FRANŢA

Român arestat

Un român care a cumpărat un bebeluş de la o minoră româncă, în 2010, în Franţa, pentru a-l vinde apoi în Africa de Sud a apărut, sâmbătă, în faţa unei instanţe din Bobigny. Acest bărbat şi partenera sa au fost arestaţi încă de joi şi transferaţi, vineri, Parchetului din Bobigny, care a deschis o anchetă pentru trafic de fiinţe umane agravat. Fetiţa a fost cumpărată de suspect de la mama sa biologică, o româncă minoră care locuia în Rosny-sous-Bois, Seine-Saint-Denis, pentru 7.000 de euro, conform surselor judiciare. În timpul arestului, bărbatul a recunoscut că a fost mediatorul vânzării acestui bebeluş. Conform declaraţiilor sale, a obţinut 2.000 de euro şi un bilet de avion. Suspectul a recunoscut paternitatea copilului la naştere, însă anchetatorii nu au găsit nici cea mai mică urmă administrativă a copilului după ieşirea sa din maternitate. După doi ani de anchetă, poliţia l-a găsit săptămâna aceasta pe bărbat, care locuia cu partenera sa, în Seine-Saint-Denis. Partenera a fost de asemenea arestată pentru complicitate. Anchetatorii nu au reuşit să dea de urma copilului şi suspectează că fetiţa şi noua sa familie au reuşit să plece în SUA, sub o altă identitate.

SUA

Alertă cu bombă

Un avion care urma să decoleze de pe aeroportul din Los Angeles a fost oprit la sol, în urma unui apel telefonic anonim care a semnalat prezenţa unei bombe la bord, a anunţat o sursă din cadrul poliţiei aeroportului. Sursa nu a oferit mai multe detalii dar ”Los Angeles Times” precizează că avionul este un Boeing 777 al companiei United Airlines şi avea ca destinaţie Londra. Apelul telefonic a fost primit sâmbătă, în jurul orei locale 16.40. Avionul a fost redirecţionat într-o zonă izolată a aeroportului şi a fost cercetat de echipele specializate.

MAREA BRITANIE

Şofer ucigaş

Poliţia britanică interoga, sâmbătă, un şofer de 31 de ani, suspectat că a ucis un pieton şi a rănit alţi 12 pe străzile din Cardiff, încercând să înţeleagă ceea ce s-a întâmplat, fără să excludă un gest deliberat. Martori îngroziţi au povestit că au văzut, vineri după-amiază, o camionetă albă urcând pe trotuar în cinci locuri din oraş, ca şi cum şoferul voia să lovească intenţionat pietoni. Ulterior, camioneta a dispărut. O femeie de 32 de ani atinsă de vehicul în faţa unei cazărmi de pompieri a murit din cauza rănilor. De asemenea, patru adulţi şi şapte copii au fost răniţi. Primul incident a fost semnalat poliţiei către ora locală 15.30. Acelaşi scenariu s-a repetat în mai multe rânduri în vestul capitalei Ţării Galilor. Suspectul a fost arestat un pic mai târziu, la periferia oraşului. Ancheta va stabili dacă este vorba despre un act intenţionat sau despre imprudenţă.

IRAN

Tragedie rutieră

26 de persoane, dintre care 24 de eleve, au murit într-un accident de autocar, după ce vehiculul s-a răsturnat pe o rută în provincia Khuzestan, a anunţat, sâmbătă, presa iraniană. Alţi 14 pasageri au fost răniţi, după ce autocarul s-a prăbuşit într-o prăpastie. Acesta a ieşit de pe carosabil din cauza vitezei excesive, în condiţii de ploaie, a anunţat televiziunea de stat. Victimele efectuau o excursie cu clasa. Adesea prost echipate şi prost semnalizate, drumurile iraniene se află printre cele mai periculoase din lume, din cauza indisciplinei şoferilor şi proastei stări a vehiculelor. Accidentele rutiere se soldează cu circa 20.000 de morţi pe an în Iran. În această ţară cu o populaţie de 75 de milioane de persoane, sunt înmatriculate 17 milioane de vehicule.

