RUSIA

Incendiu la Moscova

Paisprezece muncitori au murit într-un incendiu izbucnit în regiunea Moscova, a anunţat, ieri, Ministerul rus pentru Situaţii de Urgenţă, precizând că, potrivit informaţiilor preliminare, este vorba de cetăţeni vietnamezi. Incendiul a izbucnit într-un atelier de croitorie din Iegorievsk, la sud-est de Moscova, din motive deocamdată necunoscute.

FRANŢA

Accident de autocar

Trei persoane au murit şi alte şase au fost grav rănite în accidentul unui autocar înmatriculat în Polonia, cu aproape 70 de persoane la bord, ce a avut loc, ieri dimineaţă, pe o autostradă din estul Franţei. Ministrul francez al Transporturilor, Frédéric Cuvillier, a indicat că trei persoane sunt decedate iar alte şase persoane sunt grav rănite, pronosticul fiind rezervat în cazul lor. Autocarul avea la bord 65 de pasageri şi trei membri ai echipajului, conform transportatorului polonez Sinbad. El s-a răsturnat pe o parte într-un şanţ de pe marginea autostrăzii A36, în zona Mulhouse, în sensul Germania-Belfort. Nu se cunosc încă circumstanţele accidentului. Şoferul polonez a fost plasat în arest de către jandarmerie, a declarat procurorul de Mulhouse, Herve Robin, precizând că primele teste de alcoolemie sunt negative. Închiriat de societatea poloneză Albatros, autocarul asigura o legătură între Polonia şi sudul Franţei, trecând prin Mulhouse, Cannes, Toulon, Lyon, Marsilia şi Nisa. Numeroase mijloace de salvare au fost mobilizate la locul accidentului - circa 150 de pompieri cu 50 de vehicule, mai multe elicoptere - pentru a-i trata şi transporta pe răniţi la spitalele din regiune.

CORSICA

Descoperire macabră

Trei cadavre prezentând urme de gloanţe au fost găsite ieri, într-o maşină, pe insula franceză Corsica. Cadavrele au fost descoperite în zona Pont-de-Castirla, în apropierea satului Castirla, în partea de nord a insulei Corsica. Crimele din Corsica par să fie asemănătoare cu cele comise săptămâna trecută în zona Chevaline din Alpii francezi, unde au fost ucise patru persoane, trei fiind găsite într-o maşină.

TURCIA

Atentat sinucigaş

Un atacator sinucigaş s-a aruncat în aer, ieri, în faţa unui comisariat de la perferia Istanbulului, omorând cel puţin un poliţist. Potrivit canalului privat NTV, cel puţin cinci persoane au fost rănite. Atacul a avut loc puţin după ora locală 11.00, în cartierul Gazi, bastion istoric al organizaţiilor kurde şi de extremă stânga, în partea europeană a metropolei turce. Cei cinci răniţi se aflau în stare critică. Deocamdată, atacul nu a fost revendicat. Acesta intervine în contextul în care, de la începutul verii, luptele dintre forţele de securitate şi rebelii kurzi din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) s-au intensificat în sud-est, unde populaţia este majoritar kurdă. PKK, considerat organizaţie teroristă de numeroase ţări, a recurs adesea la atentate sinucigaşe în Turcia.

OLANDA

Coliziune între tramvaie

Cel puţin 30 de persoane au fost rănite ieri, în urma coliziunii dintre două tramvaie, la Haga, a anunţat agenţia olandeză ANP. Cele două tramvaie au intrat în coliziune la o intersecţie: unul dintre ele l-a lovit în spate pe cel din faţa lui. Răniţii au fost transportaţi la spital de ambulanţe şi autobuze ale companiei HTM, care administrează şi tramvaiele din Haga.

NORVEGIA

Blocaţi deasupra unui fjord

Doi angajaţi ai unei companii de electricitate norvegiene au rămas blocaţi mai mult de 24 de ore pe un cablu de înaltă tensiune, la zeci de metri deasupra unui fjord. După ce au petrecut noaptea în frig, cei doi electricieni ai companiei SFE au reuşit să coboare pe frânghii de pe vehiculul de lucru rămas blocat din cauza unei defecţiuni tehnice. În total, cei doi muncitori au petrecut între 26 şi 27 de ore în vehiculul de lucru, la un kilometru de continent şi la 85 de metri înălţime deasupra fjordului Norfjord, pe coasta sud-vestică a Norvegiei. Mai multe tentative de evacuare cu elicopterul au eşuat din cauza vremii nefavorabile.

