ITALIA

Proteste violente

Confruntări violente au izbucnit ieri, la Napoli, în sudul Italiei, în cursul unui miting al tinerilor care protestau faţă de lipsa locurilor de muncă. Manifestanţii, care aveau pancarte pe care scria ”Nu mai vrem austeritate”, au încercat să meargă spre clădirea unde avea loc o întâlnire între ministrul italian al Muncii, Elsa Fornero şi omologul său german, Ursula von der Leyen. Agenţii de poliţie au încercat să oprească manifestanţii, care au atacat forţele de ordine cu pietre şi sticle. Poliţiştii au ripostat cu gaze lacrimogene, iar confruntările s-au soldat cu rănirea a 20 de protestatari.

POLONIA

Incidente la Varşovia

O manifestaţie a naţionaliştilor, duminică după-amiază, la Varşovia, pentru a sărbători independenţa Poloniei, a degenerat în violenţe soldate cu mai mulţi răniţi. Mai mulţi manifestanţi cu cagule au ignorat apelurile la calm ale organizatorilor şi au aruncat cu pietre, petarde şi torţe în poliţiştii prezenţi în număr mare, care au ripostat cu gloanţe de cauciuc şi gaze lacrimogene. Au fost reţinute peste 130 de persoane, incluzându-i pe cei care au agresat fizic poliţiştii, a declarat purtătorul de cuvânt al poliţiei din Varşovia. Cel puţin trei poliţişti au fost răniţi, dintre care o femeie a fost lovită în cap cu o sticlă. Echipele medicale de urgenţă au intervenit de 13 ori, iar cinci persoane au avut nevoie de spitalizare. Manifestaţiile au reunit peste două mii de persoane în plin centrul capitalei poloneze. Manifestanţii ar fi trebuit să mărşăluiască liniştit pe străzile Varşoviei, dar au încercat să schimbe itinerariul şi au fost opriţi de forţele de ordine. În întreaga Polonie au avut loc ceremonii pentru a marca 94 de ani de la obţinerea independenţei. Polonia şi-a obţinut independenţa la 11 noiembrie 1918, în urma ştergerii ei de pe harta Europei de către Rusia, Prusia şi Austro-Ungaria, care şi-au împărţit teritoriul său, la sfârşitul secolului XVIII.

SPANIA

Organe de vânzare

O şomeră de 44 de ani din Spania a anunţat că oferă spre vânzare toate organele care nu îi sunt indispensabile vieţii, pentru a cumpăra o locuinţă pentru ea şi fiica sa. ”Mai întâi am pus în vânzare un rinichi, acum propun corneele ochilor, un plămân, o bucată de ficat... Îmi vând orice organ din corp celui care poate să-l plătească şi fac asta pentru că sunt pur şi simplu disperată”, a declarat femeia într-un interviu filmat şi difuzat duminică pe site-ul cotidianului ”El Mundo”. Ea a explicat că nu are serviciu şi că suferă de un grad de handicap de 66%, din cauza relelor tratamente la care a fost supusă de bărbatul alături de care a trăit 18 ani şi care vrea să o scoată acum din casa în care trăieşte cu fiica sa. Femeia nu a primit nicio ofertă pentru organe, dar a contactat deja un medic din Melilla, o enclavă spaniolă pe coasta marocană, în perspectiva unei eventuale prelevări. ”În Spania este practic imposibil să efectuezi o prelevare de organe în vederea unui transplant fără ca autorităţile competente să nu fie la curent”, subliniază ziarul spaniol, care precizează că femeia riscă, în acest caz, 12 ani de închisoare pentru trafic de organe.

MAREA BRITANIE

Eliberare condiţionată

Justiţia britanică a dispus, ieri, eliberarea sub cauţiune a islamistului Abu Qatada, după ce a acceptat apelul acestuia împotriva extrădării sale către Iordania, o ţară care îl reclamă pentru presupusa implicare într-un complot. Abu Qatada, care a fost condamnat în contumacie în Iordania, în 1998, la 15 ani de muncă forţată, pentru pregătirea unor atentate, urmează să fie eliberat astăzi. Considerat, o perioadă, drept liderul spiritual al-Qaida în Europa, Abu Qatada, în vârstă de aproximativ 50 de ani, trăieşte din 1993 în Marea Britanie, unde a cerut statut de refugiat. El a petrecut majoritatea ultimilor şapte ani în detenţie, în pofida faptului că nu a fost inculpat niciodată pentru fapte comise în această ţară. Avocaţii săi au denunţat, în ultimele luni, cea mai lungă perioadă de detenţie administrativă pe care o cunosc ei în istoria britanică modernă.