RUSIA

Rebeli ucişi

49 de presupuşi rebeli au fost ucişi de armata rusă, în cadrul unei operaţiuni de mare amploare, efectuată în mai multe regiuni din Caucazul de Nord, unde se află republici instabile ca Inguşia şi Daghestan, vecine cu Cecenia. Operaţiunea a avut loc în urma unor afirmaţii exasperate ale preşedintelui Vladimir Putin care, în cursul unei reuniuni în Caucazul de Nord, vineri, a acuzat autorităţile că nu acţionează suficient pentru preluarea controlului total asupra regiunii, în urma celor două războaie din Cecenia. În total, 90 de baze rebele au fost distruse însă autorităţile ruse nu au precizat nici data şi nici durata operaţiunii.

AFGANISTAN

Poliţişti ucişi

Un ofiţer afgan de poliţie şi un bucătar şi-au otrăvit colegii de la un punct de control din provincia Helmand, într-un atac coordonat cu insurgenţii din exterior, incidentul soldându-se cu şase morţi. Ofiţerul şi bucătarul au otrăvit doi colegi poliţişti de la punctul de control din districtul Gereshk, iar apoi militanţii au atacat din exterior, omorându-i şi pe ceilalţi patru ofiţeri. Ofiţerul de poliţie implicat a fost arestat în timp ce încerca să fugă însă complicele său, bucătarul, a reuşit să scape. Acesta este cel mai recent dintr-o lungă serie de atacuri din interiorul armatei şi poliţiei afgane care ameninţă să submineze atât parteneriatul cu trupele internaţionale, care au fost ţinta multor astfel de atacuri, cât şi moralul forţelor afgane, care au suferit, la rândul lor, la fel de multe victime de pe urma acestor atacuri. Până în prezent, cel puţin 52 de militari străini ai NATO, din care jumătate erau americani, au fost ucişi în aşa-numitele atacuri din interior, comise de soldaţi şi poliţişti afgani sau de insurgenţi deghizaţi în uniformele acestora. Guvernul afgan nu a furnizat date privind numărul soldaţilor ucişi în astfel de atacuri însă, potrivit statisticilor militare americane, cel puţin 53 de membri ai forţelor afgane de securitate au fost omorâţi în acest fel, până la sfârşitul lui august.

FRANŢA

Inundaţii

Aproximativ 500 de pelerini au fost evacuaţi de la sanctuarele de la Lourdes, după ce acest loc de pelerinaj catolic din sud-vestul Franţei a fost parţial închis, sâmbătă, din cauza unor inundaţii. Ploi care cad fără întrerupere în regiune, începând de joi, au provocat revărsarea râului Gave de Pau, care traversează sanctuarele, antrenând închiderea unei mari părţi a zonei. Accesul la sanctuare era limitat, sâmbătă, doar Bazilica, situată pe un teren mai înalt, fiind deschisă. Două tabere de campare au fost evacuate iar mai multe drumuri din Valea Gaves, situată deasupra Lourdes, au fost închise din cauza creşterii nivelului apelor şi riscului formării unor torente de noroi. Potrivit prefecturii, Lourdes nu s-a mai confruntat cu asemenea inundaţii de 25 de ani. Sanctuarele au fost vizitate anul trecut de peste şase milioane de pelerini. Pe de altă parte, aproximativ 8.000 de locuinţe erau în continuare private de energie electrică, după ce rafale de vânt deosebit de puternice au afectat regiunea de dud-vest, joi şi vineri, afectând 50.000 de locuinţe în cea mai intensă perioadă a acestei crize.

