IRAN

Tragedie în mină

Opt persoane au murit marţi, în urma prăbuşirii unei galerii, într-o mină de cărbune din centrul Iranului, patru mineri care au fost daţi dispăruţi după accident nu au putut fi salvaţi, a anunţat, ieri, un oficial local. Un prim bilanţ anunţa, marţi, patru morţi şi patru persoane date dispărute în urma prăbuşirii unei galerii, cauzate, potrivit autorităţilor, de o acumulare de gaze care a antrenat o explozie. Mina, care are 40 de salariaţi şi aparţine unei societăţi private, se află la 25 de kilometri de Tabas, un oraş situat la 555 de kilometri sud-est de Teheran.

MEXIC

Deţinuţi morţi

Confruntări violente s-au soldat cu 17 morţi, marţi seară, într-o închisoare din nordul Mexicului, la Gomez Palacio (Durango), în urma unei tentative de evadare, a anunţat secretarul de Stat pentru Securitate Publică. Cel puţin 11 prizonieri şi şase gardieni au fost ucişi. Ca urmare a manevrelor de diversiune ale prizonierilor, alţi deţinuţi înarmaţi s-au îndreptat către turnurile de supraveghere şi locaţiile gardienilor, provocând un schimb de focuri. Mai mulţi deţinuţi au încercat să fugă prin tuneluri însă au fost împiedicaţi de armata trimisă la faţa locului. Tentativele de evadare şi revoltele sunt frecvente în închisorile mexicane, controlate în proporţie de 60% de crima organizată. În septembrie, 130 de prizonieri au reuşit să evadeze pe poarta principală a unui penitenciar din Piedras Negras.

FRANŢA

Bebeluş răpit

Un nou-născut a fost răpit marţi seară, dintr-o maternitate din Nancy, în estul Franţei, de o femeie îmbrăcată în uniforma personalului medical. ”În salon erau două mame. Prima a refuzat să îşi dea copilul. Apoi, suspecta a luat bebeluşul celei de-a doua mame, care dormea”, a explicat o sursă din dosar. Anchetatorii dispun de imagini înregistrate de camerele de supraveghere, dar nu există niciun element pentru identificarea suspectei, care are între 16 şi 20 de ani. Bebeluşul, pe nume Lucas, s-a născut duminică.

SUA

Evadare ca-n filme

Doi deţinuţi au reuşit să evadeze dintr-o închisoare din Chicago, improvizând o funie din lenjeria de pat. Joseph Banks, de 37 de ani şi Kenneth Conley, de 38 de ani, ajunşi în spatele gratiilor pentru că au jefuit o bancă, au scos gratiile de la geamul celulei şi s-au aruncat în gol, de la o înălţime de 20 de etaje, bazându-se doar pe funia improvizată. Cei doi au fost văzuţi ultima dată luni, la apelul de seară făcut de gardienii închisorii.

AFGANISTAN

Poliţişti omorâţi

Patru poliţişti de frontieră afgani au fost otrăviţi, iar apoi au fost împuşcaţi mortal de un coleg, în sudul ţării. Incidentul a avut loc marţi seară, în districtul Spin Boldak din provincia Kandahar, situată la frontiera cu Pakistanul. Opt agenţi ai poliţiei de frontieră erau la acest post de control. Unul dintre ei şi-a otrăvit colegii şi a deschis focul spre ei. Patru agenţi au fost ucişi, iar alţi trei au fost răniţi. Autorul atacului a reuşit să fugă şi este dat în urmărire.

MAREA BRITANIE

Furt de cablu

Opt români au fost condamnaţi în Marea Britanie la pedepse între doi şi patru ani şi jumătate de închisoare, pentru furt de cabluri din reţeaua feroviară, informează publicaţia ”Wilts & Gloucestershire Standard”. Cei opt români, care locuiesc în oraşul Birmingham, au fost arestaţi în cadrul unei operaţiuni a poliţiei britanice a transporturilor, pentru furtul unor cabluri de pe segmentul feroviar Moreton in Marsh - Evesham. Ioan Trofin (36 de ani), Alexandru Tofăleanu (29 de ani), Mihai Mihart (26 de ani), Mihai Binta (27 de ani), Florin Cojocaru (19 ani), Ştefănel Ruşeţ (19 ani), Cristian Toader (24 de ani) şi Costinel Mijloc (24 de ani) au recunoscut comiterea delictelor. Compania care gestionează reţeaua feroviară a fost nevoită să plătească 500.000 de lire sterline (612.000 de euro) pentru înlocuirea cablurilor furate de români.