RUSIA

Islamişti arestaţi

Şase membri ai unui grup islamist au fost arestaţi la Moscova, sub acuzaţia de promovare a unor idei fundamentaliste, a anunţat, ieri, Ministerul rus de Interne. Cei şase fac parte din Partidul Islamic pentru Eliberare (Hizb al-Tahrir al-Islami), considerat de Curtea Supremă de Justiţie din Rusia drept mişcare extremistă şi care are activităţi teroriste. Suspecţii sunt originari din Tadjikistan şi Uzbekistan şi efectuau activităţi active de recrutare în moscheile din Moscova, precizează Ministerul rus de Interne. În cursul percheziţiilor au fost confiscate grenade, arme, muniţie, publicaţii extremiste şi fonduri destinate recrutării de combatanţi islamişti.

GRECIA

Austeritate aprobată

Parlamentul grec a adoptat, în noaptea de duminică spre luni, bugetul pe 2013, prevăzând economii de 9,4 miliarde de euro, cerute de UE şi FMI. Bugetul a obţinut 167 de voturi din cele 168 pe care putea conta, din partea a trei partide care susţin coaliţia aflată la putere, Noua Democraţie (dreapta), Pasok (socialişti) şi Dimar (stânga democratică). Alţi 128 de deputaţi ai partidelor de opoziţie au votat împotrivă şi patru s-au abţinut din totalul de 299 prezenţi (din cei 300), potrivit numărătorii oficiale.

SLOVENIA

Surpriză electorală

Fostul premier social-democrat Borut Pahor a creat o enormă surpriză, devansându-l pe preşedintele în exerciţiu, Danilor Turk (centru-stânga), în primul tur al alegerilor prezidenţiale din Slovenia, afectată de criza economică cea mai gravă din istoria sa. Potrivit rezultatelor după numărarea a 99,91% din voturi, Borut Pahor a obţinut 40% din voturi, faţă de doar 35,84%, actualul preşedinte. Candidatul susţinut de partidul conservator aflat la putere, Milan Zver, este creditat cu 24,16%. Toate institutele de sondaje îl considerau favorit pe Danilo Turk la aceste alegeri prezidenţiale pentru care au fost chemaţi la urne 1,7 milioane de sloveni. De la primele estimări date publicităţii, Borut Pahor, al cărui guvern a fost înlăturat de la putere la sfârşitul lui 2011, de o moţiune de cenzură împotriva dureroasei sale reforme a pensiilor şi a pieţei muncii, a subliniat că rezultatul îi depăşeşte cu mult speranţele. Danilo Turk şi-a ascuns cu greu dezamăgirea, invocând o participare slabă: potrivit cifrelor oficiale, aceasta a fost de doar 47,68%, faţă de 57,7% la scrutinul din 2007. Campania electorală nu a stârnit interesul slovenilor, mai preocupaţi de şomajul ridicat (11,6% din populaţia activă) şi măsurile de austeritate ale Guvernului de centru-dreapta al lui Janez Jansa. Principalele sindicate au făcut apel la o mare manifestaţie, la 17 noiembrie, împotriva măsurilor de austeritate, în special împotriva reducerii salariilor funcţionarilor şi reducerii ajutoarelor sociale. Slovenia, altădată elev model al clasei fostelor ţări comuniste din UE, traversează cea mai gravă criză economică din istorie, cu un şomaj endemic, ceea ce ar putea face din aceasta, după Irlanda, Portugalia şi Grecia, un candidat la colacul de salvare al UE, alături de Spania şi Cipru.

