FRANŢA

Clădire prăbuşită

Prăbuşirea unui imobil într-un cartier popular din Reims, în estul Franţei, s-a soldat, ieri, cu cel puţin doi morţi şi zece răniţi, în urma unei explozii provocate probabil de gaze, potrivit Prefecturii din Marne. Un ultim bilanţ anunţa doi adulţi decedaţi, un adult rănit grav şi alte nouă persoane rănite uşor, inclusiv copii a căror vârstă nu a fost precizată. Numeroşi pompieri depuneau eforturi să găsească victime sub dărâmăturile imobilului de patru etaje. Pompierii au anunţat că au trimis 80 de salvatori la accident. Prăbuşirea s-a produs la extremitatea unui bloc de locuinţe aparţinând municipalităţii, cu o lungime de aproximativ 50 de metri. O parte a imobilului, în care se aflau zece apartamente, s-a prăbuşit complet. Acest tip de imobil este cel mai vechi în acest cartier popular aflat în plină modernizare.

AFGANISTAN

Militari NATO morţi

Patru militari din cadrul coaliţiei NATO au murit sâmbătă, în urma prăbuşirii unui avion în sudul Afganistanului, a anunţat forţa NATO în această ţară, ISAF. O anchetă este în curs pentru a stabili cauza prăbuşirii avionului. Primele elemente arată că nu exista vreo activitate inamică în regiune, în momentul prăbuşirii, se arată în comunicatul ISAF, care nu a precizat ce tip de avion s-a prăbuşit, locul în care s-a prăbuşit în sudul Afganistanului, o regiune în care opoziţia armată a talibanilor fiind foarte activă. Nici naţionalitatea victimelor nu a fost divulgată. Aproximativ 100.000 de militari ISAF sunt staţionaţi în Afganistan, majoritatea americani. Prăbuşirea unor avioane militare în Afganistan este mai puţin frecventă decât cea a unor elicoptere. Doi militari americani au murit la începutul lunii, în urma prăbuşirii unui elicopter în estul Afganistanului, iar în martie, cinci militari americani au murit în prăbuşirea unui elicopter, din cauza unor condiţii meteorologice nefavorabile. Prăbuşirea de sâmbătă ridică la 39 numărul militarilor NATO morţi de la începutul anului, potrivit unui bilanţ întocmit de site-ul independent icasualties.org, pe baza unor informaţii NATO. Talibanii au anunţat anterior, marţi, lansarea Ofensivei de Primăvară împotriva forţelor NATO şi Guvernului afgan.

GRECIA

Dolari falşi

Autorităţile elene au confiscat, sâmbătă, bancnote false în sumă de 675.000 de dolari şi au arestat cinci greci suspectaţi de falsificare de bani, la Salonic, al doilea cel mai important oraş grec, situat în nordul ţării, a anunţat poliţia locală. În total, 6.750 de bancnote false de 100 de dolari au fost descoperite într-un presupus atelier de falsificare de bani. Suspecţii au fost arestaţi în cadrul unei operaţiuni sub acoperire la care au participat poliţişti ce s-au prezentat drept pretinşi cumpărători ai sumei de 80.000 de dolari în bancnote false, în schimbul sumei de 10.000 de euro. Între cele cinci persoane arestate, patru bărbaţi şi o femeie, se află şi presupusul lider al reţelei, un proprietar al unei firme de transport, în vârstă de 40 de ani. În atelier, poliţia a descoperit coli de hârtie deja tipărite, cu o valoare nominală de 15.000 de dolari, pregătite să fie tăiate. Potrivit primelor estimări ale autorităţilor, hârtia utilizată pentru falsificarea banilor era de foarte bună calitate, importată din străinătate.

SUA

Epavă niponă

O ambarcaţiune japoneză de pescuit ce a plutit în derivă timp de 15 luni în Pacific, în urma tsunamiului care a devastat Japonia în martie 2011, a fost identificată drept prima epavă care a atins coasta californiană, au anunţat autorităţile locale, vineri. Ambarcaţiunea, cu o lungime de şapte metri, a fost descoperită în urmă cu câteva zile, la Crescent City, în nordul statului California. Aceasta aparţinea Takata High School din oraşul Rikuzentakata, prefectura Iwate. Consulatul Japoniei din San Francisco a ajutat Agenţia Naţională americană Oceanică să confirme originea ambarcaţiunii. Aceasta este a 27-a epavă descoperită până în prezent pe coasta vest-americană, dar prima găsită în California. Cele dinainte au fost găsite mai la nord, în Alaska şi Oregon. La jumătatea lui martie, Japonia a apreciat că o cantitate tot mai mare de obiecte antrenate în larg după cutremurul urmat de un tsunami din martie 2011 urmează să atingă coastele Americii de Nord, până în octombrie. Această cantitate este estimată la un total de 221.000 de tone.

