SUEDIA

Arestat după uciderea unui român

Un adolescent a fost arestat ieri, după ce a recunoscut că l-a înjunghiat mortal pe un tânăr român, într-un incident care a avut loc săptămâna trecută, scrie site-ul publicaţiei „The Local”. Adolescentul de 19 ani s-a predat la poliţie, ieri, el fiind dat în urmărire pentru crima comisă săptămâna trecută, a declarat Kjell Lindgren, purtătorul de cuvânt al Poliţiei din Stockholm. Un român în vârstă de 29 de ani a fost înjunghiat în gât, joia trecută, în zona Rådmansgatan din centrul capitalei Suediei. Românul a murit pe loc. Nu se ştie dacă cei doi se cunoşteau, dar, potrivit martorilor, între ei ar fi avut loc o altercaţie, într-un parc din apropiere. Ambasada României din Suedia a fost înştiinţată în legătură cu acest incident.

R. MOLDOVA

Anularea castrării chimice

Curtea Constituţională a R. Moldova a anulat, ieri, prevederile legislative privind aplicarea castrării chimice pentru pedofili. Legea, intrată în vigoare la 1 iulie 2012, a fost contestată la Curte de avocatul parlamentar Anatolie Munteanu, care consideră că acest gen de pedeapsă încalcă drepturile omului. Legea prevedea castrarea chimică obligatorie pentru pedofili, operaţie care urma să fie efectuată în ultimele trei luni de detenţie ale persoanelor condamnate. Până în prezent, instanţele de judecată au condamnat cinci pedofili la castrare chimică, dar pedeapsa nu a fost încă pusă în aplicare.

THAILANDA

Naufragiu

11 membri ai echipajului unei nave cargo sub pavilion Bangladesh au fost daţi dispăruţi în urma naufragiului vasului lor în apele teritoriale ale Thailandei, ieri. Naufragiul a avut loc în Marea Andaman, din motive încă neclarificate, în condiţiile în care vremea a fost favorabilă navigaţiei. Vasul avea ca destinaţie portul Chittagong din Bangladesh, dar a trimis un mesaj SOS în apropiere de insula Phuket din sudul Thailandei. Şase persoane au fost salvate de o altă navă care se afla în apropiere, dar restul de 11 persoane au rămas la bord, aşteptând să fie salvate. Până la apariţia pazei de coastă thailandeze, nava dispăruse sub apă şi cei 11 membri ai echipajului au fost daţi dispăruţi.

COREEA DE NORD

Negocieri

Coreea de Nord a acceptat, ieri, iniţierea negocierilor cu Coreea de Sud privind redeschiderea complexului industrial de la Kaesong, închis în timpul crizei bilaterale. Ministerul sud-coreean al Unificării a comunicat că negocierile vor începe sâmbătă, la postul de frontieră de la Panmunjon. În acelaşi timp, Coreea de Nord a acceptat şi revenirea unor oameni de afaceri sud-coreeni la acest complex industrial situat pe teritoriul nord-coreean, la zece kilometri de frontiera comună cu Sudul.

BULGARIA

Sprijinul FMI

FMI şi-a exprimat, miercuri, sprijinul pentru Guvernul bulgar, puternic criticat de populaţie, în eforturile sale de a ajuta persoanele cele mai defavorizate şi întreprinderile, menţinând, în acelaşi timp, o anumită stabilitate fiscală. Şeful misiunii FMI, Michele Shannon, a salutat „voinţa noului guvern bulgar de a menţine continuitatea politicilor macroeconomice, de a consolida protecţia celor mai vulnerabili în societate şi de a aborda rigidităţile structurale cheie”. Ea s-a referit, de asemenea, la eliminarea barierelor administrative pentru întreprinderi, creşterea eficienţei serviciilor publice şi a încrederii populaţiei în sistemul judiciar şi lupta împotriva corupţiei ca fiind „elemente esenţiale pentru a susţine creşterea şi ocuparea forţei de muncă”. Guvernul de tehnocraţi condus de economistul Plamen Oreşarski, la putere de o lună de zile, se confruntă cu un val masiv de proteste izbucnite după numirea, la 14 iunie, în fruntea Agenţiei Naţionale de Securitate (DANS) a unui deputat controversat, Delian Peevski. Mogulul media de 32 de ani, care are legături cu o bancă importantă, este suspectat de activităţi ilegale de către opinia publică. Aproximativ 5.000 de persoane s-au adunat miercuri, pentru a 20-a zi consecutiv, în faţa Parlamentului şi a sediului Guvernului de la Sofia, scandând lozinci împotriva oficialilor suspectaţi de luare de mită de la comunitatea de afaceri.

