GRECIA

Tragedie pe un vapor turistic

Căpitanul unui vapor turistic grec a murit şi cinci turişti străini aflaţi la bord au fost răniţi, sâmbătă seara, după explozia unei replici a unui tun, instalată la bord, a anunţat agenţia presă greacă ANA. Vaporul turistic, care staţiona la intrarea în portul Mandraki, pe insula Kos din Grecia, revenea din croazieră, în momentul în care replica unui tun de mici dimensiuni instalată la bordul vaporului a explodat, provocând moartea căpitanului, în vârstă de 51 de ani. Cinci turişti străini au fost răniţi dar vieţile lor nu sunt puse în pericol. Ei au fost transferaţi la spitalul Ippokrateion din Kos. Vaporul transporta 28 de pasageri în total, dintre care doi greci şi 26 de persoane din Germania, Belgia şi Olanda. Autorităţile portuare au deschis o anchetă pentru a stabili cauzele exploziei.

SPANIA

Coliziune pe aeroport

Două avioane s-au lovit uşor, sâmbătă, pe pista terminalului 1 al aeroportului Barajas din Madrid, fără să provoace răniţi, dar pasagerii au fost nevoiţi să schimbe avionul, conform regulamentului, a declarat un purtător de cuvânt al administraţiei aeroporturilor Aena. Incidentul s-a produs în jurul orei 16.15, între două avioane ale companiilor Air Europa şi Iberworld, care transportau 297, respectiv, 384 de pasageri. Un avion al Air Europa, cu destinaţia Caracas, cere să iasă din staţionare. Pilotul aude ordinul NU dar dintr-un motiv necunoscut face manevra de ieşire, a declarat purtătorul de cuvânt. În acest moment trece un avion al companiei Iberworld, cu destinaţia Cancun (Mexic) şi cele două aparate intră într-o uşoară coliziune, coada primului atingând aripa celui de-al doilea.

UNGARIA

Evreu agresat

Un reprezentant al comunităţii evreieşti la Budapesta, Andras Kerenyi, a fost agresat verbal şi fizic, vineri seara, de doi bărbaţi în vârstă de 20, respectiv, 21 de ani, care au fost arestaţi de poliţie, a anunţat, sâmbătă, poliţia din Budapesta. Andras Kerenyi, preşedintele comunităţii evreieşti din sudul capitalei ungare, a fost rănit uşor şi nu necesită îngrijiri medicale. Preşedintele asociaţiei comunităţii evreieşti din Ungaria, Gusztav Zoltai, a declarat că tinerii l-au lovit pe Andras Kerenyi în stomac, strigându-i: ”Evrei spurcaţi, veţi muri cu toţii”. Agresorii au fost reţinuţi în apropierea domiciliului lor, de către poliţie. În iunie, fostul mare rabin al Budapestei, Jozsef Schweitzer, a fost agresat verbal de o persoană care i-a spus: ”Detest toţi evreii”.

COREEA DE NORD

Gest extrem

Un soldat nord-coreean a dezertat şi a trecut frontiera în Coreea de Sud, sâmbătă, afirmând că a împuşcat mortal doi ofiţeri, a anunţat armata sud-coreeană. Trecerea frontierei de către militari dezertori din Nord este un eveniment rar, ultimul datând din 2010, cel de sâmbătă fiind doar al patrulea cunoscut în ultimii zece ani, după cele din 2002, 2008 şi 2010. Niciunul dintre ele nu s-a soldat până în prezent cu victime. Această dezertare are loc într-un moment sensibil, în timp ce cele două state coreene se acuză reciproc de provocări, cu aproape două luni înaintea alegerilor prezidenţiale din Coreea de Sud, prevăzute pentru 19 decembrie. Soldatul transfug a explicat că a ucis doi ofiţeri ce comandau secţia şi plutonul lui, înainte de a fugi. Nicio confirmare independentă nu a putut fi obţinută, dar potrivit unui oficial militar, doi militari nord-coreeni au fost văzuţi zăcând pe jos. Phenianul nu a făcut niciun comentariu. Înfiinţată după războiul din Coreea (1950-1953), zona demilitarizată care divide Peninsula Coreea între Nord şi Sud este un ”no man\'s land” presărat cu mine şi posturi de ascultare. Peste 23.000 de nord-coreeni au fugit în Sud, după încheierea războiului.

