MAREA BRITANIE

Sute de alerte de inundaţii

O localitate din provincia britanică Hampshire a fost evacuată, ieri, din cauza ploilor torenţiale care continuă în Marea Britanie, iar autorităţile au emis 260 de alerte de inundaţii. Agenţia britanică a Mediului (EA) a anunţat că autorităţile au decis evacuarea satului Wallington, din cauza riscului inundaţiilor. În afară de alertele de inundaţii emise pentru Wallington, autorităţile au emis încă 41 de avertismente de inundaţii şi 215 alerte de inundaţii pentru Anglia şi Ţara Galilor.

BULGARIA

Răpuşi de viscol

Două persoane au murit ieri, din cauza viscolelor din nord-estul Bulgariei, unde circulaţia rutieră a fost blocată complet, iar peste 500 de şcoli au fost închise. Un bărbat de 70 de ani a fost găsit mort în centrul oraşului Varna, principalul port bulgăresc la Marea Neagră, iar un alt bărbat de 60 de ani a fost găsit îngheţat în maşina sa, în apropierea aceluiaşi oraş. Astfel, deja şase persoane au murit din cauza frigului, în ultimele zece zile, în Bulgaria. În câmpia Dunării s-au format troiene ce depăşesc doi metri, iar vântul puternic nu permite curăţarea drumurilor. În regiunea Şumen, unde căderile de zăpadă din ultimele 24 de ore au depăşit de două ori şi jumătate cantitatea normală, a fost decretată stare de urgenţă. De asemenea, a fost anunţată stare de urgenţă în zece localităţi din estul ţării, care sunt izolate, iar majoritatea nu au energie electrică. Portul şi aeroportul din Varna au fost închise de miercuri. În sud-est, este imposibilă circulaţia pe drumurile muntoase din Rodopi şi Strandja, unde 200 de localităţi au rămas fără electricitate. Circulaţia autovehiculelor de mare tonaj a fost interzisă în centrul şi estul Bulgariei. Astfel, sute de camioane cu destinaţia România şi Turcia aşteaptă lângă Sofia. Vacanţa de Crăciun a început cu două zile mai devreme pentru elevii unor localităţi din nord-est, unde 500 de şcoli au fost închise de ieri.

UCRAINA

Reactor nuclear oprit

Un reactor de la centrala ucraineană din Zaporojie, cea mai mare din Europa, a fost deconectat automat, ieri, de către sistemul său de protecţie, dintr-un motiv necunoscut, au anunţat reprezentanţii centralei, care au asigurat că nu a avut loc nicio scurgere radioactivă. Reactorul nr.3 a fost debranşat de la reţeaua electrică, în cursul dimineţii, funţionând doar la 10% din capacitate, informează centrala. Încă nu sunt cunoscute cauzele acestui incident dar nu s-a întâmplat nimic grav, susţin oficialii. Nivelul de radiaţie nu a depăşit norma obişnuită. Centrala din Zaporojie, care este cea mai mare din Europa, are şase reactore cu o putere de 1.000 de megawaţi fiecare şi produce 22% din totalul energiei electrice ucrainene. Cinci dintre reactoarele centralei au fost date în funcţiune în anii \'80, când Ucraina făcea parte din Uniunea Sovietică, iar al şaselea reactor, în 1995. Cea mai mare catastrofă nucleară civilă a avut loc pe 26 aprilie 1986, când reactorul nr.4 al centralei din Cernobîl a explodat în timpul unui test de siguranţă.

PORTUGALIA

Captură de 1,235 tone de cocaină

O încărcătură de 1,235 de tone de cocaină, ascunsă într-un container, a fost confiscată într-un port din Lisabona, această cantitate fiind echivalentul a 12,5 milioane de doze individuale, cu o valoare totală de 56,5 milioane de euro, au anunţat, ieri, autorităţile vamale portugheze. Acestea au menţionat că este cea mai importantă captură pe care au realizat-o vreodată. Drogurile, îmbarcate într-un port din Argentina, erau ascunse în conserve de pulpă de fructe, destinate unei companii spaniole din Madrid. În 2010, poliţia judiciară din Portugalia a descoperit peste 1,7 tone de cocaină. Cea mai importantă confiscare a avut, totuşi, loc în 2008, când peste nouă tone de cocaină lichefiată şi congelată au fost interceptate în portul din Lisabona.

