NORVEGIA

Parlamentul evacuat

Parlamentul norvegian a fost evacuat pentru scurt timp, ieri, ca măsură de precauţie, în urma unei explozii aparent slabe, într-un local tehnic, a anunţat serviciul de presă al instituţiei într-un mesaj postat pe Twitter. Nu a fost semnalată nicio persoană rănită, a precizat serviciul. Poliţia a confirmat că un scurtcircuit s-a produs la sistemul electric şi că acesta a provocat o degajare de fum şi o pană în alimentarea cu energie electrică. După câteva minute, alimentarea cu electricitate a fost restabilită, iar clădirea a fost redeschisă rapid. Per Sandberg, un parlamentar intervievat de postul de televiziune TV2 Nyhetskanalen, a citat colegi care au declarat că au auzit o bubuitură urmată de vibraţii. Mai multe publicaţii au evocat o deflagraţie într-o gură de canal, în imediata apropiere a clădirii, în centrul Oslo. Posturi de televiziune au difuzat imagini cu poliţişti şi pompieri inspectând o gură de canal. Niciun semn de panică nu era vizibil, potrivit unor reporteri, dar la faţa locului au fost trimise ambulanţe. Autorităţile au instituit, de asemenea, un cordon de securitate, pentru a ţine curioşii la distanţă. Nivelul vigilenţei a fost consolidat în Norvegia, în urma atacurilor comise de extremistul de dreapta Anders Behring Breivik, care a ucis 77 de persoane pe 22 iulie 2011.

INDIA

Violată şi ucisă la 6 ani

Cadavrul unei fetiţe de 6 ani violate şi strangulate a fost găsit ieri, la periferia oraşului Aligarh din statul indian Uttar Pradesh, provocând furia populaţiei locale. Numeroşi localnici au protestat în stradă, atacând cu pietre forţele de ordine şi blocând traficul rutier, timp de mai multe ore, nemulţumite de incapacitatea forţelor de ordine de a proteja populaţia în faţa unor astfel de drame. Dispariţia micuţei fusese anunţată de părinţi, ieri dimineaţă şi, la câteva ore, trupul neînsufleţit al fetiţei a fost găsit la groapa de gunoi a oraşului. În ultima vreme, India se confruntă tot mai frecvent cu incidente de acest gen.

GRECIA

Imigranţi atacaţi

Circa 30 de imigranţi au fost răniţi pe o plantaţie de căpşuni din Grecia. Ei ceruseră să li se plătească salariile restante, moment în care cel puţin unul dintre supraveghetori a deschis focul. Imigranţii sunt din Bangladesh. Incidentul s-a produs în Peloponez. Niciunul dintre răniţi nu este în stare critică, relatează BBC. Proprietarul plantaţiei de căpşuni a fost arestat, ca şi unul dintre supraveghetori. În trecut, respectiva plantaţie de căpşuni a fost vizată pentru exploatarea imigranților. În 2008, muncitorii au intrat în grevă, din cauza condiţiilor inumane de lucru. O campanie a fost lansată pe reţelele de socializare, pentru boicotarea fructelor din Nesa Manolada.