RUSIA

Percheziţii

Poliţia rusă a efectuat, ieri, mai multe percheziţii la Voronej, localitate la 600 de kilometri de Moscova, în cadrul unei anchete asupra opozanţilor acuzaţi că ar fi pregătit o revoluţie împotriva lui Vladimir Putin. Percheziţiile i-au vizat în mod special pe Natalia Zviaghina, care lucrează în Voronej pentru organizaţia Transparency International, precum şi pe Aleksandr Boldirev, lider local al mişcării de opoziţie Solidarnost, potrivit mesajelor publicate de organizaţia neguvernamentală Verdict Public, pe contul de Twitter. Cei doi milianţi au fost duşi la sediul comitetului regional de anchetă, pentru interogatoriu. Liderul la nivel naţional al Solidarnost, Ilia Iaşin, a precizat pe contul său Twitter că o percheziţie a fost efectuată la locuinţa jurnalistului Ghennadi Pankov. Un alt membru al mişcării a raportat percheziţii la locuinţele altor doi militanţi. Potrivit avocatei Olga Gnezdilova, percheziţiile au avut loc în cadrul unei anchete împotriva opozanţilor aparţinând Frontului de Stânga, Serghei Udalţov, Leonid, Razvozjaev şi Konstantin Lebedev, acuzaţi că pregăteau organizarea de revolte în masă şi care riscă până la zece ani de închisoare. Urmărirea acestor opozanţi a început după difuzarea, în octombrie, de către NTV, post care favorizează puterea, a unor înregistrări video filmate cu camera ascunsă, de origine nespecificată, în care aceştia erau prezentaţi ca fiind implicaţi în proiecte ce vizau înlăturarea puterii prin forţă. Udalţov, intervievat de agenţia Interfax, a precizat că percheziţiile au ca scop strângerea de dovezi împotriva opoziţiei. Kremlinul a acuzat în repetate rânduri opozanţii că ar fi plătiţi de agenţi străini, pentru a răsturna regimul, iar forţele de ordine au amplificat recent activităţile de percheziţii şi interogatorii din cadrul acestui dosar.

COREEA DE SUD

Victorie conservatoare

Sud-coreenii au fost chemaţi să-şi aleagă preşedintele în cadrul unui scrutin care se anunţa foarte strâns. Birourile de vot s-au deschis la ora locală 06.00 (23.00, marţi, ora României) şi s-au închis la ora locală 18.00, această zi fiind declarată liberă, pentru ca toţi cei 40,5 milioane de alegători să îşi exercite dreptul la vot. Alegătorii au ales între candidata Partidului Noii Frontiere (PNF, conservator), Park Geun-Hye şi adversarul său din Partidul Democratic Unit (DUP, de centru-stânga), principala formaţiune de opoziţie, Moon Jae-In. După numărarea voturilor, victoria candidatei Partidului Conservator a fost recunoscută public de adversarul său de centru-stânga. Consideraţi ”candidaţi ai stagnării”, de o parte a electoratului sătul de corupţie, Park şi Moon reflectă parcursul dificil al Coreei de Sud către democraţie, fiecare aflându-se la capetele opuse ale spectrului. Park Heun-Hye, în vârstă de 60 de ani, este fiica lui Park Chung-Hee, care a condus în mod autocrat, 18 ani, până când a fost asasinat în 1979. Mama sa a fost ucisă cu cinci ani înainte, de un militant susţinător al Coreei de Nord care îl viza pe dictator. Moon Jae-In, în vârstă de 59 de ani, este o figură relevantă a anilor negri, adversar notoriu al militarilor, a plătit cu libertatea pentru convingerile sale democratice, în anii ’70.

UNGARIA

Diplomaţi alungaţi

Membrii personalului ambasadei Siriei la Budapesta vor părăsi până la sfârşitul anului Ungaria, care nu îi mai consideră pe diplomaţii ce reprezintă regimul lui Bashar al-Assad ca reprezentanţi diplomatici legitimi, a anunţat un oficial de la Ministerul ungar de Externe. Ungaria a recunoscut coaliţia siriană a opoziţiei ca singurul reprezentant legal al poporului sirian, sâmbăta trecută. În urma anunţului, Ungaria a decis închiderea ambasadei sale la Damasc, pe 5 decembrie, din cauza deteriorării situaţiei securităţii.

