SUA

Tornadă ucigaşă

Tornada ce a lovit luni statul Oklahoma, unde s-au înregistrat 24 de morţi, este una dintre cele puternice înregistrate vreodată în regiune, suprafeţe dens populate fiind spulberate în numai câteva minute. Dramatismul situaţiei a fost surprins într-o înregistrare video realizată de un localnic în parcarea unui restaurant KFC şi în care apar echipe de salvare care căutau cu disperare un băieţel pe nume Tommy. Într-o altă înregistrare, difuzată pe Twitter, pot fi văzute maşini ale poliţiei care patrulau în zona devastată în căutarea eventualilor supravieţuitori. Cel mai afectat a fost oraşul Moore, cu o populaţie de 55.000 de locuitori, unde cartiere întregi au fost rase de pe faţa pământului. Viteza vântului în timpul tornadei a atins chiar şi 320 de kilometri pe oră. Preşedintele Obama s-a declarat solidar cu victimele şi cu persoanele afectate de tornade.

RUSIA

Cutremur

Un seism cu magnitudinea 6 a avut loc ieri în largul Peninsulei Kamceatka, urmat de o serie de seisme mai mici, fără să producă victime. Cutremurul s-a produs la o adâncime de 33 de kilometri şi la 136 de kilometri la est-sud-est de oraşul rus Petropavlovsk-Kamciaţki, în Oceanul Pacific. O serie de seisme au fost înregistrate ulterior, fără a se înregistra victime, pagube şi nici risc de tsunami. Potrivit unor cercetători, cutremure ar urma să se producă timp de o săptămână, însă locuitorii ar urma să resimtă doar seisme cu magnitudinea între 2 şi 4. Peninsula Kamceatka este punctul de întâlnire între plăcile tectonice a Pacificului şi nord-americană, una dintre cele mai active zone seismice din lume.

CHINA

Explozie

Cel puţin 13 persoane au murit, iar 20 sunt dispărute după o deflagraţie produsă ieri la o fabrică de substanţe explozive din estul Chinei. Deflagraţia, produsă într-un atelier al fabricii Poly Explosives, s-a soldat şi cu 19 răniţi. Poly Explosives este o companie de stat care produce substanţe explozive de uz civil în Jinan, în provincia Shandong. Uzina are o producţie anuală de 30.000 de tone de dinamită.

FRANŢA

Sinucidere la Notre Dame

Catedrala Notre-Dame din Paris a fost evacuată, ieri, după ce un bărbat s-a sinucis în faţa altarului, în jurul orei locale 16.00. Conform unor surse citate de ziarul „Le Parisien”, bărbatul este scriitorul de extremă-dreapta Dominique Venner, în vârstă de 78 de ani. Acesta s-a împuşcat în cap, murind pe loc. Dominique Venner se opunea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex, lăsând un mesaj în care îndeamnă la trezirea „conştiinţelor anesteziate”.

NEPAL

Alpinişti morţi

Doi alpinişti străini, un bengalez şi un sud-corean, şi-au pierdut viaţa în noaptea de luni spre marţi, după ce au reuşit escaladarea vârfului Everest. Decesul celor doi s-a înregistrat în tabăra de la baza masivului muntos. Cu numai câteva ore înainte se înregistrase şi moartea unui alpinist din Taiwan, care încheiase cu succes escaladarea muntelui Lhotse, cu o altitudine de 8.516 metri. Acest sezon s-a dovedit foarte periculos, şapte alpinişti, printre care şi trei călăuze, şi-au pierdut viaţa în urma tentativei de a escalada Everestul.

UE

Schimb de date

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a recomandat, ieri, statelor membre ale UE să generalizeze schimbul de date pentru toate formele de venituri, ca măsură de accelerare a luptei contra fraudei fiscale. „Voi recomanda un angajament politic asupra unui principiu foarte simplu: de la 1 ianuarie 2015, UE ar trebui să aibă un schimb automat de informaţii pentru toate formele de venituri”, a declarat Barroso în Parlamentul European. Vor fi incluse şi persoanele fizice şi capitalurile, nu doar salariile şi pensiile. Pierderea cauzată de fraudă şi evaziune fiscală este estimată la circa 1.000 de miliarde de euro pe an, adică aproape dublul deficitelor combinate ale statelor membre ale UE. Săptămâna trecută, miniştrii de Finanţe nu au ajuns la un acord privind modificarea unei directive privind impozitarea veniturilor din economii, în sensul extinderii naturii schimbului automat de informaţii, în special în ceea ce priveşte asigurările de viaţă.

