ITALIA

Român arestat

Un român de 30 de ani, suspectat că a incendiat o tânără din România care se prostitua la Roma, în septembrie, a fost arestat ieri, în timp ce victima se află în continuare în spital. Potrivit poliţiei italiene, suspectul ar face parte dintr-o grupare criminală şi i-ar fi dat foc prostituatei pe stradă, pentru a trimite un mesaj unei bande rivale, într-o răfuială legată de teritoriu. Victima rămâne internată la spitalul Sant\'Eugenio din Roma, unde a fost adusă cu arsuri de gradul trei pe mai mult de jumătate din corp. Poliţia a mai comunicat că femeia refuză să îl identifice pe agresor, îngreunând derularea investigaţiilor. Incidentul a avut loc pe 11 septembrie, pe strada Rocca Cencia, unde obişnuiau să-şi facă apariţia mai multe prostituate, între care şi Mihaela Roznov, de 22 de ani, din Botoşani. După lăsarea întunericului, doi bărbaţi au apărut şi, fără să spună nimic, au trântit-o la pământ, au lovit-o de câteva ori, apoi au turnat benzină peste ea şi i-au dat foc, transformând-o într-o torţă vie. Cei doi au fugit apoi de la locul faptei. Prostituatele din zonă au spus că nu-i cunoşteau pe atacatori şi n-au putut să-i descrie. Medicii au explicat că, dacă scapă cu viaţă, Mihaela va avea nevoie de un lung şir de operaţii complicate pentru refacerea pielii, în condiţiile în care a ajuns la spital complet mutilată. Raportorul regional pentru Politici Sociale, Aldo Forte, a vizitat-o pe Mihaela Roznov la spital, iar aceasta i-a spus doar că îi este teamă de faptul că, agresorii ar putea încă să-i facă rău.

MAREA BRITANIE

Moarte suspectă

Un om de afaceri rus, în vârstă de 44 de ani, care a ajutat autorităţile elveţiene să investigheze modalităţile de spălare a banilor folosite de mafia rusească, a murit în în condiţii neclare, în Marea Britanie. Aleksandr Perepilicinîi s-a prăbuşit şi a murit în apropiere de reşedinţa sa, o casă foarte bine păzită din sudul Londrei. Bărbatul furnizase dovezi în cazul asasinării unui jurist ce lupta împotriva corupţiei, Serghei Magnitski. Aleksandr Perepilicinîi este a patra persoană legată de cazul Magnitski care moare în condiţii ciudate. Kiril Kabanov, preşedintele Comitetului Rus Anticorupţie care anchetează asasinarea lui Serghei Magnitski, susţine însă că numele lui Aleksandr Perepilicinîi nu apărea în documentele anchetei. Acesta crede că este vorba mai degrabă despre o tentativă de a învinui serviciile secrete ruse, pentru a-l compromite pe Vladimir Putin. Totuşi, numărul morţilor dubioase în rândul expatriaţilor ruşi creşte, iar rezolvările se lasă aşteptate.

FRANŢA

Incendiu în Eurotunnel

Traficul în tunelul de sub Canalul Mânecii a fost suspendat ieri, timp de două ore, din cauza unui incendiu izbucnit la un transport de marfă, din motive deocamdată necunoscute, a anunţat societatea Eurotunnel. Incendiul nu s-a soldat cu răniţi.

IRAK

Atentate sângeroase

Cel puţin 23 de persoane au fost ucise şi alte 84 au fost rănite în atentate antişiite comise la sud de Bagdad, potrivit unui bilanţ oferit de autorităţi, ieri. În oraşul Hilla, două bombe au explodat la trecerea pelerinilor şiiţi, provocând moartea a 18 persoane şi rănirea altor 71, în timp ce în oraşul sfânt al şiiţilor Kerbala, cinci persoane au murit iar 13 au fost rănite în explozia unei maşini-capcană.