BULGARIA

Deputat condamnat

Un deputat bulgar al opoziţiei a fost condamnat pentru corupţie, a doua oară anul acesta, a anunţat tribunalul din Sofia, vineri. Mithat Tabakov, membru al partidului minorităţii turce Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi (MDL), a fost condamnat la patru ani de închisoare, pentru că a primit o mită de 10.000 de leva (peste 5.000 de euro) în calitatea sa de primar al Dulovo, în 2004. Tabakov a primit banii în contul bancar, în schimbul semnăturii sale pe un contract care acorda unei companii înlocuirea ţevilor reţelei de distribuţie a apei într-un sat al comunei sale. Deputatul a declarat că va face apel şi a afirmat că verdictul are motive politice. Tabakov a fost deja condamnat, la sfârşitul anului trecut, la cinci ani de închisoare, pentru că a eludat procedura de ofertare, semnând, în 2009, un contract de edificare a canalizării cu bani europeni, în oraşul său.

UCRAINA

Opozant al lui Putin răpit

Un opozant anti-Putin căutat în Rusia în cadrul unei anchete pentru pregătirea organizării unor tulburări în masă a fost răpit de la Biroul Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) din Kiev, a anunţat, sâmbătă, un deputat din cadrul opoziţiei ruse. Comitetul rus de anchetă a anunţat cu o zi înainte că a emis un aviz de căutare pe numele lui Leonid Razvozjaev, asistentul deputatului Ilia Ponomarev din cadrul Partidului Rusia Dreaptă (centru-stânga). Razvozjaev a fost răpit de la Biroul Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi din Kiev, a declarat Ponomarev. Poliţia din Kiev a anunţat că nu dispune de nicio informaţie în legătură cu acest subiect. Însă potrivit mişcării politice ucrainene Lupta (stânga), Leonid Razvozjaev a venit în Ucraina pentru a cere azil politic, iar atunci când a ieşit din sediul UNHCR, colaboratori ai acestei instanţe au auzit ţipete de ajutor. Ancheta în cadrul căreia este căutat Razvozjaev îl vizează şi pe Serghei Udalţov, liderul Frontului de Stânga şi unul dintre liderii mişcării care contestă puterea lui Vladimir Putin în Rusia. Un alt opozant rus, Konstantin Lebedev, un apropiat al lui Udalţov, a fost inculpat, joi, pentru pregătirea organizării de tulburări în masă şi a fost plasat în detenţie provizorie în acest dosar. Comitetul de anchetă şi-a întemeiat acuzaţiile pe un documentar difuzat de către televiziunea naţională, favorabilă puterii, NTV, marţi seara, care afirma, în baza unor imagini înregistrate cu camera ascunsă şi având o origine neprecizată, că opozantul prevedea să răstoarne Guvernul prin forţă.

ISLANDA

Proiect de Constituţie

Islandezii au votat sâmbătă în cadrul unui referendum asupra unui proiect de Constituţie elaborat de o comisie aleasă, alcătuită din 25 de cetăţeni obişnuiţi, care şi-au consultat concetăţenii pe Internet. În cadrul acestui referendum cu valoare consultativă şi al cărui rezultat va fi informativ, islandezii au fost invitaţi să răspundă prin da sau nu la şase întrebări despre subiecte ca rolul resurselor naturale ale ţării sau al bisericii naţionale. Cele şase întrebări au fost selectate de o comisie alcătuită din 25 de cetăţeni obişnuiţi, aleasă cu scopul de a revizui Constituţia. Două treimi dintre islandezii care s-au prezentat la urne au susţinut propunerile privind redactarea unei noi Constituţii, potrivit rezultatelor preliminare ale referendumului considerat un exerciţiu de democraţie directă fără precedent. Aceste rezultate provizorii difuzate ieri de televiziunea publică RUV au la bază numărarea buletinelor de vot din jumătate dintre circumscripţii.

