INDIA

Omorâţi de muson

Peste 60 de persoane au murit sau au fost date dispărute în nordul Indiei, în timp ce alte câteva mii au rămas izolate din cauza ploilor torenţiale aduse de un muson timpuriu, au anunţat autorităţile, ieri. Elicoptere militare au fost chemate să recupereze locuitorii şi pelerinii blocaţi în statul Uttarakhand, în apropiere de Himalaya, unde numeroase case şi drumuri au fost măturate de inundaţii şi de alunecările de teren. Nivelul apelor râurilor şi fluviilor continuă să urce, blocând străzile şi sute de pelerini care se îndreptau spre locurile de cult hinduse. Noi ploi îngreunează operaţiunile de salvare din Uttarakhand. În apropiere de frontiera tibetană, a nins în mai multe sate, un fapt neobişnuit pentru acest sezon, zăpada izolând păstorii şi turmele lor. Sectorul agricol, sursă de venit pentru milioane de indieni, depinde de muson, care acoperă, puţin câte puţin, tot subcontinentul indian, din iunie şi până în septembrie, însoţit cel mai adesea de inundaţii. În acest an, musonul a acoperit toată ţara cu două săptămâni înainte de data obişnuită. Potrivit departamentului indian de meteorologie, ţara a avut cu 68% mai multe precipitaţii decât în mod obişnuit pentru acest moment al anului.

IRAK

Atentat sângeros

Cel puţin 31 de persoane au murit ieri într-un loc de cult şiit, la Bagdad, în urma unor explozii provocate de doi kamikaze, în timp ce Irakul cunoaşte, de la începutul anului, o nouă escaladare a violenţelor. Dublul atentat a avut loc în hussainiyah (loc de cult şiit) Habib Ibn al-Mudhaher, în cartierul Qahira, la puţin timp după rugăciunea de prânz. Alte 57 de persoane au fost rănite. Primul kamikaze a provocat o explozie la intrarea în locul de cult şiit, iar al doilea a profitat de haosul creat de primul atentat şi a detonat în interiorul clădirii explozibilul pe care îl purta asupra sa. Acest loc de cult şiit este situat faţă în faţă cu Imam Al-Sadiq, o universitate privată, astfel încât numeroşi studenţi se regăsesc printre victime. Irakul cunoaşte, de la începutul anului, o intensificare a violenţelor din cauza unei mobilizări sunnite împotriva Guvernului condus de premierul şiit Nuri al-Maliki, acuzat de acapararea puterii. La această acţiune de nemulţumire se adaugă o paralizie totală a mecanismului politic, care îi încurajează pe insurgenţi. În mai, peste o mie de persoane au murit în atentate, aceasta fiind luna cea mai sângeroasă din 2008, potrivit ONU.

R. MOLDOVA

Altercaţii la Chişinău

Prezentarea raportului de activitate al primarului Chişinăului, Dorin Chirtoacă, a fost compromisă ieri de altercaţii şi îmbrânceli între reprezentanţii a două tabere - pro şi anti-Chirtoacă -, fiind necesară intervenţia Poliţiei. Ca de obicei, Dorin Chirtoacă şi-a prezentat raportul într-un spaţiu public din centrul Chişinăului, chiar dacă şi anterior au mai avut loc incidente minore în asemenea situaţii. În acesta an, însă, protestele obişnuite au degenerat în altercaţii între zeci de susţinători ai primarului şi cele câteva grupuri de persoane care l-au huiduit pe Chirtoacă şi au cerut demisia acestuia, imediat ce a finalizat prezentarea raportului. Dorin Chirtoacă va împlini în curând 35 de ani şi este la al doilea mandat de edil al Chişinăului, pe care îl conduce din iunie 2007. S-a născut într-o familie de disidenţi din perioada sovietică. Unchiul său, Gheorghe Ghimpu, a fost încarcerat pentru ideile sale antisovietice, iar un alt unchi de-al său, Mihai Ghimpu, a fost unul din liderii mişcării de eliberare naţională în anii \'90. Ulterior, Mihai Ghimpu a deţinut funcţia de preşedinte al Parlamentului şi cea de preşedinte interimar al ţării, în 2009-2010.