POLONIA

Profesor terorist

Comisia pentru Servicii Speciale a Parlamentului polonez s-a reunit ieri, pentru a discuta cazul profesorului arestat pentru că ar fi plănuit un atac terorist şi care ar mai fi avut în plan uciderea primarului Varşoviei şi a unei jurnaliste. Un alt subiect aflat pe agendă a fost dispariţia mamei inculpatului, existând posibilitatea ca ea să fi plecat în Marea Britanie, după ce a aflat de arestarea fiului său. Bărbatul de 45 de ani, fost profesor la Universitatea Agricolă din Cracovia, a fost arestat la 9 noiembrie, poliţia suspectând că ar premedita un atac terorist. Brunon K (numele întreg nu este dezvăluit din raţiuni de confidenţialitate) ar mai fi avut în plan să ucidă două persoane cunoscute: Hanna Gronkiewicz-Waltz, primarul Varşoviei şi Monika Olejnik, jurnalist, potrivit publicaţiei poloneze ”Gazeta Wyborcza”, care a intervievat mai mulţi parlamentari şi membri ai comisiei. Săptămâna trecută, procurorii au declarat că academicianul era de părere că ”situaţia ţării merge într-o direcţie greşită, deoarece toate poziţiile guvernamentale au fost ocupate de străini”. El a fost descris de procurori ca naţionalist şi antisemit. Monika Olejnik este una dintre cele mai cunoscute jurnaliste poloneze, fiind implicată în realizarea de interviuri pentru televiziunea TVN 24, găzduirea unei emisiuni radio şi scrierea de articole în cotidianul de stânga ”Gazeta Wyborcza”. Primarul Varşoviei este şeful coaliţiei Platforma Civică.

BULGARIA

Cetăţenie pe bani

Cetăţenia bulgară va putea fi acordată unui străin care a investit cel puţin un milion de leva (511.000 de euro) într-o societate bulgară, potrivit unor amendamente la legea care încurajează investiţiile, adoptată definitiv ieri. Investitorul străin care vrea să obţină cetăţenia bulgară va trebui să aibă statutul de rezident permanent cu cel puţin un an înainte de a face cererea, iar societatea în care a investit va trebui să se înscrie într-un proiect de investiţie prioritar. În plus, societatea trebuie să nu aibă datorii la stat, să nu se afle în procedură de lichidare sau să nu aibă restanţe la salarii faţă de angajaţi, precizează amendamentul. Potrivit Agenţiei pentru Investiţii, proiectele prioritare vizează sectoare din industrie, infrastructură, transporturi şi turism. Pe de altă parte, un rezident străin va putea obţine statutul de rezident permanent dacă investeşte cel puţin 4 milioane de leva (2 milioane de euro) într-o societate bulgară care angajează cel puţin 50 de persoane şi la care deţine 50% dintre acţiuni. Parlamentul a renunţat la o dispoziţie adoptată în primă lectură în octombrie, potrivit căreia cetăţenia bulgară era acordată unor investitori străini care plasau 100.000 de euro într-un fond de Cercetare şi Dezvoltare (R&D). Începând cu 2003, cei care au cetăţenie bulgară pot să se deplaseze fără viză în spaţiul Schengen, cu toate că Bulgaria nu este membră şi să exercite anumite meserii în Europa de Vest. Astfel, foarte mulţi ruşi şi cetăţeni ai statelor din Balcani o solicită. Parlamentarii bulgari doresc să relanseze investiţiile directe din străinătate, care au încetinit. În 2011, acestea reprezentau 1,75 miliarde de euro, faţă de 6,55 miliarde de euro în 2008.

RUSIA

Ninsori record

Zilele trecute, Moscova a fost afectată de cele mai importante ninsori înregistrate în ultimii 50 de ani, în această lună, ninsori care au perturbat curse aeriene şi au produs haos pe drumuri. O furtună de zăpadă a acoperit capitala Rusiei cu un strat de 12 centimetri de zăpadă în 24 de ore, aproximativ o treime din cantitatea aşteptată în noiembrie, fiind necesară intervenţia utilajelor de deszăpezire în Piaţa Roşie. Aproximativ 70 de zboruri cu plecare de pe aeroportul Domodedovo, cel mai important din Moscova, au fost afectate în noaptea de miercuri spre joi dar serviciul a revenit la normal, ieri. Aceste ninsori-record se înregistrează în contextul în care Organizaţia Mondială pentru Meteorologie (WMO) anunţă într-un raport că perioada ianuarie - octombrie a fost a noua cea mai caldă perioadă înregistrată la nivel global de când se efectuează înregistrări, în 1850. Rusia a fost afectată de inundaţii semnificative în regiuni din vest, în iulie.