SUA

Băutură letală

Familia unei adolescente de 14 ani a depus plângere împotriva fabricantului unei băuturi pe bază de cafeină Monster Energy, anunţând vineri că o supradoză de cafeină a condus la decesul fetei, în decembrie 2011. Potrivit avocaţilor familiei, conţinutul celor două canete de 70 de centilitri consumat de Anaïs Fournier cu 24 de ore înainte să moară din cauza unui stop cardiac conţineau echivalentul cafeinei din şapte canete de Coca-Cola de aceeaşi mărime. Autopsia efectuată în urma morţii adolescentei a identificat o aritmie cardiacă provocată de o intoxicaţie cu cafeină, drept cauză a decesului. Familia cere Curţii Supreme din California toate despăgubirile prevăzute de către lege, pledând ca fabricantul băuturii Monster Energy să fie învinovăţit că nu informează asupra riscurilor reprezentate de produsele sale. În virtutea legii americane, băuturile carbogazoase nu pot conţine mai mult de 71,5 miligrame de cafeină la un volum de 35 de centilitri. Însă această limită nu se aplică unor băuturi energizante ca Monster Energy, care sunt considerate suplimente alimentare. ”Aceste băuturi sunt capcane mortale pentru tineri, pentru băieţi şi fete aflaţi în plină dezvoltare, ca fiica mea Anaďs”, a denunţat mama acesteia, Wendy Crossland.

MAREA BRITANIE

Proteste

Zeci de mii de persoane au început să manifesteze sâmbătă în centrul Londrei, împotriva politicii de austeritate a Guvernului David Cameron, politică denunţată şi de manifestanţi în Scoţia şi Irlanda de Nord. Pompieri, infirmiere, profesori, împreună cu numeroşi tineri şomeri sau activişti pacifişti, cărora li s-au alăturat membri ai opoziţiei, au defilat zgomotos, utilizând fluiere, agitând baloane multicolore uriaşe şi panouri cu simbolul care interzice staţionarea inscripţionate cu mesajul ”Nu tăierilor”. Peste 250 de autocare au fost închiriate pentru aducerea manifestanţilor la Londra.

LIBIA

Violenţe mortale

Luptele între forţele guvernamentale libiene şi grupuri armate, la Bani Walid, fost bastion al regimului destituit al lui Muammar Gaddafi, s-au soldat, sâmbătă, cu nouă morţi şi 122 de răniţi. Ofensiva coincide cu prima comemorare a morţii lui Muammar Gaddafi, capturat şi apoi ucis la 20 octombrie 2011, în oraşul său natal Syrte.

ISRAEL

Activişti expulzaţi

Israelul se pregătea ieri să expulzeze opt din cei 30 de activişti pro-palestinieni arestaţi cu o zi înainte, după ce marina israeliană a preluat controlul asupra goeletei Estelle, o navă finlandeză care intenţiona să forţeze embargo-ul maritim impus Fâşiei Gaza. Trei femei se află printre străini. Cinci membri ai Parlamentului European se aflau la bordul goeletei, Sixto Iglesias (Spania), Sven Britton (Suedia), Aksel Hagen (Norvegia), Vangelis Diamandopoulos şi Dimitris Kodelas (Grecia), dar şi un fost deputat canadian, Jim Manly.

SPANIA

Alegeri regionale

Spaniolii au început să voteze ieri dimineaţă în două regiuni, Ţara Bascilor şi Galiţia, pentru alegerea parlamentelor regionale, în cadrul unui scrutin cu risc pentru Guvernul condus de Mariano Rajoy, afectat de criza economică şi intensificarea naţionalismului. Dreapta condusă de către Rajoy a încercat să îşi păstreze majoritatea absolută de care dispune în Galiţia, în timp ce în Ţara Bascilor, separatiştii ar urma să înregistreze o victorie şi să se impună ca a doua forţă regională. În condiţii de ploaie, primii alegători din Ţara Bascilor, o regiune prosperă din nordul Spaniei, s-au prezentat la secţiile de votare la un an după ce guparea armată ETA anunţa, la 20 octombrie, că va pune capăt violenţelor. În urma acestui anunţ istoric, stânga separatistă, regrupată ca EH Bildu, ar urma, potrivit unor sondaje, să câştige teren şi să se plaseze pe poziţia a doua, după naţionaliştii conservatori din cadrul PNV. Acest front naţionalist urmează să reprezinte o sfidare suplimentară la adresa Guvernului de dreapta, care se confruntă deja cu o mişcare separatistă în Catalunia, o regiune puternică din nord-estul ţării. Criza economică alimentează sentimentul naţionalist, iar catalanii vor participa, la rândul lor, la 25 noiembrie, la alegeri legislative regionale. Într-un moment în care Spania pare să se îndrepte către o cerere de salvare a economiei sale, într-un climat social afectat de o cură de austeritate istorică, Mariano Rajoy, originar din Galiţia, a lansat, vineri, un apel la unitatea spaniolilor. Dreapta speră ca în această regiune din nord-vestul Spaniei să îşi păstreze majoritatea absolută de 38 dintre cele 75 de mandate. Însă Galiţia, în mod tradiţional conservatoare, nu este cruţată de criză. Şomajul a atins 21% iar scorul Partidului Popular, la putere în Spania, ar putea avea de suferit.