BULGARIA

Noi numiri

Socialistul Mihail Mikov, de 52 de ani, profesor universitar de drept, a fost ales preşedinte al noului Parlament bulgar. Candidatura fostului ministru de Interne în Gvernul lui Serghei Stanişev (2005-2009) a fost sprijinită de 118 parlamentari, iar 97 de parlamentari au fost împotrivă. Pentru Mihail Mikov au votat parlamentarii din Partidul Socialist Bulgar (BSP) şi Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi, a minorităţii turce, în timp ce reprezentanţii formaţiunii ultranaţionaliste Ataka nu au participat la vot. Candidatul pentru acelaşi post nominalizat de cel mai mare partid GERB, Ţeţka Ţaceva, a fost respinsă. Pentru preşedintele precedentului legislativ au votat 96 parlamentari, iar alţi 117 au fost împotrivă. Preşedintele ţării, Rosen Plevneliev, care s-a adresat naţiunii de la tribuna Parlamentului, i-a îndemnat pe parlamentari să nu uite revendicările cetăţenilor care au ieşit să protesteze în februarie. Joi va organiza consultări cu partidele parlamentare şi apoi va înmâna mandatul pentru formarea Guvernului partidului care a câştigat cele mai multe voturi la alegerile anticipate de la 12 mai. GERB are însă doar 97 locuri în Parlament şi este departe de majoritatea necesară, cel puţin 121 mandate, pentru a obţine sprijinul pentru învestirea unui Executiv.

GEORGIA

Suspect de corupţie

Autorităţile din Georgia l-au arestat pe fostul premier georgian Vano Merabişvili, unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai preşedintelui Mihail Saakaşvili, acuzat de corupţie, a anunţat un procuror al acestei foste republici sovietice din Caucaz. Ivan Merabişvili (Vano) este pasibil de o pedeapsă de şapte până la 12 ani de închisoare pentru faptele de care este acuzat, a declarat un reprezentant al Parchetului din Kutaisi, al doilea oraş ca mărime al ţării.

MAREA BRITANIE

Menţinere în arest

Justiţia britanică a hotărât să-l menţină în detenţie pe islamistul Abu Qatada, în timp ce oficialii de la Londra încearcă de peste un deceniu să-l expulzeze în Iordania, considerând că reprezintă o ameninţare pentru securitatea naţională. Arestat pentru prima dată în 2002, în Marea Britanie, islamistul, învinuit de Iordania pentru pregătirea unor atentate şi considerat pentru o perioadă ca liderul spiritual al-Qaida în Europa, a petrecut cea mai mare parte a ultimului deceniu în închisoare, fără să fie vreodată inculpat. În martie, după patru luni de libertate supravegheată, a fost trimis în închisoarea de maximă securitate din Belmarsh, din sud-estul Londrei, fiind suspectat de încălcarea regulilor stricte ale eliberării condiţionate. Iordanianul s-a declarat recent pregătit să se întoarcă în mod voluntar în ţara sa, în cazul în care aceasta va ratifica un tratat care interzice obţinerea de probe prin tortură.

RUSIA

Detalii despre atentat

Suspecţii care pregăteau un atentat, la Moscova, dejucat de serviciile speciale ruseşti, vizau un loc foarte frecventat din centrul capitalei. Serviciile secrete ruse, FSB, au anunţat luni că a dejucat un atentat în capitală şi a încercuit o casă în regiunea Moscova, unde se ascundeau trei suspecţi, cetăţeni ruşi antrenaţi în Afganistan şi Pakistan , dintre care doi au fost ucişi în schimbul de focuri cu forţele de ordine. Se verifică informaţii privind posibila apartenenţă a celor trei suspecţi la Mişcarea Islamică din Uzbekistan, o gupare islamistă din Asia Centrală ce are legături cu al-Qaida.

