GERMANIA
Avion prăbuşit
Un avion de agrement s-a prăbuşit marţi în nord-vestul Germaniei, la Fröndenberg, cauzând moartea a cinci persoane. Un copil, două femei şi doi bărbaţi au murit, iar alţi trei copii au fost grav răniţi, au precizat echipele de salvare. Avionul de mici dimensiuni, care a decolat de la Marea Nordului, s-a prăbuşit pe o câmpie. Cauzele accidentului nu au fost stabilite încă.
IRAK
Val de atentate
O serie de atentate cu bombă coordonate a lovit Bagdadul, ieri dimineaţă, soldându-se cu cel puţin 32 de morţi şi peste 130 de răniţi, au anunţat surse medicale şi din cadrul Poliţiei. Aproximativ zece maşini-capcană au explodat în mai multe locuri în capitală, în cartiere cu populaţie majoritar şiită, la ora când numeroşi locuitori pleacă la muncă. Un kamikaze la volanul unei maşini s-a îndreptat asupra unui post de control al Poliţiei, omorând cel puţin trei persoane şi rănind alte opt. Irakul a revenit la un nivel al violenţelor similar celui din 2008, când a ieşit cu mare dificultate dintr-un război civil între sunniţi şi şiiţi. Peste 3.700 de persoane au murit în atentate, de la începutul lui 2013, potrivit unui bilanţ realizat de AFP pe baza unor informaţii obţinute de la surse medicale şi din domeniul securităţii.
SUA
Acostare ratată
Un feribot care avea la bord sute de turişti a ratat, marţi, acostarea pe insula pe care se află Statuia Libertăţii, în Golful New York, iar trei persoane au fost rănite uşor, a anunţat Paza de Coastă. Vaporul avea la bord 497 de pasageri şi nouă membri ai echipajului. O anchetă este în curs, în vederea stabilirii cauzelor incidentului. Feribotul „Miss New Jersey“ a fost avariat uşor, dar a putut să repornească. Statuia Libertăţii, una dintre atracţiile cele mai frecventate la New York, a fost redeschisă pe 4 iulie, după opt luni în care a fost închisă din cauza pagubelor produse de uraganul Sandy.
KÂRGÂZSTAN
Alertă de ciumă bubonică
Peste 160 de persoane au fost spitalizate în Kârgâzstan, după ce un băiat a murit săptămâna trecută de ciumă bubonică, o boală extrem de contagioasă, a anunţat, ieri, Ministerul Sănătăţii din fosta republică sovietică din Asia Centrală. Toate aceste persoane se află sub supraveghere medicală şi iau antibiotice, se arată în comunicat, care precizează că starea de sănătate a tuturor pacienţilor este satisfăcătoare. În plus, alte patru persoane au fost spitalizate cu febră, unul dintre simptomele ciumei, dar acestea nu au avut contact cu băiatul decedat. Marţi, o femeie şi doi copii s-au prezentat la spital cu febră şi ganglioni umflaţi la gât şi la subraţ, un alt simptom al ciumei bubonice, conform unei surse din cadrul Guvernului kârgâz. Cu toate acestea, Ministerul Sănătăţii de la Bişkek a dat asigurări ieri că rezultatele preliminare ale analizelor celor trei pacienţi au fost negative. Tânărul Isakunov, în vârstă de 15 ani, cioban într-un mic sat de munte situat în apropiere de graniţa cu China şi Kazahstan, a murit joia trecută, într-un spital local. Potrivit Ministerului Sănătăţii, băiatul a decedat de ciumă bubonică, după ce ar fi fost ciupit de un purice. Puricii devin adesea purtători de ciumă bubonică după ce ciupesc un şobolan sau un alt rozător infectat şi pot transmite boala oamenilor. Ultimul caz de ciumă bubonică din Kârgâzstan a fost înregistrat în urmă cu 30 de ani. În secolul al XIV-lea, o epidemie de ciumă bubonică, numită Ciuma Neagră, s-a soldat cu zeci de milioane de victime în Europa.
CHINA
Alertă pe fluviul Amur
Fluviul Amur, care marchează frontiera dintre China şi Rusia, a atins, pe mai multe porţiuni, nivelul maxim înregistrat din 1896 încoace, de când a început să fie măsurat nivelul apelor sale, fapt pentru care autorităţile chineze au dispus măsuri de prevenire a inundaţiilor, a informat, ieri, presa locală. În unele locuri, apele fluviului Amur (Fluviul Dragonului Negru) au depăşit cu 2,5 metri nivelul de securitate, iar meteorologii avertizează că situaţia ar putea persista în următoarele zece zile. Creşterea nivelului apelor fluviului Amur şi ale altor râuri din nord-estul Chinei a provocat moartea a 85 de persoane şi dispariţia altor 105 în ultimele două săptămâni, în ţara asiatică, precum şi însemnate pierderi materiale în Rusia. Premierii rus şi chinez, Dmitri Medvedev şi Li Keqiang, au abordat, într-o recentă convorbire telefonică, măsuri comune privind controlul asupra inundaţiilor şi ajutorarea persoanelor afectate, dintre care zeci de mii au fost evacuate, pe ambele maluri ale fluviului Amur.