ITALIA

Bănci condamnate

Parchetul din Milano a condamnat, miercuri, patru mari bănci internaţionale la confiscarea unor fonduri de 88 de milioane de euro şi la amenzi de câte un milion de euro fiecare, într-un caz legat de vânzarea unor produse derivate primăriei din Milano, o sentinţă fără precedent în Italia şi în lume, o sentinţă istorică. Este vorba despre băncile Deutsche Bank din Germania, Depfa Bank din Irlanda, JP Morgan SUA şi UBS Elveţia, patru mari bănci internaţionale. Procesul a început în 2010 şi a fost declanşat în urma unei plângeri a primăriei din Milano, care a obţinut, în 2005, un împrumut de aproape două miliarde de euro, sub forma unor obligaţiuni legate de instrumente derivate complexe, considerate toxice, care au dus la creşterea costurilor dobânzilor. Primăria din Milano a încheiat ulterior un acord financiar cu aceste patru bănci, în schimbul renunţării la acuzaţii, dar procesul a continuat. Tribunalul din Milano a dispus, miercuri, confiscarea unor fonduri de 24,3 milioane de euro în cazul Deutsche Bank, de 23,9 milioane de euro de la Depfa Bank, de 24,8 milioane de euro de la JP Morgan şi de 16 milioane de euro de la UBS. Avocaţii celor patru bănci au anunţat că vor face apel. De asemenea, nouă angajaţi ai acestor instituţii financiare au fost condamnaţi la pedepse de şase sau opt luni de închisoare cu suspendare. Alte patru persoane au fost achitate. Cele patru bănci nu şi-au recunoscut vinovăţia, în ciuda faptului că au fost acuzate de a fi ascuns riscurile legate de produsele derivate, din care au obţinut profituri ilegale de circa 100 de milioane de euro.

UNGARIA

Studenţi reţinuţi

Trei studenţi au fost reţinuţi de poliţie, miercuri, la Budapesta, în cadrul unei manifestaţii a tinerilor, dar au fost eliberaţi ieri dimineaţă. Cei trei tineri au primit avertismente pentru săvârşirea infracţiunii de abuz al dreptului la întrunire, a explicat poliţia ungară. În timpul percheziţiilor, poliţia a găsit cuţite asupra a doi dintre tineri. Ambii pot fi acuzaţi că ar fi săvârşit infracţiunea de tulburare a ordinii publice. Studenţii au fost reţinuţi în zona Podului cu Lanţuri, pe care demonstranţii îl blocaseră pentru a protesta faţă de planurile Guvernului de a schimba modul de funcţionare a educaţiei universitare. Agenţi ai unei firme de securitate au distrus tabăra de corturi a unor jurnalişti protestatari, în faţa televiziunii publice ungare, anunţă manifestanţii. Protestul a început pe 10 decembrie 2011, când un mic grup de angajaţi ai televiziunii publice ungare, printre care se numără editorii Aranka Szavuly Şi Balazs Nagy Navarro, intraseră în greva foamei, în faţa sediului instituţiei, denunţând reformele impuse de Guvernul conservator condus de Viktor Orban. Guvernul Orban este criticat, inclusiv la nivel european, pentru legea presei, care ar îngrădi libertatea de exprimare şi drepturile profesionale ale jurnaliştilor.

CEHIA

Ministru demis

Preşedintele ceh, Vaclav Klaus, a anunţat ieri că a demis-o pe ministrul Apărării, Karolina Peake, liderul partidului LIDEM (centru-dreapta), la o săptămână după ce a fost numită în acest post. Preşedintele a luat această decizie la propunerea premierului Petr Necas, dar nu se cunosc motivele. Săptămâna trecută, Klaus a criticat deschis candidatura lui Peake, în vârstă de 37 de ani, o ”fetişcană”, în opinia sa, la conducerea Ministerului Apărării din Cehia, ţară membră NATO din 1999. Peake l-a înlocuit pe Alexandr Vondra din cadrul partidului ODS, care a demisionat după ce a pierdut mandatul de senator la recentele alegeri senatoriale câştigate de opoziţia social-democrată. Numit în iulie 2010, Guvernul este format din partidele de dreapta ODS al lui Necas şi TOP 09 al ministrului de Externe, Karel Schwarzenberg, precum şi din partidul LIDEM al lui Peake, format în urma scindării formaţiunii de centru Afaceri Publice (VV). Fragilizat din cauza politicii sale nepopulare de austeritate bugetară şi de scandalurile de corupţie, Guvernul lui Necas a pierdut progresiv majoritatea în Camera Inferioară.

