SUA

Condamnat la moarte

Fostul psihiatru al armatei americane Nidal Hasan a fost condamnat la moarte, miercuri, pentru uciderea a 13 persoane, în 2009, la baza militară Fort Hood din Texas. Cei 13 membri ai juriului militar, reuniţi într-o Curte Marţială la aceeaşi bază a armatei, au decis în unanimitate condamnarea la pedeapsa capitală a lui Nidal Hasan, după patru ore de deliberări. Un colonel care a prezidat juriul a anunţat, de asemenea, excluderea din armată a condamnatului şi pierderea tuturor remuneraţiilor. Săptămâna trecută, juriul l-a găsit vinovat pentru 45 de capete de acuzare. Potrivit fostei sale echipe de apărare, pe care el a recuzat-o, Nidal Hasan voia să primească pedeapsa cu moartea. De-a lungul procesului început la 6 august, acuzatul, care şi-a asigurat singur apărarea, a refuzat să cheme martori, nu a contestat niciunul dintre cei 89 de martori citaţi de acuzare, nu a furnizat niciun element care să-i permită să pledeze pentru circumstanţe atenuante şi s-a mulţumit să facă doar o singură afirmaţie în faţa juriului: „Eu sunt cel care a tras”. El este primul militar care primeşte pedeapsa capitală după 2005, când fostul sergent Hasan Akbar a fost condamnat la moarte pentru uciderea a doi soldaţi într-un atac cu grenadă în Kuweit, în 2003. Un apel pentru tulburări psihice este încă în curs. Dacă Nidal Hasan este executat, aceasta va fi prima execuţie a unui militar din ultimii 52 de ani, potrivit presei din SUA. Execuţiile de soldaţi în Statele Unite sunt rare, deoarece necesită aprobare prezidenţială. Considerat un „lup singuratic” al al-Qaida, Hasan a recunoscut de mai multe ori că a ucis 12 soldaţi şi un civil şi a rănit zeci de alte persoane la Fort Hood, pe 5 noiembrie 2009, pentru a-i împiedica pe soldaţi să participe la un război considerat de el ilegal, în Afganistan şi Irak.

AFGANISTAN

Poliţişti ucişi

15 poliţişti afgani au fost ucişi de talibani în vestul Afganistanului, au anunţat, ieri, autorităţile locale, un nou semn al escaladării violenţelor după un an de la retragerea majorităţii forţelor NATO. Atacatorii au organizat o ambuscadă împotriva poliţiştilor, miercuri seara, în provincia Farah, pe principalul drum din regiune. O altă serie de atacuri ale rebelilor a avut loc, de asemenea, miercuri, împotriva forţelor NATO, care susţin Guvernul de la Kabul şi pe aliaţii locali ai acestuia. Atacurile s-au soldat cu zeci de răniţi şi cel puţin 16 morţi, inclusiv un soldat american şi mai mulţi civili. Numărul victimelor civile ale conflictului afgan a crescut cu 23% în prima jumătate din 2013, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit unui raport al Misiunii ONU în Afganistan (UNAMA), publicat în iulie. În perioada ianuarie - iunie 2013, peste 1.300 de civili au fost ucişi în acest conflict. Violenţele de miercuri intervin după vizita de două zile la Islamabad a preşedintelui afgan, Hamid Karzai, care încearcă să reia negocierile de pace cu talibanii, în preajma alegerilor prezidenţiale şi a retragerii trupelor occidentale, la sfârşitul lui 2014.

PORTUGALIA

Incendii extinse

Incendiile de pădure s-au intensificat ieri în Portugalia, mobilizând 1.400 de pompieri şi ameninţând mai multe localităţi, care au fost evacuate din cauza avansării flăcărilor, alimentată de rafalele de vânt puternice. Incendiul cel mai virulent a izbucnit în lanţul montan Caramulo, unde flăcările de câţiva metri înălţime devastează o pădure de pini. Împotriva focului luptă 425 de pompieri, cu ajutorul a 127 de vehicule, un elicopter şi două avioane Canadair franceze, trimise săptămâna trecută în Portugalia, la cererea Lisabonei. Cinci sate din aceşti munţi au fost evacuate în cursul nopţii de miercuri spre joi. Mai la nord, în parcul natural Alvao, circa 320 de pompieri, ajutaţi de două avioane şi două elicoptere, luptă împotriva unui incendiu care a devastat aproape 2.000 de hectare de pini, provocând consecinţe negative pentru industria extracţiei de răşină de pin şi pentru turism. Săptămâna trecută, un incendiu masiv în munţii Caramulo, combătut timp de mai multe zile de sute de pompieri, a costat viaţa a doi dintre aceştia, ridicând la patru numărul pompierilor ucişi luna aceasta.

