AUSTRIA

Român băgat în spital

Un român a fost agresat în Austria, de un bărbat căruia îi atrăsese atenţia pentru că urina în faţa casei sale, informează ”Austrian Independent”. Românul de 26 de ani a primit un pumn în figură şi a fost internat în oraşul Graz. Poliţia a precizat că incidentul a avut loc în orăşelul Lend. Românul l-a abordat pe un individ care îşi făcea nevoile în faţa casei sale, dar bărbatul l-a agresat şi a dispărut. Poliţia austriacă încearcă să dea de urmele agresorului.

FRANŢA

Român eliberat

Un român suspectat că a abuzat sexual o persoană cu handicap mintal în vârstă de 50 de ani, din Cagnes, a fost eliberat de Tribunalul din Grasse, la sfârşitul săptămânii trecute, după ce a stat în detenţie un an. Vasilică, un om al străzii, a fost reţinut, fiind suspectat că a încercat pe 4 iunie 2010 să o violeze pe Marie-Charlotte, în apartamentul ei. Bărbatul a susţinut că pe 4 iunie 2010, în timp ce consuma bere în Piaţa De Gaulle din Cagnes-sur-Mere, a fost invitat de Marie-Charlotte să facă un duş la ea, pentru că era murdar. ”Nu mi-am dat seama că avea dificultăţi”, a declarat bărbatul. La ora 20.45, vecina de palier a lui Marie-Charlotte a auzit-o strigând, susţinând foarte şocată că a fost victima unei tentative de viol. În apartament, poliţiştii au găsit o pereche de foarfece şi un slip de bărbat. În timp ce dosarul era pe punctul de a fi clasat, după 14 luni, la Marsilia, Vasilică a fost reţinut pentru furt. Potrivit ADN-ului prelevat, acesta era proprietarul slipului de la Cagnes-sur-Mer. În timp ce Vasilică a răspuns că nu a încercat să o violeze, Marie-Charlotte s-a contrazis în declaraţii. În cele din urmă, avocatul apărării a solicitat şi a obţinut eliberarea clientului său, care a stat 12 luni în închisoare, între care şase pentru furtul de la Marsilia.

TURCIA

Nouă morţi

Un poliţist şi opt rebeli kurzi au fost ucişi duminică, în lupte diferite date în sud-estul Turciei, a informat, ieri, agenţia Anatolia, citând autorităţile locale. În provincia Sirnak, în apropiere de graniţa cu Irakul şi Siria, membri ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) au lansat, duminică după-amiază, atacuri simultane împotriva forţelor de securitate, în cinci locuri diferite, omorând un poliţist. Apoi, armata turcă susţinută de forţele aeriene a lansat o operaţiune împotriva rebelilor kurzi în provincia Sirnak, în districtul Beytussebap, ucigând opt dintre aceştia. Aproximativ 45.000 de persoane şi-au pierdut viaţa din momentul în care PKK a pus mâna pe arme, în 1984, pentru autonomia sud-estului Turciei, unde kurzii sunt majoritari.

POLONIA

Martor mort

Unul din martorii-cheie în ancheta asupra cauzelor prăbuşirii aeronavei Tu-154 lângă Smolensk, care a costat viaţa a 96 de cetăţeni polonezi, între care preşedintele Poloniei, Lech Kaczynski, soţia sa Maria, precum şi peste 80 de oficiali de rang înalt din armată, politică şi reprezentanţi ai societăţii civile, a murit în circumstanţe încă neelucidate, fiind descoperit spânzurat, sâmbătă seara, la domiciliul său din apropierea Varşoviei. După cum a declarat presei un reprezentant al Parchetului, anchetatorii consideră că este o sinucidere, neavând motive pentru a suspecta o crimă. Corpul neînsufleţit al lui Remigiusz M. (42 de ani), inginer de bord pe Yak-40, a fost descoperit în subsolul casei în care trăia cu soţia sa. În ziua fatidică de 10 aprilie 2010, Remigiusz M. se afla în cabina aparatului de zbor Yak-40, care aterizase cu o oră mai devreme pe aeroportul militar Severnîi de lângă Smolensk, unde avea să se prăbuşească Tu-154. Prin staţia de bord, el a auzit convorbirea dintre echipajul aeronavei oficiale şi turnul de control de pe aeroportul de lângă Smolensk. În depoziţiile sale, el susţinea că dispecerul rus i-a permis aeronavei prezidenţiale poloneze să coboare până la înălţimea luării unei decizii, de 50 de metri, în pofida ceţii dense. Potrivit versiunii oficiale, dispecerul nu ar fi permis coborârea decât la o altitudine de 100 de metri.

