CIPRU

Român ucis

Un bărbat de origine română a murit după ce a fost înjunghiat sâmbătă, în oraşul Paphos, o a doua crimă comisă în decurs de două zile în Cipru, relatează ”Ciprus Mail” în ediţia de ieri. Constantin Daniel, în vârstă de 36 de ani, a fost găsit în stare gravă, la ora locală 5.00, în faţa blocului în care locuia, pe bulevardul Evagoras Pallikarides. El a fost transportat de urgenţă la spital, dar a murit ulterior, potrivit poliţiei. Bărbatul prezenta răni la nivelul capului şi pe corp şi se crede că au fost produse cu un obiect ascuţit, posibil un cuţit, a declarat un purtător de cuvânt al poliţiei din Paphos. Potrivit unor surse, poliţia ar ancheta o pistă conform căreia bărbatul ar fi avut dispute financiare cu un compatriot. Aceasta a fost cea de a doua crimă comisă pe insulă în ultimele două zile, un bărbat de 74 de ani fiind arestat pentru uciderea unui iranian, în urma unui conflict cu privire la fiul de 10 ani al victimei.

UCRAINA

Pelerini morţi

14 pelerini ruşi au murit şi alţi 29 au fost răniţi sâmbătă, după ce autocarul cu care se deplasau s-a răsturnat într-o regiune din nordul Ucrainei, a anunţat Ministerul ucrainean pentru Situaţii de Urgenţă. Dintre cei 29 de răniţi, care au fost spitalizaţi în două clinici de la Cernighiv, şase se află în stare gravă, a anunţat Ministerul Sănătăţii. Drama s-a produs vineri dimineaţa, devreme, pe un drum din regiunea Cernighiv. Autocarul a intrat pe contrasens, după care s-a răsturnat, a precizat Ministerul pentru Situaţii de Urgenţă. Pelerinii, originari din oraşul Vekilie Luki din vestul Rusiei, se îndreptau spre o mănăstire ortodoxă din vestul Ucrainei. Potrivit uneia dintre versiuni, şoferul autocarului ar fi adormit la volan, potrivit alteia, el ar fi încercat să evite ciocnirea cu o altă maşină. La 8 iulie, şoferul autocarului a fost arestat. Preşedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, a transmis condoleanţe familiilor victimelor, într-un mesaj adresat preşedintelui rus, Vladimir Putin.

RUSIA

Doliu naţional

Astăzi este zi de doliu naţional pentru victimele inundaţiilor din regiunea Krasnodar, dar şi pentru cetăţenii ruşi decedaţi într-un accident de autocar produs pe teritoriul Ucrainei. Un decret în acest sens a fost semnat ieri, de preşedintele Rusiei, Vladimir Putin. Inundaţiile produse în 7 iulie, în Krasnodar, au dus, potrivit celui mai recent bilanţ, la moartea a 155 de oameni. Cel mai mult au avut de suferit locuitorii oraşelor Krâmsk, Ghelendjik şi Novorosiisk. Au fost avariate peste 5.000 de case. Potrivit autorităţilor, inundaţiile s-au produs ca urmare a ploilor torenţiale, însă în blogosferă sunt vehiculate versiuni potrivit cărora la recenta inundaţie a contribuit şi evacuarea apei din bazinul Neberdjaevsk, situat lângă Krâmsk.

KOSOVO

Cuplu de etnici sârbi omorât

Doi soţi sârbi au fost găsiţi asasinaţi prin împuşcare la domiciliul lor din oraşul Talinovci, în sud-estul Kosovo, unde s-au întors să trăiască după cinci ani de la războiul din 1998-1999, a anunţat, sâmbătă, o sursă din cadrul poliţiei. Cuplul a fost găsit mort de către un vecin, vineri seara, târziu, a declarat un purtător de cuvânt al poliţiei, precizând că autorităţile ignorau, pentru moment, motivele acestui act. Poliţia a dezvăluit numai iniţialele victimelor, M. J., în vârstă de 52 de ani şi soţia acestuia, L. J. J., de 50 de ani. Majoritatea albaneză din Kosovo a proclamat în mod unilateral independenţa acestei foste provincii sârbe. Până în prezent, independenţa kosovară a fost recunoscută de aproximativ 90 de ţări, inclusiv SUA şi majoritatea ţărilor UE. Însă Serbia şi etnicii sârbii care trăiesc în Kosovo resping această independenţă. Între membrii majorităţii albaneze şi cei ai minorităţii sârbe din Kosovo au loc incidente în mod frecvent.