BRAZILIA

Pană de curent

O pană de curent electric a afectat, miercuri, opt state din nord-estul Braziliei, unde se află trei dintre oraşele care vor găzdui Campionatul Mondial de Fotbal în 2014, a anunţat compania naţională de electricitate ONS. Pana s-a produs la ora 15.00, iar alimentarea cu energie electrică a fost restabilită progresiv. Ministrul Minelor şi Energiei, Edison Lobao, a explicat că pana a fost cauzată de un incendiu produs la o exploatare agricolă din statul Piaui. Edison Lobao a exclus orice deficienţă în sistemul energetic. Opt state din nord-estul Braziliei au fost afectate: Bahia, Pernambuco, Paraiba, Alagoas, Ceara, Piaui, Rio Grande do Norte şi Sergipe. Trei dintre cele 12 oraşe în care se va disputa Campionatul Mondial de Fotbal din 2014 sunt situate în regiunea afectată: Salvador da Bahia (Bahia), Fortaleza (Ceara) şi Recife (Pernambuco). Metroul din Recife a fost paralizat, iar semafoarele au încetat să mai funcţioneze. Pe aeroportul din Fortaleza, pasagerii şi-au aşteptat bagajele pe întuneric. Traficul aerian nu a fost însă întrerupt, iar restul aeroportului a continuat să funcţioneze normal, datorită grupurilor electrogene, ca şi numeroase spitale din regiune. În octombrie 2012, o pană de curent a afectat nordul şi nord-estul ţării, în urma unei deficienţe în sistem. În aceeaşi lună, o altă pană a lăsat fără curent electric capitala ţării, Brasilia, iar la sfârşitul lunii septembrie 2012, o pană de curent a afectat mai multe state din nord-est.

ISRAEL

Etiopieni recuperaţi

Autorităţile israeliene au finalizat ceea ce afirmă ele este faza finală de transport aerian al unui mare număr de imigranţi etiopieni, care încheie decenii de eforturi pentru a-i aduce pe supravieţuitorii unei antice comunităţi în statul evreu. Tali Aronsky, purtătoare de cuvânt a Agenţiei Evreieşti semioficiale, a anunţat că 450 de persoane au sosit miercuri. Ele fac parte din Falash Mura, o comunitate ai cărei strămoşi s-au convertit de la iudaism la creştinism, sub presiune, în urmă cu aproximativ 100 de ani, dar au reuşit să păstreze unele obiceiuri iudaice. Aronsky a adăugat că transportul aerian a încheiat o operaţiune de trei ani în timpul căreia au fost aduşi 7.000 de membri ai Falash Mura. Mii de evrei etiopieni locuiesc în Israel. Mulţi au ajuns cu transporturi aeriene secrete, în 1984 şi 1990. Un număr mic de membri Falash Mura au rămas în Etiopia. Zeci de rude ale lor au organizat un protest, miercuri, în faţa biroului prim-ministrului din Ierusalim, cerând ca Israelul să-i aducă şi pe ei.

SUA

Flăcări uriaşe

Incendiul care ameninţă parcul natural Yosemite, una dintre principalele atracţii turistice ale Californiei, continua miercuri să se extindă, în pofida eforturilor a peste 4.000 de pomieri de a-l opri. Cenuşa se acumulează în continuare pe suprafaţa rezervorului Hetch Hetchy, care alimentează cu apă potabilă cei 2,6 milioane de locuitori din regiunea Golfului San Francisco, situat la 320 de kilometri est de oraş. Calitatea apei nu a fost afectată pentru moment, au subliniat autorităţile. Incendiul, numit Rim Fire, a fost clasat, marţi, al şaptelea cel mai important în California. El a devastat deja 76.000 de hectare, o suprafaţă mai mare în comparaţie, de exemplu, cu oraşul Chicago, potrivit Departamentului californian pentru Păduri şi Protecţie împotriva Incendiilor. Incendiul, izbucnit la 17 august, era controlat doar în proporţie de 23%, faţă de 20%, marţi. În total, au fost mobilizaţi 4.191 de pompieri, care folosesc buldozere şi avioane împotriva incendiului. Autostrada 120, care permite accesul în parcul Yosemite dinspre vest, este în continuare închisă. Incendiul, care a ajuns la aproximativ 25 de kilometri de centrul parcului şi de celebrele formaţiuni muntoase Half Dome şi El Capitan, ameninţă, de asemenea, arbori gigantici de sequoia, unele dintre cele mai mari şi mai vechi organisme de pe planetă. Niciun deces sau rănit nu au fost raportaţi, deşi focul a distrus cel puţin 111 de clădiri, dintre care 31 de case. Peste 5.500 de clădiri, inclusiv 4.500 de locuinţe, sunt în continuare în pericol. Autorităţile parcului Yosemite încearcă să calmeze populaţia, subliniind că cea mai mare parte a parcului nu a fost afectată de flăcări şi că nu a fost, relativ, atinsă de fum.