MYANMAR

Cutremure

Trei cutremure produse la mică distanţă unele faţă de altele au afectat centrul Myanmarului, duminică şi ieri dimineaţă, iar primul s-a soldat cu 13 morţi şi 40 de răniţi, potrivit unui bilanţ realizat de o organizaţie umanitară. Primul cutremur cu magnitudinea de 6,8 s-a produs duminică dimineaţă, la o adâncime de zece kilometri, la 116 kilometri nord de Mandalay, al doilea oraş ca mărime al ţării. A fost urmat de două replici de 5. În cursul serii, un alt seism, cu magnitudinea de 5,8, mai de suprafaţă, s-a produs la 86 de kilometri nord-vest de oraşul industrial. Un al treilea seism, de 5,6, s-a produs ieri dimineaţă, la 135 de kiloemtri nord de Mandalay şi la o adâncime de nouă kilometri. Organizaţia neguvernamentală Save The Children, care are un birou la Mandalay, a furnizat un bilanţ de 13 morţi şi 40 de răniţi internaţi în spital. Myanmar este afectat ocazional de cutremure. Şase dintre ele, cu o magnitudine de cel puţin 7, au afectat regiunea în perioada 1930-1956, de-a lungul faliei Sagaing, care traversează centrul ţării, de la nord la sud. În martie 2011, un cutremur de 6,8 în statul Shan, în apropiere de frontiera cu Thailanda şi Laos, s-a soldat cu 75 de morţi.

BELARUS

Arestări

Trei bărbaţi au fost arestaţi în Belarus după ce, duminică, la Vitebsk a explodat un dispozitiv improvizat în apropiere de sediul serviciilor secrete, KGB, spărgând două geamuri ale clădirii. Acest incident a avut loc după două zile de la demiterea de către preşedintele Aleksandr Lukaşenko a şefului serviciilor secrete, Vadim Zaiţev, în legătură cu sinuciderea misterioasă a unui locotenent-colonel din cadrul KGB. Belarusul, condus de 18 ani cu o mână de fier de Lukaşenko, s-a confruntat în ultimii ani cu numeroase atentate, cu grade diferite de intensitate, inclusiv în Vitebsk. Din oraşul Vitebsk erau originari cei doi tineri, în vârstă de 25 de ani, condamnaţi la moarte şi executaţi în martie, pentru un atentat soldat cu 15 morţi într-un metrou, la Minsk, în 2011. Ei au fost găsiţi vinovaţi de alte două atentate cu explozibil, la Minsk, în 2008 şi la Vitebsk, în 2005, ambele soldate cu răniţi. Rapiditatea anchetei, aparenta absenţă a unor motive ale condamnaţilor şi absenţa unor probe materiale incriminatorii s-au aflat la originea unei ipoteze conform căreia atentatul din 2011 a fost rezultatul unui complot orchestrat de serviciile de securitate, în cadrul unei încercări de a justifica măsuri represive în ţară. Belarusul este vizat de sancţiuni occidentale, din cauza reprimării opoziţiei, care s-a accentuat după alegerile prezidenţiale controversate din decembrie 2010, câştigate de Lukaşenko. De atunci, numeroşi opozanţi au fost condamnaţi.

IRAN

Dezminţire

Ministrul iranian al Afacerilor Externe, Ali Akbar Salehi, a dezminţit, ieri, activităţile de deazafectare a controversatei baze militare de la Parchin, potrivit afirmaţiei şefului Agenţiei Internaţionale a Energiei Atomice (AIEA), Yukiya Amano. Complexul de la Parchin reprezintă o imensă bază militară de la estul Teheranului iar dezafectarea demarată în primăvară vizează mai multe clădiri suspectate de AIEA că ar fi folosite de Iran pentru a testa capacităţi de explozie convenţională, capabilă să declanşeze o explozie nucleară. Potrivit AIEA, iranienii au înceut să activeze în jurul acestor clădiri în aprilie, după ce agenţia a pretins, fără succes, autorităţilor de la Teheran accesul în acel spaţiu. De la începutul verii, clădirile au fost acoperite cu prelate uriaşe, în încercarea de a preveni supravegherea operaţiunilor de către sateliţii de spionaj occidentali.