MALTA

Nominalizare

Guvernul maltez a anunţat nominalizarea ministrului de Externe, Tonio Borg, pentru un post de comisar european, în locul lui John Dalli, nevoit să demisioneze săptămâna trecută, în urma unor suspiciuni privind acoperirea unei tentative de extorsiune. Valletta a anunţat sâmbătă seara că premierul l-a informat pe preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, în legătură cu opţiunea pentru Borg ca succesor al lui Dalli. Şeful diplomaţiei malteze deţine şi funcţia de vicepremier al acestei mici insule mediteraneene. Un avocat, Borg, parlamentar începând din 1992, a sugerat că se gândeşte să preia postul lui Dalli de comisar european pentru Sănătate şi Protecţia Consumatorului. Însă el a subliniat că Barroso este cel care va lua o decizie. Borg va efectua o vizită la Bruxelles, astăzi, cu scopul de a discuta cu preşedintele CE. Tonio Borg, unul dintre liderii partidului naţionalist aflat la putere în Malta, urmează să demisioneze din postul de ministru de Externe, însă va continua să exercite această funcţie până la încheierea procesului de nominalizare la Bruxelles. El a fost criticat uneori, în cursul unor apariţii la CE sau PE, pentru poziţia sa foarte conservatoare, dar mai ales pentru campania pe care a efectuat-o împotriva introducerii avortului în Malta, anul trecut. Comisarul John Dalli a demisionat marţi, pentru că ar fi acoperit o tentativă de extorsiune şi corupţie, potrivit lui Giovanni Kessler, directorul general al Biroului european pentru luptă împotriva fraudei (OLAF).

CUBA

Alegeri municipale

Cubanezii au început să se prezinte la urne, ieri, în cadrul unor alegeri municipale, un scrutin de la care nu sunt aşteptate surprize, disidenţii îndemnând la boicotarea votului. Peste 8,5 milioane de alegători, persoane cu vârsta de peste 16 ani, au fost convocate să aleagă 14.500 de consilieri municipali. Cele aproximativ 29.500 de secţii de votare au fost deschise la ora locală 7.00, pentru 11 ore. Turul doi, în cazul în care vor exista candidaţi care nu vor obţine o majoritate absolută, este prevăzut pentru 28 octombrie. Scrutinul marchează începutul unui lung proces electoral care va conduce, în februarie, la realegerea probabilă a preşedintelui Raul Castro. Datele desfăşurării alegerilor pentru adunările de la nivel de provincie (aproximativ 1.200 de delegaţi) şi de la nivel naţional încă nu au fost stabilite, dar noul Parlament (ales pentru un mandat de cinci ani) se reuneşte în mod tradiţional la 25 februarie, data aniversării începutului Războiului de Independenţă, în 1895. Adunarea Naţională (610 mandate) alege, cu această ocazie, membrii Consiliului de Stat (31 de mandate în prezent), care îl desemnează ulterior pe preşedintele său, post ocupat de Raul Castro, începând din februarie 2008.