COREEA DE NORD
Emisar SUA
Un emisar al Guvernului american va efectua, mâine, o vizită în Coreea de Nord, la invitaţia Phenianului, cu scopul de a încerca să obţină eliberarea unui cetăţean american deţinut începând din noiembrie 2012, care este bolnav. Robert King, reprezentanul special al SUA pentru dosarul drepturilor omului în Coreea de Nord, va efectua o vizită la Phenian, pe 30 august, în cadrul unei misiuni umanitare vizând obţinerea eliberării cetăţeanului american Kenneth Bae. Acest american de origine coreeană, prezentat ca agent de voiaj, a fost arestat în noiembrie în Coreea de Nord, iar ulterior a fost condamnat, la sfârşitul lui aprilie, la închisoare. El a fost transferat în urmă cu câteva săptămâni la un spital, la Phenian, din cauza deteriorării stării sănătăţii sale. Washingtonul reclamă de patru luni ca acesta să fie imediat amnistiat şi eliberat. SUA au mai trimis emisari în Coreea de Nord, inclusiv pe fostul preşedinte Jimmy Carter, cu scopul de a obţine eliberarea unor americani deţinuţi. Robert King se află în Asia de Nord-Est de la 19 august, cu scopul de a relansa o iniţiativă diplomatică americană cu privire la dosarul nord-coreean. El a efectuat vizite în China, Coreea de Sud şi Japonia. După o intensificare a tensiunii la nivel internaţional la sfârşitul iernii, când Phenianul a efectuat, în februarie, al treilea test nuclear şi a ameninţat SUA cu lovituri, tensiunile s-au temperat între cele două ţări, care nu au relaţii diplomatice, dar care comunică via Suedia şi un canal la ONU. Washingtonul afirmă că este pregătit de negocieri cu Coreea de Nord, cu condiţia ca această ţară să se angajeze că renunţă la programul nuclear militar. Diplomatul american Glyn Davies, un expert în probleme nord-coreene, a subliniat în iunie că ţara sa va pune accentul pe drepturile omului în Coreea de Nord, unul dintre punctele extrem de slabe ale regimului stalinist, în opinia comunităţii internaţionale.
UCRAINA
Femen îşi închide biroul din Kiev
Mişcarea feministă Femen, cunoscută pentru manifestaţiile sale topless, a anunţat ieri că îşi închide biroul din Kiev, a doua zi după un raid al Poliţiei, care a descoperit arme la biroul activistelor. Femen a denunţat o provocare, considerând că armele puteau fi ascunse în birou în absenţa activistelor. Poliţia a iniţiat o anchetă pentru posesie ilegală de arme, un cap de acuzare care prevede o pedeapsă de cinci ani de închisoare. Niciuna dintre activiste nu a fost inculpată, pentru moment. Activistele Femen din Ucraina se află de mai multe săptămâni în vizorul forţelor de ordine. Trei activiste care se pregăteau să protesteze faţă de vizita în Ucraina a preşedintelui rus, Vladimir Putin, la sfârşitul lui iulie, au fost arestate la Kiev. Ele au acuzat serviciile speciale din ruse şi ucrainene de orchestrarea acestui incident. Mişcarea Femen, înfiinţată în Ucraina şi al cărei sediu se află la Paris, a realizat numeroase acţiuni în întreaga lume, cu scopul de a denunţa sexismul şi discriminarea femeilor, activistele apărând brusc topless, cu corpurile acoperite de inscripţii, pentru a atrage atenţia. Femen denunţă, de asemenea, homofobia, complicitatea dintre stat şi Biserică, regimurile autoritare şi fraudele electorale.
BELARUS
Opozant eliberat
Opozantul belarus Zmiter Daşkevici, unul dintre liderii organizaţiei Frontul Tineretului, a fost eliberat ieri, după doi ani şi jumătate de detenţie, a anunţat soţia sa, Anastasia. Daşkevici, arestat pe 18 decembrie 2010, cu o zi înainte de alegerile prezidenţiale din Belarus, a fost condamnat, în martie 2011, la doi ani de detenţie, o pedeapsă prelungită ulterior cu un an, pe motiv că a încălcat regulamentul coloniei penitenciare în care îşi ispăşea pedeapsa. În momentul ieşirii de la închisoarea din Grodno, Daşkevici a fost întâmpinat de aproximativ 50 de jurnalişti şi oameni politici. Opozantul va mai rămâne şase luni sub supraveghere. Potrivit ONG-ului belarus pentru apărarea drepturilor omului Viasna, 11 deţinuţi politici continuă să-şi ispăşească pedepsele, printre care fostul candidat al opoziţiei la alegerile prezidenţiale, Nikolai Statkevici, şi liderul organizaţiei Viasna, Ales Beliaţki. Regimul autoritar al lui Aleksandr Lukaşenko, aflat la putere de aproape 19 ani, a lansat un val de reprimare şi a condamnat zeci de persoane, între care lideri ai opoziţiei, după manifestaţia care a avut loc în seara realegerii sale controversate, la 19 decembrie 2010. UE şi SUA au adoptat sancţiuni împotriva regimului belarus, mai ales interdicţii de obţinere de vize şi îngheţarea activelor unor oficiali politici de la Minsk.