ISRAEL

Vehicule ONU incendiate

Şase vehicule şi un camion aparţinând ONU au fost incendiate sâmbătă seară, în Ierusalimul de Est. Patru dintre cele şapte vehicule au fost complet distruse, iar alte două au fost grav avariate, la fel ca şi camionul. Incendiul s-a produs în apropierea unui post importat al ONU din Ierusalimul de Est. Poliţia nu a fost în măsură să anunţe, iniţial, dacă focul s-a declanşat accidental sau dacă a fost vorba despre un atentat. Forţele aeriene israeliene au efectuat trei raiduri, în noaptea de sâmbătă spre duminică, în Fâşia Gaza, vizând aripa armată a mişcării Jihadul Islamic, o formaţiune palestiniană radicală, fără să rănească pe cineva. Două dintre raiduri au fost efectuate la Khan Younes, împotriva unor poziţii ale Brigăzilor al-Qods, iar cel de al treilea atac a avut loc lângă Rafah, în apropiere de frontiera egipteană. Un purtător de cuvânt al armatei israeliene a confirmat că aceste raiduri, lansate ca răspuns la un tir de rachetă, sâmbătă, împotriva sudului Isrelului, nu s-au soldat cu vreo victimă sau pagube. Aceste atacuri au vizat depozite de armament şi o instalaţie de antrenament aparţinând mişcării Hamas, care este la putere în enclava palestiniană. Autorităţile israeliene au închis, ieri, până la noi ordine, terminalul de la Kerem Shalom, utilizat pentru transferul de mărfuri către Fâşia Gaza, în urma tirului de rachetă. Ultimele atacuri aeriene israeliene împotriva Fâşiei Gaza au avut loc la începutul lunii. Acestea au fost primele atacuri după armistiţiul încheiat la sfârşitul lui noiembrie cu Hamasul, în urma unei săptămâni de ostilităţi sângeroase. Pe 19 aprilie, două rachete lansate de pe teritoriul Fâşiei Gaza au vizat partea de sud a Israelului, fără să rănească pe cineva.

FRANŢA

Inculpări

Ancheta asupra unor suspiciuni de supraveghere a unor salariaţi şi clienţi Ikea Franţa a luat o nouă turnură, odată cu inculparea, vineri, a unui fost director şi a actualului şef al securităţii unui magazin din sudul ţării. Scandalul de spionaj, care afectează filiala franceză a Ikea, a condus deja la două inculpări, la sfârşitul lui ianuarie, Jean-François Paris, şeful Departamentului pentru Gestionarea Riscurilor în perioada 1998-2012 şi a fostei sale adjuncte. Înaintea operaţiunilor efectuate la un magazin de la Avignon-Vedine, în sudul Franţei, ancheta s-a orientat asupra unor magazine în regiunea pariziană şi în regiunea Brest (vest) aparţinând gigantului suedez în domeniul mobiler. Plasaţi sub control judiciar şi eliberaţi după ce s-au prezentat în faţa unui judecător de instrucţie, cei doi bărbaţi au fost inculpaţi pentru infracţiuni privind legislaţia în domeniul informatic şi libertăţile. În februarie 2012, dezvăluiri publicate de săptămânalul satiric ”Le Canard Enchaîné” au zguduit Ikea, filiala franceză fiind suspectată că ar fi spionat salariaţi şi clienţi, procurându-şi informaţii despre antecedente judiciare, probleme cu poliţia sau conturile lor bancare. Sindicatele FO şi CGT au depus mai multe plângeri, determinând justiţia să deschidă o procedură judiciară în aprilie 2012. Condamnând ”practici regretabile, contrare valorilor şi standardelor etice ale firmei”, conducerea IKEA Franţa a concediat, o lună mai târziu, patru cadre, inclusiv un fost director general în perioada 1996-2009, Jean-Louis Baillot, dar şi pe Jean-François Paris. Directorul general al Ikea Franţa, Stefan Vanoverbeke, a anunţat, în iulie, o serie de măsuri etice vizând refacerea imaginii firmei şi tragerea unor învăţăminte de pe urma acestui scandal.