Şi poliţia rusă are motive de laudă. Reformele poliţiei ruse s-au dovedit a fi într-atât de eficiente încât, după anumiţi indicatori, Moscova întrece New York-ul la capitolul siguranţă, consideră ministrul rus de Interne Vladimir Kolokolţev, aflat în vizită în SUA. Oficialul rus a făcut această remarcă în cadrul unei întrevederi avute luni seara, la New York, cu comisarul Poliţiei din New York Raymond Kelly. În 2011, Rusia a lansat reforme importante pentru forţa sa de poliţie ce dispunea de 1,2 milioane de oameni şi care multă vreme a fost criticată pentru corupţia şi abuzurile sale. Circa 200.000 de ofiţeri au fost demişi, iar salariile au fost crescute.

GUATEMALA

Condamnare anulată

Curtea Constituţională din Guatemala a anulat sentinţa de 80 de ani de închisoare pronunţată în data de 10 mai împotriva fostului dictator Rios Montt pentru genocid şi crime de război şi a dispus rejudecarea procesului. Acesta fusese condamnat pentru rolul jucat în masacrarea a 1.771 indieni de etnie maya (ixil) în perioada războiului civil din Guatemala, dar Curtea a admis recursul în anulare înaintat de avocaţii lui Montt, care au pretins că tribunalul de primă instanţă nu a soluţionat cererea de recuzare formulată de apărare împotriva a doi judecători.

Rejudecarea procesului îl va obliga pe fostul general Jose Rodriguez, fostul şef al serviciilor de informaţii ale armatei şi achitat în acelaşi dosar, să revină în banca acuzaţilor. Aceasta a fost prima condamnare a unui fost dictator din America Latină şi prima recunoaştere a genocidului din timpul războiului civil dintre anii 1960 şi 1996, soldat cu peste 200.000 de victime, genocid negat chiar şi de actualul preşedinte, generalul Otto Perez Molina. Dictatorul Rios Montt, acum în vârstă de 86 de ani, a ajuns la putere în luna martie 1982 în urma unei lovituri de stat şi a fost înlăturat de ministrul apărării în august 1983. Acţiunile sale împotriva indienilor ixil au fost determinate de teama că aceştia susţineau gherila de stânga.

CHINA

Reducerea deficitului comercial

Premierul chinez Li Keqiang a pledat în favoarea unei deschideri mai ample a pieţei din ţara sa pentru produsele indiene în vederea reducerii dezechilibrului comercial dintre cei doi giganţi asiatici. China este cel mai important partener comercial al Indiei, iar schimburile celor două s-au ridicat la 66,5 miliarde de dolari anul trecut, potrivit ministrului adjunct al Comerţului chinez Jiang Yaoping. Cele două ţări vor să atingă pragul de 100 de miliarde de dolari în 2015. Însă aceste tranzacţii sunt într-o proporţie covârşitoare în favoarea Chinei. Dezechilibrul comercial dintre cele două ţări a totalizat 29 de miliarde dolari în 2012. Premierul chinez a asigurat că înţelege că schimburi comerciale echilibrate sunt fundamentale pentru a întreţine relaţii bune între cele două ţări cele mai populate ale planetei.

SUA

Protest

Câteva mii de persoane au manifestat luni seară la New York denunţând uciderea unui tânăr de orientare homosexuală pe stradă în acest week-end, la Greenwich Village, omorât doar pentru că era gay. „Homofobia trebuie să dispară”, au scandat manifestanţii, dintre care unii purtau pancarte în memoria „îngerului gay MarK Carson” sau denunţând ura. Mark Carson, de 32 de ani, a fost ucis cu un glonţ în cap, în noaptea de vineri spre sâmbătă, de către un bărbat de 33 de ani care l-a urmărit în timp ce mergea cu un prieten în acest cartier foarte animat, proferând injurii homofobe înainte să îl omoare pe Mark Carson, pe care nu îl cunoştea. Arestat imediat după aceea, Elliot Morales a fost inculpat şi plasat în detenţie. Această crimă, care a avut loc în cartierul Manhattan, considerat originea istorică a mişcării pentru drepturile comunităţii gay, a creat o mare emoţie în cadrul comunităţii homosexuale new-yorkeze, unii considerând că este vorba despre o lovitură în contextul în care tot mai multe state americane autorizează căsătoria între persoane de acelaşi sex. Căsătoria între persoane de acelaşi sex, autorizată din 2011 la New York, este legală, în prezent, în 12 dintre cele 50 de state americane şi în capitala Washington D.C..

