FILIPINE

Turişti ucişi de vulcan

Trei turişti germani şi ghidul lor filipinez au murit ieri în cursul erupţiei unuia dintre cei mai activi vulcani filipinezi, pe când urcau pe munte, în timpul unei explozii ce a provocat o coloană uriaşă de cenuşă, au anunţat autorităţile. Aproximativ 20 de turişti şi ghizi se aflau pe versanţii Mont Mayon, în momentul în care s-a produs erupţia, fără să fi existat semne care să indice acest lucru, au anunţat autorităţile şi un operator turistic, precizând că echipe de intervenţie au plecat la bordul unor elicoptere pentru a căuta supravieţuitori. O austriacă a fost rănită. Un purtător de cuvânt al poliţiei locale, Renato Bataller, a confirmat moartea a patru persoane şi a precizat că alte şapte persoane au fost rănite, inclusiv patru thailandezi. Mont Mayon se află la 330 de kilometri de Manila, în sudul principalei insule din arhipelag, Luzon. Celebru în Filipine pentru conul său aproape perfect, acest vulcan a intrat în erupţie cam de 50 de ori în ultimii 400 de ani. Cea mai sângeroasă erupţie s-a produs în 1814, când aproximativ 1.200 de persoane au fost ucise de lavă. În decembrie 2009, zeci de mii de locuitori şi-au părăsit provizoriu locuinţele, după ce vulcanul a eliberat cenuşă şi lavă. O zonă de excludere cu o rază de şase kilometri în jurul Muntelui Mayon este, în mod teoretic, în vigoare, însă autorităţile permit oamenilor să urce pe versanţi atunci când nu există semne de erupţie. Vulcanologii au descris explozia, care a durat aproximativ 73 de secunde, drept minimă şi provocată de acumularea de vapori. Este puţin probabil să se repete imediat dar au recomandat ca persoanele care trăiesc în jurul Mont Mayon să fie evacuate. Explozia a fost provocată de contactul apei de ploaie cu depuneri de cenuşă fierbinte în crater.

MEXIC

Explozia unei cisterne

Explozia unui camion-cisternă, produsă ieri dimineaţă, în apropiere de Mexico, s-a soldat cu cel puţin 18 morţi şi 36 de răniţi. Anterior, s-a anunţat un bilanţ de cel puţin nouă morţi şi 13 răniţi. Potrivit informaţiilor furnizate de autorităţi, cel puţin 15 vehicule au fost afectate şi 20 de imobile prezintă diverse pagube. Accidentul s-a produs dimineaţa, în jurul orei locale 05.30, pe o autostradă ce asigură legătura între Mexico şi Pachuca, un oraş din statul Hidalgo, în municipalitatea Ecatepec. În aparenţă, accidentul a fost provocat de desprinderea din suport a cisternei care conţinea gaz a unui camion, cauzând o explozie. Potrivit presei, unda de şoc a fost resimţită până la 500 de metri în împrejurimi.

CHINA

Omorâţi de aviară

Virusul H7N9 al gripei aviare a provocat moartea a încă patru persoane în China, numărul total al deceselor ajungând la 31, potrivit unor statistici oficiale difuzate luni seara. Aceste noi decese au fost înregistrate în provincii din estul ţării, unde a fost recenzată majoritatea contaminărilor la om. În afara Chinei continentale, un singur caz de infecţie a fost recenzat, în Taiwan, la o persoană care a contractat virusul în China. Unii experţi se tem că acest virus poate deveni transmisibil între oameni, putând declanşa astfel o pandemie. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) nu a descoperit vreun indiciu al unei asemenea transmiteri de la om la om, dar a avertizat că H7N9 este unul dintre cele mai mortale virusuri identificate ale gripei aviare. Cercetători chinezi au confirmat că acesta provine de la păsări de curte.