SPANIA

Locuinţe sociale

Ministerele spaniole ale Economiei, Sănătăţii şi Dezvoltării, Banca Spaniei, Federaţia spaniolă a municipiilor şi Platforma organizaţiilor neguvernamentale au ajuns la un acord cu majoritatea entităţilor financiare, pentru crearea unui fond social de locuinţe de închiriat, cu chirii reduse. Fondul cuprinde 6.000 de locuinţe, care aparţin entităţilor financiare, iar la acesta vor putea avea acces persoanele şi familiile care au fost evacuate din prima locuinţă de la 1 ianuarie 2008 şi până în prezent, pentru neplata ipotecii şi care se află în situaţii extreme de vulnerabilitate socială. Chiria va fi cuprinsă între 150 şi 400 de euro şi cu limita maximă de 30% din veniturile nete totale ale familiei în cauză, iar locuinţele vor fi închiriate vreme de doi ani, cu posibilitatea de a prelungi contractul pentru încă un an. Acordul va fi pecetluit şi aplicat din a doua jumătate a lunii ianuarie, după cum se arată într-un comunicat transmis de Ministerul spaniol al Economiei.

SUA

Avertizare de viscol

O furtună de zăpadă afectează statele din centrul şi nordul SUA, numeroase curse aeriene fiind anulate înaintea sărbătorilor de Crăciun. Furtuna a aşternut deja peste 60 de centimetri de zăpadă în statele Washington şi Wyoming. Peste 40.000 de locuinţe sunt fără electricitate în statul Iowa, în timp ce stratul de zăpadă atinge 30 de centimetri în Des Moines. Viscolul urmează să afecteze şi oraşul Chicago. Numeroase zboruri au întârzieri la aeroportul O\'Hare din Chicago, unul dintre cele mai aglomerate din lume. Două companii aeriene, Delta şi United Airlines, le-au oferit pasagerilor posibilitatea de a schimba data biletelor.

GERMANIA

Confirmare

Ministrul german de Externe, Guido Westerwelle, a confirmat, ieri, spitalizarea în Germania a preşedintelui Irakului, Jalal Talabani, victima unui accident cerebral. Preşedinţia irakiană a anunţat că Talabani, în vârstă de 79 de ani, a fost transferat în Germania, pentru un tratament medical. Nu se ştie în ce oraş din Germania a fost adus liderul irakian.

CHINA

Submarine ruseşti

China vrea să achiziţioneze patru submarine de fabricaţie rusă, de tip Amur-1650, în valoare totală de două miliarde de dolari. Cele două ţări au semnat un acord-cadru în acest sens, un acord definitiv urmând să fie semnat începând din 2015, potrivit unor surse apropiate societăţii ruse însărcinate cu exportul de armament, Rosoboronexport. Proiectul prezent prevede ca fiecare dintre cele două ţări să producă câte două exemplare ale acestui submarin cu propulsie diesel. Amur este versiunea pentru export a submarinului de tip Lada, cu o lungime de 66,8 metri, capabil să navigheze cu un echipaj de 35 de membri, timp de 45 de zile fără oprire, dintre care 25 sub apă. India, cel mai important importator de armament la nivel mondial, ar fi, de asemenea, interesată, să achiziţioneze şase exemplare. Vladimir Putin a anunţat luni că exporturile militare ale Rusiei, al doilea furnizor de armament la nivel mondial, după SUA, ar depăşi, în 2012, o sumă-record de 14 miliarde de dolari.

ARGENTINA

Proteste

Zeci de mii de persoane au manifestat miercuri, pe strâzile din centrul Buenos Aires, la apelul sindicatelor ce se opun preşedintei argentiniene Cristina Kirchner, pentru a protesta mai ales faţă de impozitul de venit. Conform cifrelor neoficiale, inflaţia argentiniană ar putea atinge 25% la sfârşitul anului. Transportatorii, puternic mobilizaţi, au cerut sfârşitul impozitului pe venit, care, conform acestora, penalizează din ce în ce mai mulţi salariaţi, în timp ce economia încetineşte şi Guvernul a impus controale asupra pieţei valutare, pentru a lupta mai ales împotriva pierderilor de capital. La 20 noiembrie, o grevă a blocat principalele căi de acces în capitala argentiniană şi a perturbat zborurile regionale, la apelul sindicatelor care se opun preşedinţiei. Popularitatea lui Kirchner este în cădere liberă. Doar 34% dintre persoanele întrebate au o părere pozitivă despre preşedinta lor, faţă de 60% în săptămâna realegerii sale, în 2011, conform institutului de sondaje Giaccobe şi Asociaţii.