GERMANIA

Protestatari arestaţi

Miercuri seară, 11 persoane au fost arestate în faţa ambasadei Iranului la Berlin, după o manifestaţie în cursul căreia au fost aruncate vopsea şi pietre în clădire, a anunţat, ieri, poliţia. Manifestaţia a fost organizată de un grup de activişti, între care figurează refugiaţi iranieni, care voiau să protesteze faţă de ”represiunea condusă de regimul fascist al Republicii Islamice Iran împotriva opozanţilor din interior”. Ministrul german de Externe, Guido Westerwelle, a condamnat acest atac împotriva ambasadei iraniene şi a asigurat că ”Germania va face totul pentru a proteja ambasada iraniană şi toate celelalte reprezentanţe diplomatice”. El a afirmat, de asemenea, că l-a sunat pe omologul său iranian, Ali Akbar Salehi, ca să îi transmită regretele sale după aceste evenimente. Potrivit presei iraniene, Salehi i-a cerut să fie efectuate cercetări serioase în acest caz, iar vinovaţii să fie aduşi în faţa justiţiei. Poliţia nu a făcut alte precizări cu privire la vârsta sau naţionalitatea manifestanţilor reţinuţi şi nu a putut preciza dacă au fost eliberaţi sau nu.

SUEDIA

Deputat demisionar

Un parlamentar de extremă drapta suedez a demisionat ieri, din cauza remarcilor rasiste, la doar două săptămâni după un scandal similar, aparent fără impact asupra popularităţii partidului. Parlamentarul Lars Isovaara, în vârstă de 53 de ani, este vizat de o plângere pentru insulte de esenţă rasistă, depusă miercuri. Potrivit unui sondaj publicat la 22 noiembrie, partidul Democraţilor Suedezi este creditat cu 12,3% din intenţiile de vot, o creştere de 6,6% în comparaţie cu alegerile legislative din septembrie 2010. Sondajul il plasează pe a treia poziţie în Suedia. În noaptea de marţi spre miercuri, Isovaara, aflat în stare de ebrietate şi însoţit de doi poliţişti veniţi să investigheze furtul rucsacului său, a scuipat şi mimat grohăitul unui porc în faţa ofiţerului de securitate care i-a deschis poarta de intrare în Parlament şi căruia i-a reproşat faptul că are origini străine. Isovaara a apreciat ieri că nu a fost cel mai demn moment al mandatului său. Partidul nu este la primul scandal. La mijlocul lunii noiembrie, purtătorul de cuvânt pe teme economice a fost demis după scoaterea la iveală a unui videoclip care îl prezenta în timp ce manifesta insulte rasiste. Acesta şi-a păstrat, totuşi, mandatul parlamentar. Democraţii Suedezi au o politică oficială de toleranţă zero împotriva remarcilor rasiste făcute de politicieni. Extrema dreaptă numără 20 de deputaţi în Parlamentul suedez, ales proporţional. Ei păstrează acelaşi număr deoarece legea prevede ca parlamentarii demişi să fie înlocuiţi de următorul pe lista electorală. Democraţii Suedezi au indicat că Isovaara va fi înlocuit repede. Ei au raportat că rucsacul fusese uitat într-un restaurant.

SPANIA

Grevă

Sindicatele companiei aeriene spaniole Iberia au anunţat, ieri, şase zile de grevă, pe 14 decembrie şi de pe 17 pe 21 decembrie, pentru a protesta împotriva planului de restructurare care prevede disponibilizarea a 4.500 de angajaţi. Această mişcare implică toţi angajaţii, cu excepţia piloţilor, care se află în cursul unor negocieri. Compania aeriană spaniolă Iberia, parteneră alături de British Airways sub tutela IAG, a anunţat, la 9 noiembrie, 4.500 de disponibilizări, aproape un sfert din efective, măsură respinsă imediat de sindicate, ca fiind un ”atac brutal”.

LIBIA

Rafinărie blocată

Rafinăria de petrol de la Zawiyah, în vestul Libiei, care furnizează 70% din carburantul consumat în ţară, este blocată de foşti combatanţi rebeli, care reclamă îngrijiri medicale, a anunţat, ieri, un oficial din cadrul rafinăriei. Potrivit unor martori, aproximativ 20 de foşti rebeli blochează de miercuri seara accesul în rafinătrie, solicitând să primească îngrijiri în urma unor răniri suferite în timpul conflictului împotriva regimului Gaddafi, în 2011. La începutul lui noiembrie, aceşti manifestanţi au blocat deja activitatea rafinăriei, timp de patru zile, din aceleaşi motive. Acest protest a produs statului pierderi de aproximativ 30 de milioane de dolari, potrivit Ministerului Petrolului. Ieri, în capitala libiană au început să se formeze cozi în faţa unor benzinării. Libienii caută adesea să obţină îngrijiri medicale în străinătate, din cauza condiţiilor proaste din spitalele lor. Un program guvernamental dedicat acordării de îngrijiri medicale în străinătate rebelilor a fost întrerupt în urma a numeroase abuzuri.