselor perisabile, data expirării continuă să fie obligatorie. Potrivit Guvernului grec, decizia nu contravine în mod necesar normelor comunitare, elaborate în anul 2000, întrucât acestea fac distincţia între data expirării unui aliment şi consumul preferabil înaintea unei anumite date, prevedere ce ar urma să fie menţinută în noua directivă europeană privind etichetarea alimentelor, ce va intra în vigoare la sfârşitul anului viitor.