ISRAEL

Soluţie în instanţă

Procesul de intensificare a colonizării israeliene îi determină pe conducătorii palenstinieni să se adreseze instanţelor judiciare internaţionale, în conformitate cu noul statut al Palestinei la ONU. ”Intensificarea colonizării şi ansambul practicilor israeliene de asasinate şi arestări ne fac să accelerăm recursul în faţa Curţii Penale Internaţionale (CPI)”, a declarat oficialul palestinian Mohammad Shtayyeh, după aprobarea de către municipalitatea israeliană de la Ierusalim a unui proiect de construcţie a 2.610 locuinţe într-un cartier evreiesc de colonizare.

SUA

Teama de internare

Tânărul care a ucis 20 de copii şi şase adulţi într-o şcoală din Connecticut ar fi acţionat din cauză că mama sa ar fi plănuit să îl interneze într-o instituţie psihiatrică, afirmă un locuitor din oraş care cunoaşte familia atacatorului şi pe cele ale unor victime. Adam Lanza, de 20 de ani, a vizat Şcoala Elementară Sandy Hook după ce şi-a ucis mama, vineri, din cauză că el credea că ea iubea şcoala mai mult decât pe el, a declarat Joshua Flashman, de 25 de ani, care a crescut în apropiere de locul masacrului. Flashman, care face parte din US Marine, este fiul unui pastor al unei biserici unde veneau membri ai familiilor unor victime ale atacului. Un oficial de rang înalt din cadrul poliţiei a confirmat că furia lui Lanza faţă de planurile mamei sale cu privire la un ”viitor tratament pentru sănătate mentală” este considerată un posibil motiv al atacului. Nancy Lanza se gândea să se mute cu Adam în statul Washington, unde ar fi găsit o şcoală care credea că îl poate ajuta. Mama criminalului ar fi ajuns la concluzia că nu mai putea să se ocupe de fiul ei singură şi plănuia să îl spitalizeze, împotriva voinţei lui, susţine şi un vecin al familiei Lanza. Surse multiple au declarat pentru FoxNews.com că Adam Lanza suferea de Sindromul Asperger, o tulburare comportamentală care ţine de autism, dar şi de probleme mentale şi emoţionale nespecificate.

GRECIA

Grevă

Servicii din cadrul administraţiei publice şi transporturilor au intrat într-o grevă de 24 de ore, ieri, în Grecia, denunţând ”distrugerea serviciilor publice, după trei ani de austeritate”. Angajaţi din cadrul administraţiei fiscale, serviciilor municipale şi caselor de asigurări sociale au participat la grevă, la îndemnul sindicatului public Adedy. Sindicatul privat GSEE a susţinut greva, care a perturbat activitatea şcolilor, spitalelor şi serviciilor de transport. Avioanele au rămas la sol, în intervalul orar 10.00-16.00 GMT, pentru că angajaţi din cadrul aviaţiei civile au aderat la acţiune. Dimineaţa, metroul nu a circulat în capitală, unde s-au produs blocaje rutiere, la orele de vârf, în timp ce trenurile au circulat doar parţial. Adedy şi GSEE au organizat o manifestaţie, la prânz, în centrul Atenei, unde au scandat ”Nu aruncării poporului în sărăcie”. Adedy a denunţat măsurile de reduceri în sectorul public prevăzute de ultimul pachet de austeritate, al patrulea de la începutul crizei datoriilor în 2010. Potrivit sindicatului, ”pachetul adoptat în noiembrie va distruge statul social şi serviciile publice, pentru că prevede, faţă de pachetele anterioare, posibilitatea de a concedia funcţionari şi reducerea unor prestări de servicii în interes public, mai ales în domeniul sănătăţii”. Sindicatele protestează şi împotriva unei reforme fiscale în curs de adoptare, care va creşte presiunea asupra clasei de mijloc şi împotriva noilor tăieri de pensii şi salarii publice. Ca urmare a pachetului de austeritate adoptat în noiembrie de Grecia, UE şi FMI au deblocat, săptămâna trecută, plata unei tranşe de împrumut de 34,3 miliarde de euro, îngheţată din luna iunie.