BULGARIA

Ministru achitat

Fostul ministru bulgar al Apărării, Nikolai Ţonev, a fost achitat de Tribunalul din Sofia într-un caz de tentativă de mituire a unui judecător. Membru al guvernului de centru-stânga din 2008 până în 2009, Nikolai Ţonev era acuzat că încercase să mituiască un judecător, pentru a abandona o anchetă care îl viza. Un funcţionar de rang înalt din cadrul Ministerului Apărării a fost reţinut în acelaşi caz, după ce luase 20.000 de euro de la Ţonev, pentru a-i da judecătorului. Procurorii ceruseră şapte ani de închisoare pentru fostul ministru şi şase ani pentru judecător. Însă Tribunalul din Sofia a apreciat că nu există suficiente dovezi pentru condamnarea celor trei, care au fost achitaţi.

UNGARIA

Întârzieri feroviare

Prima ninsoare din Ungaria survenită înaintea sezonului de iarnă a provocat, ieri dimineaţă, întârzieri ale trenurilor şi accidente rutiere în vestul şi în centrul ţării, printre care şi ciocnirea a două maşini cu numere de înmatriculare în România. Macazurile acoperite de zăpadă şi penele de electricitate determinate de căderi ale unor ramuri de copaci au provocat întârzieri de 40-50 de minute pe rutele feroviare Budapesta - Szekesfehervar - Szombathely, Nagykanizsa - Pecs şi Nagykanizsa - Dombovar. Pe autostrada M5, în centrul Ungariei, au avut loc patru accidente - o maşină a intrat în coliziune cu un autobuz, în apropiere de Kecskemet, o furgonetă s-a izbit de o maşină care a alunecat într-o barieră de oţel, două maşini înmatriculate în România s-au ciocnit şi alte două autoturisme au alunecat într-un şanţ de la marginea drumului. Serviciul de meteorologie a anunţat ieri dimineaţă că în cursul zilei erau aşteptate căderi de zăpadă şi ploaie, temperaturile urmând să se situeze între 0 şi 3 grade Celsius.

OLANDA

Reţea destructurată

Opt persoane de origine irakiană au fost reţinute în Italia şi în Grecia, în cadrul unei operaţiuni de dezmembrare a unei reţele de imigraţie clandestină care a facilitat intrarea în UE a peste 1.500 de irakieni şi kurzi, a anunţat, ieri, Europol. În timpul unei operaţiuni coordonate, vineri, cinci persoane au fost reţinute în Italia, iar alte cinci, în Grecia, în posesia unor documente false italiene. Peste 50 de persoane de origine irakiană au fost interogate în Germania, Grecia şi Italia. După ce plăteau circa 8.000 de euro reţelei, imigranţii treceau cu ajutorul acesteia prin Siria, Iran şi Turcia, de unde intrau ilegal în Grecia. Îşi continuau apoi călătoria, în special pe mare, spre Italia. Destinaţiile finale ale imigranţilor erau Italia, Germania, Elveţia, Franţa, Marea Britanie şi Scandinavia, potrivit Europol. Ancheta a arătat că reţeaua a câştigat în total 9,7 milioane de euro, în urma activităţilor de imigraţie clandestină.

LITUANIA

Refuz

Preşedintele Lituaniei, Dalia Grybauskaite, a anunţat ieri că va refuza orice propunere privind o coaliţie guvernamentală cu Partidul Muncii, condus de controversatul Victor Uspaskich, după victoria opoziţiei de stânga în al doilea tur de scrutin al legislativelor. Preşedintelui îi revine sarcina de a numi premierul şi de a aproba componenţa guvernului său, dar până acum, ea nu a făcut uz de dreptul de veto. Deputat european, om de afaceri care a făcut avere importând gaze naturale ruseşti şi fost ministru al Economiei, liderul Partidului Muncii, Victor Uspaskich, de origine rusă, este o personalitate controversată în Lituania. În 2006, aflându-se în centrul unor proceduri judiciare pentru fraude fiscale, el a fugit în Rusia, de unde a revenit un an mai târziu.