FRANŢA

Proteste anti-gay

Câteva mii de persoane care se opun proiectului de lege ce oferă dreptul la căsătorie şi adopţie cuplurilor de acelaşi sex au defilat miercuri seara, la Paris, în apropiere de Adunarea Naţională, pentru a doua seară consecutiv, iar la sfârşitul reuniunii au avut loc ciocniri. Noua manifestaţie a avut loc după câteva ore de la începerea miercuri după-amiază a examinării în a doua lectură a proiectului de lege în Adunarea Naţională, Camera Inferioară a Parlamentului francez. Manifestanţii - 2.400, potrivit poliţiei; 8.000, potrivit organizatorilor -, fluturau obişnuitele steaguri albastre şi roz, scandând ”Hollande, legea ta nu o vrem”, la adresa preşedintelui francez, Francois Hollande, sau ”Un tată, o mamă, este elementar”. Manifestaţia, organizată de colectivul La Manif pour Tous, a fost autorizată până la ora locală 22.00, dar sute de manifestanţi au vrut să rămână până mai târziu. În jurul orei locale 22.30, unii manifestanţi au încercat să forţeze barajele poliţiei, instalate în faţa unei străzi care duce către Adunarea Naţională. Ei au aruncat cu sticle incendiare şi pietre asupra poliţiştilor şi au spart geamurile unei maşini, în timp ce forţele de ordine au făcut uz de gaze lacrimogene. Situaţia s-a mai calmat la puţin timp după miezul-nopţii. Marţi seara, mii de persoane au manifestat la Paris şi la Versailles, oraş situat în vestul capitalei Franţei, pentru a denunţa decizia Guvernului francez privind devansarea calendarului parlamentar de examinare a acestui proiect de lege. La Paris, aproximativ o sută de persoane au rămas pe loc până la miezul-nopţii, marţi, după care au fost dispersate de către forţele de ordine. Patru persoane au fost reţinute. Controversatul proiect de lege ce oferă dreptul la căsătorie şi adopţie pentru cupluri de acelaşi sex a intrat în a doua lectură în Parlamentul francez, într-un climat tensionat. Şicanarea unor miniştri în timpul vizitelor în provincie, încercări de campare în faţa Adunării Naţionale sau blocarea unui tren în gară sunt acţiuni întreprinse de către opozanţii reformei, după adoptarea textului în Senat, Camera Superioară a Parlamentului francez şi hotărârea Guvernului, vinerea trecută, de a devansa cu o lună calendarul. Astfel, ultima examinare a textului în Adunarea Naţională a început miercuri, iar votul final este prevăzut la 23 aprilie.

ITALIA

Alegerea preşedintelui

Parlamentarii italieni au fost convocaţi ieri pentru a-şi alege noul preşedinte al ţării. Cu toate că rolul său este îndeosebi ceremonial, evoluţiile recente din Italia au arătat că preşedintele poate avea un cuvânt decisiv în tranşarea anumitor probleme. Fostul preşedinte Giorgio Napolitano, care se bucură de un înalt respect, are 87 de ani şi nu mai are nicio intenţie de a candida. Cele două mari formaţiuni politice italiene, Partidul Democrat - de centru stânga - şi Poporul Libertăţii - de centru dreapta -, au convenit miercuri să susţină acelaşi candidat, în persoana lui Franco Marini. Fost preşedinte al Senatului şi membru respectat al stângii, Marini are acum toate şansele să devină şeful statului. Atât liderul democraţilor, Pier Luigi Bersani, cât şi cel al dreptei, Silvio Berlusconi, au afirmat că Franco Marini este singura persoană care poate aduce la acelaşi numitor stânga şi dreapta din Italia.

R. MOLDOVA

Nou procuror general

Ieri, Parlamentul moldovean a numit în funcţie, cu majoritate de voturi, un nou procuror general, pe Corneliu Gurin şi un adjunct al directorului Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), pe Vadim Cojocaru. Funcţa de procuror general era vacantă în urma demisiei lui Valeriu Zubco, după accidentul de vânătoare din Pădurea Domnească, care a declanşat o criză politică în această fostă republică sovietică. Alte opt persoane şi-au depus dosarele, candidând pentru ocuparea postului, şi anume juristul Valeriu Pleşca, avocatul Vitalie Pîrlog, avocatul Emanoil Ploşniţă, procurorul Gheorge Nogai, juristul Mihail Petrache, fostul angajat al Ministerului de Interne Boris Muravski, fostul procuror Tudor Suveică şi avocatul Ilie Rotaru. După ce a fost exclus din concurs şi inclus din nou, fostul ministru PCRM Vitalie Pîrlog a fost desemnat candidat la funcţia de procuror general. Marian Lupu a anunţat ieri candidatura lui Cornel Gurin, precizând că a luat această decizie după ce a ajuns la concluzia că Pîrlog nu va obţine numărul necesar de voturi. Pe de altă parte, Vadim Cojocaru, un fost consilier pentru probleme de securitate şi ordine publică al primarului general al Chişinăului, Dorin Chirtoacă, a fost numit adjunct al directorului Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), o hotărâre adoptată cu majoritatea voturilor deputaţilor. Cojocaru a fost numit în funcţie la propunerea directorului CNA Viorel Chetraru. În 2009, Cojocaru a fost director general al Departamentului Instituţiilor Penitenciare.