IRAN

Tragedie prezidenţială

Fiul cel mare al preşedintelui iranian ales, Hassan Rohani, s-a sinucis în 1992, în semn de protest faţă de legăturile strânse ale tatălui său cu Ghidul Suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, relatează ynetnews.com. „Urăsc guvernul rău, minciunile tale, corupţia, religia, standardele tale duble şi ipocrizia ta”, scria fiul viitorului preşedinte în scrisoarea de adio publicată la Londra de un comentator politic iranian exilat, Ali Reza Nouri. „Îmi este ruşine să trăiesc într-un astfel de mediu în care sunt forţat să îmi mint prietenii în fiecare zi, să le spun că tatăl meu nu este parte la aceasta. Să le spun că tatăl meu iubeşte această naţiune, în timp ce eu cred că nu este adevărat. Îmi face rău să te văd pe tine, tatăl meu, sărutându-i mâna lui Khamenei”, afirmă scrisoarea, publicată în cotidianul „al-Sharq al-Awsat”, cu sediul la Londra. Presa oficială iraniană a atribuit sinuciderea tânărului unei iubiri neîmpărtăşite. Rohani a avut cuvinte aspre pentru fiul său, care, susţine el, a comis un mare păcat punându-şi capăt vieţii. În orice caz, el s-a asigurat că acesta a fost înhumat într-un loc select din templul fondatorului Republicii Islamice, ayatollahul Ruhollah Khomeini.

GERMANIA

Berlinul, oraş blindat

Sosirea preşedintelui SUA la Berlin a transformat, ieri, capitala germană într-un oraş blindat. 8.000 de poliţişti au fost trimişi pe străzi, circulaţia feriboturilor a fost suspendată, accesul pe terasele clădirilor a fost interzis, iar gurile de canalizare de pe traseul liderului american sunt sigilate. Măsurile corespund unui nivel de securitate maxim şi dispozitivului german i s-a alăturat şi o echipă a forţelor speciale americane Navy Seals, pentru a veghea la siguranţa lui Obama în timpul şederii sale la Berlin.

GRECIA

Închidere suspendată

Consiliul de Stat grec, cea mai înaltă jurisdicţie administrativă a ţării, a anulat, luni seara, în mod temporar, decizia Guvernului de a închide radioteleviziunea publică ERT şi a dispus redeschiderea acesteia până la constituirea unui nou organism audiovizual public. În urma unui recurs introdus de sindicatul din cadrul ERT împotriva deciziei ministeriale de a închide în mod brusc radioteleviziunea publică, marţea trecută, Consiliul de Stat - care urmează să se pronunţe pe fond asupra deciziei guvernamentale în septembrie - a decis să suspende temporar închiderea ERT, potrivit unei surse judiciare.

RUSIA

Adopţii interzise pentru gay

Duma de Stat, Camera Inferioară a Parlamentului federal rus, a votat ieri, în a doua lectură, în favoarea unui proiect de lege care interzice adoptarea de copii ruşi de către cuplurile homosexuale sau de celibatari din ţările unde au fost legalizate uniunile între persoane de acelaşi sex. Textul va fi examinat în a treia şi ultima lectură la 21 iunie. Ulterior, proiectul va mai trebui aprobat şi de Camera Superioară a Legislativului rus, Consiliul Federaţiei, iar apoi semnat de preşedintele Vladimir Putin, care a indicat la începutul lunii iunie că intenţionează să semneze un astfel de document, atunci când îi va fi propus. Căsătoriile între persoane de acelaşi sex sunt autorizate în prezent în 14 ţări, între care Canada, Belgia, Spania şi, mai nou, Franţa.

BULGARIA

Explicaţii la CE

Premierul bulgar Plamen Oreşarski, criticat pentru nominalizări controversate, este aşteptat vineri la Bruxelles, pentru a da explicaţii CE în legătură cu nemulţumirea care macină societatea bulgară. Manifestaţii împotriva Guvernului bulgar au avut loc, în ultimele zile, la Sofia şi în ţară, reclamând demisia Guvernului de centru-stânga condus de economistul neafliat Plamen Orecharski, acuzat de protestatari că este supus oligarhiei bulgare. Manifestanţii contestă numirea lui Peevski la conducerea DANS. Un magnat de presă şi deputat din partea partidului minorităţii musulmane turce (MDL), în vârstă de 32 de ani, Peevski nu avea nicio experienţă în domeniul serviciilor de securitate. Premierul bulgar a cedat în faţa cererilor MDL, a căror suţinere este indispensabilă Guvernului său. DANS este o agenţie de contraspionaj ale cărei puteri în domeniul luptei împotriva crimei organizate au fost extinse recent. Premierul, aflat în funcţie de trei săptămâni, a respins, duminică, ipoteza unei demisii, pentru evitarea unei destabilizări a ţării. Bulgaria riscă să nu finalizeze un acord cu UE pentru următoarea perioadă bugetară (2014-2020) şi să piardă miliarde de euro, a avertizat premierul bulgar.