BOSNIA – HERŢEGOVINA

Detenţie provizorie

Un tribunal bosniac a dispus, ieri, punerea în detenţie provizorie de o lună a preşedintelui entităţii croato-musulmane din Bosnia, Zivko Budimir, arestat vineri şi acuzat că a primit mită pentru a graţia mai mulţi deţinuţi. În afară de Budimir, alţi patru suspecţi, dintre care unul este consilier al său, au fost puşi de asemenea în detenţie provizorie pentru aceeaşi perioadă. Zivko Budimir, de 50 de ani, om politic croat din Bosnia, a fost arestat în cadrul unei operaţiuni împotriva corupţiei şi crimei organizate, care a presupus arestarea a 22 de persoane în total. Oficialul şi ceilalţi acuzaţi sunt suspectaţi că au luat mită şi că au încălcat legea privind graţierea prezidenţială, a precizat Parchetul, fără a oferi mai multe detalii. Potrivit presei locale, între mai 2011 şi decembrie 2012, Budimir a acceptat 162 din cele 435 de cereri de graţiere. Unele din aceste dosare vizau persoane aparţinând mediilor mafiote. Avocatul lui Budimir a calificat arestarea clientului său drept ”lovitură de stat”. Budimir este în conflict deschis cu noua majoritate parlamentară din cadrul Adunării acestei entităţi, care a îndepărtat formaţiunea sa de la putere, în iunie 2012. De atunci, folosindu-se de prerogativele sale, el blochează o remaniere guvernamentală în favoarea noii majorităţi. În urma acordului de pace de la Dayton, semnat în anul 1995, după trei ani de război, Bosnia a fost împărţită în două entităţi, una sârbă, Republica Srpska şi Federaţia croato-musulmană. Cele două entităţi sunt unite prin instituţii centrale fragile.

ISLANDA

Victoria opoziţiei

Opoziţia de centru-dreapta din Islanda a obţinut o victorie clară în alegerile legislative de sâmbătă, care îi permite să negocieze formarea unei noi coaliţii guvernamentale, potrivit rezultatelor definitive, publicate ieri. Partidul Independenţei (dreapta) se clasează pe primul loc, cu 26,7% din voturile exprimate, ceea ce îi asigură 19 mandate în Parlament. Liderul formaţiunii, Bjarni Benediktsson, urmează să încerce să guverneze cu susţinerea Partidului Progresului (agrarian, de centru), care a obţinut 24,4% din voturile exprimate şi tot 19 mandate. În urma lor se află partidele din cadrul Guvernului în exerciţiu, de stânga, care se confruntă cu un eşec, pierzând jumătate din numărul lor de mandate. Alianţa (social-democraţi) a obţinut 12,9% din voturi, adică nouă mandate. Aliatul său, Mişcarea Stânga-Verzi, a obţinut 10,9% din voturi, adică şapte mandate. De asemenea, două partide noi intră în Parlament. Viitor Luminos (pro-UE) a obţinut şase mandate, cu 8,2% din voturile exprimate. Partidul Piraţilor (libertarian) este primul de acest tip pe care alegătorii îl propulsează în Parlamentul naţional, cu trei deputaţi, în baza unui scor de 5,1%. În pofida unui scepticism generalizat în rândul populaţiei faţă de clasa politică, participarea este considerată mai degrabă bună, de 83,3%. Sarcina de a desemna un premier, lider de partid, care să încerce să formeze o coaliţie, revine preşedintelui Republicii. În mod tradiţional, el optează pentru cel care a obţinut cel mai bun scor în urma scrutinului. Campania electorală a fost dominată de nemulţumirea islandezilor faţă de situaţia lor economică şi, mai ales, faţă de probleme legate de datorie.

SUA

Abuzuri sexuale

Justiţia din New York a denunţat, vineri, o ”schemă sistematică de presupuse abuzuri sexuale într-o şcoală privată elitistă” din această metropolă americană, fapte prea vechi, totuşi, pentru a face obiectul unor acţiuni judiciare. Procurorul din Bronx a lansat o anchetă în iunie 2012, după publicarea unui articol în ”The New York Times” ce denunţa abuzuri sexuale asupra unor copii la Şcoala Horace Mann din Bronx, comise de profesori şi membri ai personalului. O linie telefonică specială a fost creată, pentru a le permite unor eventuale victime să se exprime. Zece luni mai târziu, 25 de presupuse victime au fost interogate, iar sute de interviuri au dezvăluit o schemă sistematică de presupuse abuzuri, implicând cel puţin 12 presupuşi agresori. Abuzurile semnalate merg de la ceea ce poate fi descris drept comportamente deplasate, la contacte sexuale, relaţii sexuale şi acte sexuale care constituie infracţiuni. Cel mai vechi caz datează din 1962. Majoritatea abuzurilor au fost comise în anii \'70, însă alte abuzuri au fost semnalate în anii \'80 şi \'90, cel mai recent în 1996, a precizat procurorul. Potrivit legii în vigoare la vremea respectivă în statul New York, presupusele fapte au fost prescrise după cinci ani, fără posibilitatea, în pofida unei schimbări a legii, între timp, să fie angajată vreo procedură judiciară. Şcoala Horace Mann, fondată în 1887, se prezintă pe site ca un ”model de excelenţă în materie de educaţie tradiţională şi valori sănătoase, într-o societate aflată în căutarea ambelor”. Şcolarizarea costă în acest an 39.100 de dolari pe an, indiferent de clasă. În urma scandalului, şcoala şi-a revizuit politica internă cu privire la modul de tratare a unor eventuale agresiuni comise de personal asupra copiilor.