ISRAEL

Atac revendicat

O grupare salafistă numită Majlis Shura al-Mujahideen din împrejurimile Ierusalimului a revendicat, miercuri, printr-un comunicat, tirurile de rachetă împotriva Israelului. ”Combatanţii grupării au reuşit să atingă Eliatul ocupat, cu două rachete Grad, în dimineaţa zilei de 17 aprilie, înainte să se retragă teferi şi nevătămaţi”, potrivit textului, care motivează atacul prin moartea unui deţinut palestinian din Israel şi a doi adolescenţi ucişi de armata israeliană în Cisiordania, la începutul lunii. Gruparea, care a revendicat majoritatea lansărilor de rachete din ultima perioadă asupra Israelului, le califică drept ”prima ripostă în faţa continuării suferinţelor deţinuţilor palestinieni din închisorile construite de evrei”, în contextul celebrării, miercuri, a zilei anuale a prizonierilor deţinuţi de Israel. Majlis Shura al-Mujahideen, numele unei coaliţii de grupări salafiste apărute în 2012, în Fâşia Gaza, guvernată de Hamas, reiterează ”apelul rezonabil adresat Hamasului, de a face presiune asupra Guvernului său pentru a opri urmărirea şi arestarea combatanţilor şi predicatorilor salafişti din Fâşia Gaza”. Cel puţin două rachete lansate din Sinaiul egiptean, potrivit armatei israeliene, s-au abătut miercuri dimineaţa asupra oraşului israelian Eliat, de la Marea Roşie, fără să provoace victime. Ultima lansare de rachete asupra Israelului datează din 7 aprilie, când unul dintre proiectilele lansate din Fâşia Gaza a căzut într-o zonă nelocuită din deşertul Negev, unul dintre evenimentele rare de la armistiţiul încheiat la 21 noiembrie între Israel şi Hamas, mediat de Egipt. Majoritatea acestor lansări au fost revendicate de Majlis Shura al-Mujahideen. Autorităţile Hamas au arestat mai multe persoane aparţinând mişcării salafiste.

PAKISTAN

Pervez arestat

Un tribunal pakistanez a ordonat, ieri, arestarea fostului preşedinte Pervez Musharraf, care s-a întors recent din exil, în speranţa de a participa la alegerile generale, în legătură cu demiterea unor judecători în perioada în care se afla la putere, a anunţat un purtător de cuvânt al partidului său. Acelaşi tribunal prelungise recent până ieri eliberarea pe cauţiune a lui Musharraf în acest caz. Generalul în retragere, care asista la audiere, a părăsit imediat tribunalul din Islamabad, sub protecţia gărzilor sale de corp, potrivit unui fotograf al AFP prezent la faţa locului. Pervez Musharraf este liderul APML (All Pakistan Muslim League), un partid înfiinţat în exil care nu are niciun deputat în Adunarea în exerciţiu. Un tribunal pakistanez a exclus, în această săptămână, candidatura sa la alegerile generale din 11 mai.

IRAN

Seism

Un cutremur cu magnitudinea 5,2 a afectat ieri, la ora locală 15.09, orăşelul Tassouj din nord-vestul Iranului, a anunţat presa iraniană, citând centrul seismologic din cadrul Universităţii Teheran. Nicio pagubă nu a fost raportată, pentru moment. Un oficial local din cadrul Semilunei Roşii iraniene a declarat că nu există informaţii despre cazuri de persoane rănite în oraşele Tassouj, Maragheh et Shabestar. Epicentul cutremurului s-a aflat la o adâncime de opt kilometri. Seismul a fost urmat de replici mai puţin puternice. Tassouj este un orăşel situat la mai puţin de 100 de kilometri de Tabriz, capitala provinciei, unde cutremurul a fost resimţit. Partea de sud-est a Iranului a fost afectată marţi de un cutremur violent, cu magnitudinea de 7,8, care s-a soldat cu un mort în Iran şi cu aproape 40 de morţi în Pakistanul vecin. Acest cutremur a fost prezentat de autorităţile iraniene drept cel mai puternic seism înregistrat în ţară începând din 1957. Un cutremur cu magnitudinea de 6,1 a afectat, la 9 aprilie, o zonă rurală din sud-vestul Iranului, soldându-se cu 37 de morţi şi peste 800 de răniţi. Seismul nu a avariat centrala nucleară Bushehr, singura din ţară, deşi aceasta se află la 100 de kilometri nord de epicentru, potrivit autorităţilor.