ISRAEL

Tiruri din Gaza

11 tiruri de rachetă au fost lansate, în noaptea de duminică spre luni, spre sudul Israelului, fără a provoca însă răniţi sau pagube materiale, a anunţat, ieri, un purtător de cuvânt al armatei israeliene. Duminică, şapte rachete au căzut pe teritoriul israelian, în special în apropiere de oraşul Beersheba, ca urmare a unui raid aerian israelian care a dus la moartea unui membru al braţului armat al Hamas, mişcare ce controlează Fâşia Gaza. Aviaţia israeliană a lansat apoi două raiduri, duminică seară, în Fâşia Gaza, fără a provoca victime. În urma acestor atacuri, o casă a fost distrusă, au afirmat surse palestiniene. Un purtător de cuvânt al armatei a confirmat aceste raiduri, afirmând că vizau zone de lansare a rachetelor şi de activităţi teroriste. El a precizat că 150 de rachete au fost lansate spre Israel, de la începutul lunii octombrie şi 615, de la începutul anului. Un acord fragil de încetare a focului a intrat în vigoare miercuri, la miezul-nopţii, graţie unei medieri egiptene între Israel şi Hamas, după un ciclu de violenţe care s-a soldat cu moartea a opt combatanţi palestinieni şi rănirea gravă a trei persoane în Israel, în 72 de ore.

IRAK

Atentate revendicate

Statul islamic al Irakului (ISI), organizaţie a al-Qaida în această ţară, a revendicat ieri, într-un comunicat, o serie de atentate comise cu ocazia sărbătorii musulmane Aid Al-Adha, care a provocat moartea a 44 de persoane în întreaga ţară. ISI a anunţat că atacurile cu arme şi explozivi care au început vineri au fost comise ca răspuns la arestarea a două femei sunnite, de către forţele de securitate irakiene, cu scopul de a-i captura pe soţii lor. Atentatele comise pe parcursul primelor trei zile ale sărbătorii Aid Al-Adha, între vineri şi duminică, s-au soldat cu 44 de morţi şi 150 de răniţi. Ziua cea mai sângeroasă a fost sâmbătă, 31 de persoane fiind ucise în atacuri care au vizat în principal comunitatea şiită, în pofida consolidării măsurilor de securitate, cu ocazia sărbătorii musulamane a sacrificiului, care s-a încheiat ieri.

COREEA DE NORD

Manifeste politice

Activişti sud-coreeni în domeniul democraţiei au trimis, ieri, mii de manifeste politice peste frontieră, cu ajutorul unor baloane, după ce Coreea de Nord a ameninţat, în urmă cu o săptămână, cu ”represalii militare nemiloase”, în asemenea cazuri de propagandă. Aproximativ zece activişti au dat drumul, într-un parc al oraşului Paju, la 60 de kilometri nord de Seul, unor baloane care transportau 30.000 de manifeste. Unele confruntări au avut loc cu unii locuitori ai oraşului, care se tem de represalii din partea vecinului comunist. În urmă cu o săptămână, autorităţile sud-coreene au împiedicat o operaţiune similară, din motive de securitate. Militanţi anti-Phenian trimit fecvent către Coreea de Nord manifeste de propagandă, care denunţă autoritarismul regimului şi îi îndeamnă pe nord-coreeni la revoltă. Ei au trimis, anul trecut, texte care se refereau la Primăvara Arabă. Aceste lansări de manifeste, întrerupte timp de 11 ani, au fost reluate la sfârşitul lui 2010, după ce Coreea de Nord a bombardat o insulă sud-coreeană situată în apropierea liniei de demarcaţie maritimă. Phenianul, care impune o cenzură totală pe teritoriul său, a ameninţat în mai multe rânduri că va deschide focul asupra teritoriului sud-coreean, cu scopul de a împiedica asemenea lansări de manifeste, fără ca până în prezent să dea curs acestor ameninţări. Seulul se teme de o agresivitate sporită a Phenianului, odată cu apropierea alegerilor prezidenţiale sud-coreene, prevăzute la mijlocul lui decembrie.