GRECIA

Salarii reduse

După trei ani de măsuri de austeritate, care au vizat majorarea taxelor şi scăderea pensiilor, angajaţii din sectorul privat al Greciei s-au confruntat anul trecut cu încă o reducere de 10% a salariilor, deoarece firmele private au micşorat remuneraţiile, după ce Guvernul a procedat la fel cu angajaţii din sectorul de stat. Unii pensionari, afectaţi deja de reducerea pensiilor, au fost informaţi că vor pierde şi mai mulţi bani în acest an, deşi premierul Antonis Samaras a dat asigurări că nu vor mai fi adoptate măsuri suplimentare de austeritate. Oficiul Central de Statistică din Grecia (ELSTAT) a anunţat că, în primul trimestru din 2013, indicele privind salariile a scăzut cu 10,09%, comparativ cu perioada similară din 2012 şi faţă de un declin de 7,76% în primele trei luni din 2011. Măsurile de austeritate au înrăutăţit recesiunea cu care se confruntă Grecia de şase ani şi au dus la creşterea ratei şomajului la nivelul-record de 27,4%, aproximativ 1,3 milioane de angajaţi din sectorul privat fiind şomeri. Până când Antonis Samaras nu a închis postul naţional de televiziune ERT la 1 iunie, toţi cei 2.656 angajaţi fiind concediaţi, niciun angajat de la stat nu a fost trimis în şomaj, susţine greekreporter.com. Noile date nu includ fermierii şi angajaţii din sectorul de stat din Sănătate şi Educaţie. Conform ELSTAT, indicele privind salariile a scăzut cu 4,25% în 2011 şi cu 5,52% în 2012. Indicele este calculat pe baza salariilor brute pentru orele lucrate. Salariile brute includ salariile, bonusurile şi plăţile speciale (cadouri de Crăciun şi de Paşti, plăţi pentru vacanţe şi orice formă de bonus care nu e plătită regulat) şi plata pentru zilele care nu au fost lucrate (zile libere, concedii, concediu pentru sarcină, boală, plăţi pentru şomaj). Miercuri, mai mulţi oficiali din Ministerul de Finanţe de la Atena au declarat pentru Reuters că Grecia nu poate îndeplini ţintele de reformă a sectorului public, dar, cu toate acestea, se aşteaptă să ajungă la un acord cu creditorii internaţionali cu privire la toate celelalte subiecte, la reuniunea de luni a Eurogrupului. Autorităţile de la Atena au ratat deja un termen-limită, fixat pentru luna iunie, privind plasarea a 12.500 de angajaţi din sectorul public într-o schemă de mobilitate, în cadrul căreia urmau să fie transferaţi sau concediaţi în decurs de un an, iar oficialii greci susţin că nu vor putea ajunge la un acord cu privire la acest subiect până luni. Atena trebuie să finalizeze discuţiile cu creditorii internaţionali până la mijlocul lunii, pentru a se asigura că va primi o nouă tranşă din programul de ajutor, bani de care are nevoie pentru a răscumpăra obligaţiuni în valoare de aproximativ 2,2 miliarde de euro, care ajung la maturitate în luna august. Miniştrii de Finanţe din Zona Euro urmează să se întâlnească luni, pentru a discuta situaţia din Grecia. Pentru a presa Atena să adopte reforme, reprezentanţii UE, BCE şi FMI ar putea refuza deblocarea întregii sume într-o singură tranşă şi ar putea-o împărţi în mai multe rate lunare.