SPANIA

Uşurare... regală

Justiţia spaniolă a suspendat, ieri, punerea sub acuzare a fiicei regelui Juan Carlos, infanta Cristina, care era suspectată că a cooperat cu soţul său, Inaki Urdangarin, cercetat într-un dosar de corupţie. Tribunalul din Palma de Mallorca, din Baleare, a anunţat că va suspenda, pentru moment, punerea sub acuzare, precum şi audierea infantei, ca urmare a unui recurs depus de Parchetul anticorupţie, care a apreciat drept inexistente indiciile împotriva acesteia. Tribunalul adaugă totuşi că o eventuală punere sub acuzare ar putea fi decisă având în vedere continuarea anchetei asupra unei posibile fraude fiscale. Infanta Cristina, în vârstă de 47 de ani, a fost inculpată la 3 aprilie, de judecătorul Jose Castro de la tribunalul din Palma, care o suspectează de trafic de influenţă în ancheta privind deturnarea a şase milioane de euro din banii publici, vizându-l în special pe Inaki Urdangarin. Acesta din urmă, un fost campion olimpic de handbal convertit în om de afaceri, prezida între 2004 şi 2006 institutul Noos, o companie de mecenat prin care tranzitau sumele deturnate. Infanta era şi ea membră a conducerii institutului.

RUSIA

Director AI interogat

Directorul filialei ruse a organizaţiei Amnesty International a anunţat că a fost interogat luni, timp de o oră şi jumătate, de Parchetul din Moscova, unde a fost convocat în cadrul unei vaste campanii de verificare a unor ONG-uri din Rusia. ”Mi-au pus întrebări tehnice”, a declarat directorul Amnesty International din Rusia, Serghei Nikitin. ”Ei încearcă să găsească ceva pentru a începe cercetări în viitor, dar acestea sunt presupunerile mele”, a adăugat el. În martie, filiala Amnesty International de la Moscova a fost inspectată de Parchet. Atunci, trei reprezentanţi ai Ministerului Public şi un inspector de la Fisc s-au prezentat în birourile ONG-ului pentru a cere o serie de documente. Aceste verificări au intervenit după adoptarea unei legi care obligă ONG-urile ce beneficiază de finanţare străină şi au activitate politică să se înscrie într-un registru al agenţilor străini şi să se prezinte ca atare în orice activitate publică. În epoca stalinistă, termenul de agent străin era aplicat opozanţilor reali sau presupuşi, aceştia fiind, pe atunci, împuşcaţi sau trimişi în lagăre de muncă. De asemenea, autorităţile sovietice l-a folosit în anii \'70 şi \'80 pentru a-i califica pe disidenţi, acuzaţi că se află în serviciul Occidentului. La sfârşitul lunii aprilie, un prim ONG rus, Golos, a fost condamnat la plata unei amenzi de 7.500 de euro, fiindcă nu s-a înscris în registrul agenţilor străini.