UCRAINA

Proces amânat

Un tribunal ucrainean a amânat, ieri, pentru a doua oară, procesul pentru fraudă fiscală contra Iuliei Timoşenko, opozantă şi fost premier, aflată în închisoare, absentă de la audiere din motive de sănătate. Preşedintele tribunalului din Harkov, Kostiantin Sadovski, a fixat pentru 15 octombrie viitoarea audiere. Circa o mie de partizani ai opozantei şi un număr similar de detractori ai acesteia au manifestat, ieri, în faţa tribunalului. În mai, Iulia Timoşenko a fost transferată din închisoare la spital, din cauza herniei de disc de care suferă. Încarcerată din august 2011 şi condamnată în octombrie anul trecut la şapte ani de închisoare pentru abuz de putere în momentul semnării unui contract cu Rusia în sectorul gazelor naturale, considerat dezavantajos pentru Ucraina, ea trebuie să compară în faţa justiţiei şi în acest nou proces de fraudă şi deturnare de fonduri, pentru fapte din anii \'90 pe care le neagă. Acest ultim proces s-a deschis în aprilie dar audierea a fost amânată în mai multe rânduri, din cauza absenţei învinuitei. Opozanta a fost citată şi în calitate de martor în cazul uciderii unui deputat, în 1996. Procedurile judiciare demarate împotriva lui Timoşenko au provocat o criză gravă între Ucraina şi UE, ce consideră că procedurile respective sunt motivate politic, solicitând eliberarea opozantei.

BULGARIA

Epurare etnică

Documente ale Partidului Comunist bulgar publicate luni dovedesc că plecarea în Turcia a 340.000 de membri ai minorităţii turce, din iunie până în septembrie 1989, a constituit o epurare etnică şi nu o plecare voluntară, aşa cu partidul a pretins la momentul respectiv. În cursul unei reuniuni la 7 iunie 1989 cu responsabili ai Partidului Comunist, Todor Jivkov, şeful statului şi al Partidului Comunist, a asigurat că ”Bulgaria se va confrunta cu o puternică dorinţă de emigrare a minorităţii turce. Aceasta este binevenită şi necesară. Dacâ nu provocăm plecarea a 200.000 - 300.000 de persoane din această populaţie, în 15 ani, Bulgaria nu va mai exista, va fi ca Ciprul, divizat de la intervenţia turcă în 1974”. Protocolul acestei reuniuni face parte din arhivele perioadei comuniste (1944-1989) în Bulgaria, disponibile, începând de luni, pe noul site al agenţiei arhivelor www.archives.bg/politburo, care reuneşte 2.459 de protocoluri şi rezoluţii, dintre care 897 rămân secrete. La 29 mai 1989, Bulgaria a deschis frontiera cu Turcia, pentru a expulza bulgarii de origine turcă (10% dn totalul populaţiei) care erau consideraţi ”cea de-a cincea colonie a Turciei”, atunci stat inamic, membru NATO. Membrii minorităţii turce din Bulgaria au organizat manifestaţii în 1989, pentru a-şi recupera numele de origine, care fuseseră schimbate forţat cu nume de familie bulgare, în 1984-85. ”Am dat instrucţiuni ministerului de Interne să deporteze rapid şi cu forţa extremiştii prin Austria şi să expulzeze masiv fanaticii care sunt în centrul acestor evenimente”, a indicat Jivkov. Ceilalţi membri ai minorităţii turce au fost insistent îndemnaţi să părăsească Bulgaria. Conform acestor documente, Partidul Comunist se pregătea să facă faţă unei lipse de forţă de muncă în mai multe sectoare economice (agricultură, construcţii şi industrie). Casele emigranţilor urmau să fie cumpărate la preţuri simbolice, de primari, pentru a instala în ele etnici bulgari. Campania de epurare etnică, care a provocat puternice reacţii internaţionale şi care nu a fost susţinută de Moscova, a accelerat demiterea lui Jivkov, la 10 noiembrie 1989, după 35 de ani la putere.

TURCIA

Extrădare respinsă

”Turcia nu îl va preda pe vicepreşedintele irakian, Tarek al-Hashemi, refugiat în Turcia şi condamnat la moarte în ţara sa”, a declarat, ieri, premierul turc, Recep Tayyip Erdogan. ”Noi îl vom păzi pe al-Hashemi în Turcia, atâta timp cât va dori să rămână în ţara noastră şi nu-l vom preda în Irak”, a spus el pentru presă, la aeroportul din Ankara, înainte de a părăsi Turcia pentru o vizită în Azerbaidjan şi în Bosnia-Herţegovina. Al-Hashemi este unul dintre principalii lideri sunniţi din Irak. Refugiat din aprilie în Turcia, unde trăieşte cu familia, sub protecţia statului turc, a fost condamnat la moarte în contumacie, duminică, de către justiţia irakiană, pentru moartea unui avocat şi a unui general. Erdogan a subliniat că îl cunoştea pe al-Hashemi de peste zece ani şi era convins că nu a comis crimele pentru care a fost condamnat. Vicepreşedintele irakian a calificat drept ”faza finală a unei campanii teatrale” verdictul care l-a lovit şi a acuzat justiţia irakiană de a fi la ordinele rivalului său, premierul irakian, Nuri al-Maliki. El denunţă, de câteva luni, o procedură efectuată în scopuri politice, înscriindu-se în conflictul care opune familia sa politică, blocul Iraqiya, dominat de sunniţi, lui Nuri al-Maliki, un şiit pe care îl acuză de autoritarism. Al-Hashemi şi membri ai gărzii sale de corp au fost acuzaţi de moartea a şase judecători şi mai multor oficiali.