TRANSNISTRIA

Îngrijorare la OSCE

Preşedinţia ucraineană a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) şi-a exprimat îngrijorarea faţă de efectele negative asupra procesului de reglementare transnistreană, pe care le-ar putea avea adoptarea recentă de către Tiraspol a unei legi cu privire la frontieră. „Aprobarea unilaterală a documentelor este în contradicţie cu anumite prevederi ale acordului privind principiile de reglementare paşnică a conflictului din regiunea transnistreană a R. Moldova, din 21 iulie 1992, precum şi cu alte acorduri convenite anterior de către părţi”, a subliniat ministrul ucrainean de Externe, Leonid Kojara, într-un comunicat oficial postat pe site-ul OSCE. Preşedinţia OSCE îndeamnă părţile să se folosească de mecanismele oferite de Conferinţa Permanentă pentru probleme politice în cadrul procesului de negociere pentru reglementarea transnistreană, precum şi de alte forme de dialog direct pentru o discuţie deschisă cu privire la toate problemele care urmează să fie soluţionate, inclusiv libera circulaţie. De asemenea, el a îndemnat părţile să se abţină de la acţiuni şi măsuri care ar reduce încrederea şi ar influenţa nefavorabil atmosfera negocierilor. Evgheni Şevciuk, liderul regimului separatist de la Tiraspol, a semnat la 10 iunie un decret intitulat „Graniţa de stat a Transnistriei”, ce ar urma să intre în vigoare în 14 zile. În limitele aşa-numitor frontiere ale Transnistriei este inclus oraşul Bender (Tighina), cu trei sate, printre care se numără şi Varniţa.

SUA

Plângere împotriva News Corp

Dublura britanică a actriţei Angelina Jolie a depus o plângere în civil în SUA, împotriva News Corp, cerând despăgubiri pe motiv că ar fi victimă a scandalului privind ascultările ilegale ale unor publicaţii din Marea Britanie deţinute de grup. Plângerea a fost depusă la 13 iunie, la un tribunal din Los Angeles, de către Eunice Huthart, împotriva grupului News Corp şi filialei sale britanice News International, deţinute de patronul de presă Rupert Murdoch. Eunice Huthart, care locuieşte la Liverpool, în Marea Britanie, a servit ca dublură pentru actriţa Angelina Jolie începând din 2000 şi, ţinând cont de acest fapt, a locuit la Los Angeles în cursul anilor 2004 şi 2005. Ea afirmă că în perioada cât a locuit la Los Angeles a suferit consecinţe din cauza ascultărilor, şi anume pierderi de mesaje lăsate în căsuţa vocală a telefonului. Ea a depus plângere pentru încălcarea vieţii private, pentru acces ilegal la discuţiile sale înregistrate şi pentru intruziune, intercepţie şi/sau interferenţă cu mesajele înregistrate pe telefonul său. Valoarea pagubelor solicitate nu a fost cifrată. Scandalul ascultărilor telefonice a culminat în 2011, antrenând închiderea de către News Corp a tabloidului „News of the World”, până atunci cu cel mai mare tiraj în presa britanică. Publicaţia este acuzată că a ascultat sute de persoane în anii 2000, pentru a obţine exclusivităţi. Un proces este prevăzut în Marea Britanie, în septembrie 2013.

BRAZILIA

Confruntări

Manifestanţi şi poliţişti s-au confruntat luni seara în faţa Adunării Legislative, la Rio, în centrul oraşului, la finalul unei manifestaţii împotriva creşterii tarifelor transportului în comun şi a costurilor cu Mondialul din 2014. Un grup de manifestanţi a tras cu artificii în poliţişti şi a incendiat pubele, iar aproximativ 80 de poliţişti, care s-au retras în clădire, au răspuns cu gaze lacrimogene şi gloanţe de cauciuc. Cinci poliţişti au fost răniţi de către manifestanţi. Aproximativ 100.000 de persoane, majoritatea tineri, au manifestat la Rio, mai multe ore, în mod paşnic, dar un grup de manifestanţi cu feţele acoperite cu tricouri a incendiat pubele în faţa Adunării Legislative, la finalul defilării. Ulterior, în noaptea de luni spre marţi, au avut loc adevărate scene de gherilă urbană, fiind incendiate maşini şi existând riscul unor explozii. Peste 200.000 de brazilieni au manifestat luni, la Sao Paulo şi în alte oraşe importante din ţară, în semn de protest faţă de creşterea tarifelor la transportul în comun şi costul Campionatului Mondial de Fotbal din 2014, în plină desfăşurare a Cupei Confederaţiilor de fotbal. La Brasilia erau mobilizaţi aproximativ 5.000 de manifestanţi, iar unii tineri au urcat pe acoperişul Parlamentului. Este vorba despre cele mai importante manifestaţii cu caracter social de la cele din 1992, împotriva corupţiei Guvernului şi fostului preşedinte Fernando Collor de Melo, care a demisionat în cursul unui proces politic desfăşurat în Senat. În faţa acestei mobilizări importante pe teritoriul întregii ţări, preşedinta braziliană, Dilma Rousseff, a declarat luni că „manifestaţiile paşnice sunt legitime şi fac parte din democraţie”.