BELGIA

Greva funcţionarilor CoE

Cei aproximativ 3.500 de funcţionari din cadrul Consiliului UE se aflau în grevă, ieri, la îndemnul Uniunii Sindicale, cel mai mare sindicat al funcţionarilor publici europeni, pentru a-şi apăra puterea de cumpărare. Potrivit sindicatului, dacă statele UE continuă politica de austeritate, funcţionarii europeni riscă să piardă 60% din puterea de cumpărare, în cursul următorilor 15 ani. Funcţionarii denunţă, de asemenea, proiectul de ridicare a vârstei de pensionare de la 63 la 67 de ani. Îndemnul la grevă vizează doar Consiliul, instituţia reprezentând statele UE, unde un grup de lucru reflectează în prezent asupra unei revizuiri a calculului salariilor, pensiilor şi perspectivelor de carieră ale funcţionarilor. Funcţionarii europeni care lucrează la CE, la PE şi în alte instituţii europene nu participă la această acţiune. Şefii de stat şi de guvern din UE au votat, în februarie, în favoarea unui proiect de buget european pentru perioada 2014-2020 revizuit în scădere. Dacă acest proiect de buget, contestat de PE, este adoptat, funcţionarii europeni ar urma să strângă cureaua în mod semnificativ, afirmă reprezentanţii lor. Proiectul de buget prevede reducerea cu 7 miliarde de euro a bugetului alocat funcţionarilor publici europeni pentru această perioadă, subliniază ei. Salariile şi avantajele celor aproximativ 55.000 de funcţionari europeni reprezintă un subiect constant de polemici. Cotidianul german ”Die Welt” a făcut senzaţie, la începutul anului, afirmând că 4.365 de funcţionari europeni câştigă mai mulţi bani decât cancelarul (adică 21.000 de euro pe lună). CE a dezminţit această informaţie, afirmând că niciun funcţionar nu câştigă mai mult decât Angela Merkel. Cel mult, funcţionarii CE câştigă 18.000 de euro pe lună, susţine Comisia. Salariile funcţionarilor europeni sunt cuprinse între 2.600-4.400 de euro brut pentru personalul de execuţie (secretari, asistenţi) şi între 4.400-18.000 de euro brut pentru personalul de conducere. La aceasta se adaugă numeroase prime, între care o primă de expatriere care se ridică la 16% din salariul brut, alocaţii familiale de aproximativ 400 de euro pe lună şi pe copil până la 26 de ani şi gratuitate completă pentru şcolarizare. Începând din noiembrie 2011, CE a prezentat o reformă a statutului funcţionarilor europeni. Ea propune reducerea efectivului cu 5% până la orizontul lui 2017. De asemenea, reforma propune creşterea timpului de muncă săptămânal de la 37,5 la 40 de ore şi creşterea vârstei de pensionare de la 63 la 65 de ani. Între alte măsuri, CE a propus ca remunerările să fie indexate în funcţie de fluctuaţiile salariale în serviciile publice ale tuturor statelor membre UE. În prezent, salariile evoluează în funcţie de variaţiile înregistrate în opt state, şi anume Germania, Belgia, Spania, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda şi Marea Britanie.

MAREA BRITANIE

Imigranţi omişi

Aproximativ 500.000 de persoane care au venit în Marea Britanie după ce ţările lor au aderat la UE în 2004 nu apar în statisticile oficiale privind imigraţia, dezvăluie un document citat ieri de ”Daily Mail”. În urma recensământului din 2011 s-a constatat că numărul persoanelor care locuiesc în Anglia şi Ţara Galilor este cu 464.000 mai mare decât se credea. Un document publicat de Biroul Naţional de Statistică (ONS) recunoaşte pentru prima dată că majoritatea acestor persoane sunt imigranţi est-europeni. Rezultatele ONS arată că diferenţa dintre numărul oficial al populaţiei şi cel real este mai mare de 25% în unele zone. Această informaţie apare pe fondul creşterii îngrijorărilor privind imigraţia, în timp ce Marea Britanie se pregăteşte să îşi deschidă porţile pentru muncitorii români şi bulgari.

GERMANIA

Proces amânat

Procesul neonaziştilor din Germania, care s-a deschis luni la un tribunal din Munchen, a fost amânat până la 14 mai, după ce apărarea a cerut revocarea unuia dintre judecători. Justiţia intenţionează, astfel, să examineze cererile de revocare din motive de părtinire depuse de cei trei avocaţi ai lui Beate Zschäpe, principala acuzată în acest proces, în care este judecată pentru participare la uciderea a zece persoane, între care opt cetăţeni turci sau de origine turcă. Avocaţii îl acuză pe preşedintele Curţii, Manfred Götzl, de părtinire. Această amânare va încetini şi mai mult o procedură şi aşa lungă, care ar urma să dureze timp de doi ani, potrivit unor surse judiciare. Beate Zschäpe, în vârstă de 38 de ani, acuzată că a participat la zece crime în perioada 2000-2007, a apărut în faţa Curţii fără cătuşe şi a păstrat tăcerea în prima zi de audiere. Ea urmează să răspundă pentru presupusa sa participare la nouă crime xenofobe şi pentru uciderea unei poliţiste în 2007. Ea este suspectată, de asemenea, de implicare în două atentate comise împotriva unor comunităţi de străini şi de 15 jafuri la bănci, potrivit actului de acuzare. Doi acoliţi ai tinerei, Uwe Böhnhardt, în vârstă de 34 de ani şi Uwe Mundlos, în vârstă de 34 de ani, presupuşii criminali, s-au sinucis pe 4 noiembrie 2011.