UNGARIA

Invitaţie la calm

Ungaria a încercat să calmeze tensiunile dintre Budapesta şi Berlin după declaraţiile lui Viktor Orban care făceau referire la trecutul nazist al Germaniei, subliniind că premierul nu a vizat-o pe cancelarul german Angela Merkel, ci pe rivalul său social-democrat Peer Steinbruck. Angela Merkel a anunţat referindu-se la carenţele în materie de stat de drept şi democraţie din Ungaria: „Vom face totul pentru a aduce Ungaria pe drumul cel bun, fără să mergem însă până acolo încât să trimitem cavaleria”. Şeful Guvernului maghiar a reacţionat vehement: „Germanii au trimis deja o dată cavaleria, mai precis sub formă de tancuri. Noi le cerem să nu o trimită din nou. Nu a fost o idee bună atunci şi nu a funcţionat”. În martie 1944, pentru a împiedica Ungaria lui Miklos Horthy, până atunci aliat loial al Germaniei naziste, să se alăture forţelor aliate, forţele germane au invadat Ungaria, care practic nu a opus nicio rezistenţă. Tancurile germane au fost întâmpinate cu flori în mai multe comunităţi în care locuiau minorităţi germane.

BOLIVIA

Al treilea mandat?

Bolivia a promulgat o lege care îl autorizează pe preşedintele de stânga Evo Morales să candideze pentru un al treilea mandat anul viitor, după ce cea mai înaltă autoritate judiciară din ţară i-a dat dreptul să facă acest lucru la sfârşitul lunii aprilie. Curtea Constituţională l-a autorizat atunci pe Evo Morales, primul preşedinte amerindian al ţării, să candideze pentru un al treilea mandat consecutiv în 2014, provocând furia opoziţiei, care a denunţat „o hotărâre pe muchia legii”. Evo Morales a fost ales în ianuarie 2006 şi reales în 2010. Autoritatea judiciară supremă a apreciat că, în 2014, ar fi vorba despre prima realegere a lui Morales, în virtutea noii Constituţii adoptate în 2009. În cazul unei victorii în alegerile legislative de anul viitor, Evo Morales, un socialist şi un critic virulent al SUA, se va afla la conducerea statului bolivian până în 2020. Evo Morales, în vârstă de 53 de ani, ar obţine 41% din voturi în alegerile prezidenţiale, potrivit unui sondaj publicat luna trecută. Principalul său rival, Samuel Doria Medina, ar obţine doar 17% din voturi.

SUA

Control asupra dronelor

Adminstraţia Obama a decis să ofere Pentagonului control asupra unora dintre operaţiunile cu drone împotriva suspecţilor de terorism din străinătate care sunt în prezent executate de CIA. Preşedintele Obama a promis mai multă transparenţă în privinţa controversatului program antiterorist, iar prin decizia de a oferi Pentagonului responsabilitatea pentru o parte a operaţiunilor ar putea deschide acest program spre o mai mare supervizare de către Congres. Liderul de la Casa Albă va susţine joi un discurs la National Defense University din Washington, care va include şi discuţii despre folosirea dronelor de către guvern ca instrument de luptă împotriva terorismului. Nu se ştie dacă Barack Obama va anunţa schimbarea privind programul de drone în cadrul acelui discurs sau separat.

Atacurile cu drone din Yemen, unde armata americană desfăşoară deja operaţiuni împreună cu forţele yemenite, vor fi controlate de forţele armate. Pentru moment, atacurile americane cu drone din Pakistan vor fi executate în continuare de CIA pentru a ţine programul sub acoperire şi a menţine posibilitatea ca SUA şi Pakistan să nege orice responsabilitate. În final, totuşi, scopul administraţiei va fi să transfere operaţiunile cu drone din Pakistan la armată. Dezbaterea internă din cadrul administraţiei privind oportunitatea de a transfera controlul asupra atacurilor cu drone la armată se desfăşoară de câteva luni. Barack Obama se află sub o presiune tot mai mare de a arăta că administraţia sa este transparentă, după ce săptămâna trecută a izbucnit o serie de scandaluri privind libertăţile civile.