SPANIA

Proteste

Câteva mii de manifestanţi au defilat, ieri, la Madrid, la apelul sindicatelor spaniole, într-o nouă zi împotriva politicii de austeritate a Guvernului de dreapta, într-un moment în care ţara încearcă să evite o salvare a economiei sale. ”Şomaj mai mare, mai multe tăieri, mai puţină protecţie. Vor să ruineze ţara, trebuie să îi împiedicăm”, se putea citi pe un banner ce deschidea marşul, condus de lideri sindicali cărora li s-au alăturat partidele de stânga, între care partidul socialist. Marile sindicate spaniole, UGT şi CCOO, au cerut, ieri, organizarea de manifestaţii în 57 de oraşe, aşa cum fac periodic, încă din iarnă. Ele vor să organizeze o zi de grevă generală la 14 noiembrie, care ar putea coincide cu o acţiune similară în Portugalia. Guvernul lui Mariano Rajoy, presat de partenerii săi europeni să reducă deficitul public al ţării la 6,3% din PIB în acest an, la 4,5% în 2013 şi apoi la 2,85% în 2014, a demarat o politică de austeritate drastică, ce presupune economii totale de 150 de miliarde de euro în cei trei ani. Printre ultimele măsuri anunţate, unele lovesc din plin populaţia, cum ar fi creşterea TVA, de la 1 septembrie. Dar în timp ce ţara a reintrat în recesiune la începutul anului, aceste economii ar putea fi insuficiente pentru redresarea finanţelor. Datoria publică se măreşte şi ar urma să ajungă la 85,3% la sfârşitul anului, iar deficitul ar putea ajunge până la 7,4% din PIB.

YEMEN

Atentat dejucat

Armata yemenită a dejucat, sâmbătă, un atentat sinucigaş la baza aeriană Anad din sudul ţării, care găzduieşte militari americani. ”Am dejucat o tentativă de atac cu un vehicul-capcană la baza aeriană Anad din provincia Lahj”, a declarat o sursă militară, adăugând că ţinta au fost militarii americani staţionaţi la această bază. Vehiculul-capcană a reuşit să treacă de mai multe puncte de control şi a ajuns în interiorul bazei din Anad. Vehiculul aparţinea al-Qaida. Aproximativ 14 soldaţi americani participă de două luni, în această bază, la formarea forţelor yemenite în lupta împotriva terorismului. O anchetă va stabili circumstanţele în care vehiculul a intrat în această bază, unde măsurile de securitate sunt foarte stricte, tocmai din cauza prezenţei puternice a al-Qaida în sudul Yemenului. Alungată în iunie dintr-unul din bastioanele sale, provincia sudică Abyane, reţeaua s-a repliat în zonele muntoase din sudul ţării şi şi-a multiplicat atentatele împotriva oficialilor in această regiune, în special a ofiţerilor din serviciile de securitate.

KUWEIT

Parlament dizolvat

Emirul Kuweitului, şeicul Sabah Al-Ahmad Al-Sabah, a dizolvat forul legislativ din 2009, a anunţat, ieri, televiziunea de stat. Această măsură este una din cele mai importante revendicări ale opoziţiei kuweitiene şi deschide calea către organizarea de alegeri anticipate, pentru a doua oară în acest an şi a şasea oară în ultimii şase ani. La 20 iunie, o decizie a Curţii Constituţionale din Kuweit a declarat ilegal Parlamentul ales în februarie şi a restabilit în funcţie Legislativul anterior, datând din 2009 şi favorabil Guvernului. Guvernul şi-a prezentat demisia la cinci zile după această decizie care a aruncat ţara într-o nouă criză politică, iar opoziţia a calificat drept nulă şi neavenită măsura Curţii. Membră a OPEC, Kuweitul este prima monarhie din Golf care a avut un parlament ales şi traversează crize politice repetate, începând din 2006, atribuite luptelor pentru putere din cadrul familiei al-Sabah, care domneşte de peste 250 de ani în ţară.

FILIPINE

Încetarea rebeliunii

Guvernul filipinez şi rebelii separatişti musulmani au încheiat un acord-cadru pentru a pune capăt unui conflict care a lăsat în urmă aproximativ 150.000 de morţi, începând din 1978, a anunţat, ieri, preşedintele ţării, Benigno Aquino. ”Acest acord-cadru deschide calea unei păci durabile în Mindanao”, a declarat preşedintele, referindu-se la regiunea din sudul arhipelagului, baza Frontului Moro de Eliberare Islamică (MILF), principalul grup al rebeliunii musulmane. Potrivit şefului statului filipinez, MILF nu mai cere un stat separat. Acordul prevede crearea unei regiuni musulmane semiautonome într-o parte a insulei Mindanao, una dintre cele mai fertile şi bogate în materii prime din arhipelag. Decenii de violenţă au plasat-o însă printre cele mai sărace din Filipine. Guvernul îşi va menţine controlul în domeniile apărării, securităţii, politicii externe şi politicii monetare. Pentru a intra în vigoare, acordul trebuie validat de populaţia ţării. Negocierile cu MILF nu s-au încheiat însă apropiaţii preşedintelui au afirmat în repetate rânduri că ele urmează să se încheie înainte de sfârşitul mandatului lui Benigno Aquino, la mijlocul lui 2016. Mindanao numără circa patru milioane de musulmani. MILF, care are circa 12.000 de combatanţi, cerea iniţial un stat musulman independent, pe treimea sudică a teritoriului filipinez, ţară în care majoritatea populaţiei este catolică. Negocierile de pace între guvern şi reprezentanţii MILF au fost reluate în primăvara lui 2011.