ITALIA

Clădiri periculoase

Aproape două treimi dintre clădirile inspectate în regiunea din Italia care a fost afectată de cutremure în luna mai au fost declarate periculoase în mod permanent sau temporar, a anunţat, ieri, Agenţia italiană pentru Protecţie Civilă. Până în prezent au fost inspectate 26.911 clădiri, locuinţe, sedii de birouri sau şcoli, doar 9.454 dintre ele fiind declarate accesibile. Aceste inspecţii, care vizează exclusiv cele mai sinistrate zone din Italia, cele din jurul oraşelor Bolgna, Mantova şi Modeva, nu sunt reprezentative pentru întreaga regiune, a precizat agenţia. Un număr de 10.891 de persoane, care au fost nevoite să îşi părăsească locuinţele din cauza cutremurelor, trăiesc în continuare în adăposturi provizorii, corturi, şcoli sau cazărmi. 25 de persoane au murit în urma a două cutremure înregistrate în mai, unul cu o magnitudine de 6 grade pe Scara Richter, iar celălalt cu o magnitudine de 5,8, care au devastat regiunea Emilia Romagna, în nord-estul ţării.

MEXIC

Proteste

Zeci de mii de persoane au manifestat sâmbătă, în capitala mexicană, împotriva lui Enrique Peńa Nieto, care a obţinut majoritatea voturilor în alegerile prezidenţiale, acuzându-l că ar fi câştigat cu ajutorul televiziunilor şi prin cumpărare de voturi. Majoritatea participanţilor la manifestaţie erau tineri, unii purtând pe cap cutii reprezentând postul de televiziune, protestând astfel faţă de postul Televiza, cea mai mare televiziune în limba hispanică, pe care o acuză că l-ar fi sprijinit pe candidatul PRI. Prin victoria sa, Pena Nieto readuce la putere Partidul Revoluţionar Instituţional (PRI), care a guvernat ţara, timp de 71 de ani, până în 2000. Potrivit rezultatelor definitive ale Institutului Federal Electoral (IFE), candidatul PRI a obţinut 38,21% din voturi, clasându-se înaintea candidatului stângii, Andres Manuel Lopez Obrador, creditat cu 31,59% din voturi. Obrador a anunţat rapid că respinge aceste rezultate. El a mai denunţat o fraudă în scrutinul prezidenţial din 2006, pe care l-a pierdut cu o diferenţă de 0,56% în faţa actualului preşedinte Felipe Calderon. La vremea respectivă, susţinătorii săi au blocat centrul capiltalei mexicane, timp de şase săptămâni. Candidatul de stânga a dat însă asigurări că, de această dată, manifestaţiile vor fi paşnice şi se vor desfăşura în limite legale.

LIBIA

Alegeri libere

După 42 de ani de regim militar, în Libia au fost organizate, sâmbătă, primle alegeri libere, ce au drept scop desemnarea a 200 de reprezentanţi în Adunarea Naţională. Parlamentul ales va avea un mandat temporar şi va înlocui Consiliul Naţional de Tranziţie, care a preluat puterea după căderea regimului colonelului Gaddafi. Mulţi dintre cei 2,9 milioane de cetăţeni cu drept de vot sunt dezamăgiţi de împărţirea neechitabilă a mandatelor între regiunile Libiei. 60 de mandate de deputat au fost alocate zonei petroliere din estul Libiei, 40 zonei de sud şi 100 vestului ţării. Reprezentarea slabă a regiunii de est a dus la oprirea activităţii pertoliere, unele dintre cele mai importante terminale de producţie fiind închise la Brega, Ras Lanouf şi Sidra. De asemenea, un membru al comisiei electorale libiene a fost împuşcat mortal, vineri seară, în timpul unui atac asupra elicopterului ce transporta buletine de vot, în apropierea oraşului Benghazi. Tot aici, o secţie de votare a fost vandalizată iar în Ajdabiya, buletinele de vot au fost arse. Deşi nu au fost lansate pronosticuri, dintre cei 3.700 de candidaţi eligibili şanse mai mari pentru obţinerea majorităţii mandatelor îl au reprezentanţii Partidului Justiţiei şi Reconstrucţiei, format din foştii membri ai Frăţiei Musulmane. Ieri, liberalii au anunţat că sunt în fruntea tuturor, în urma alegerilor de sâmbătă.

BOSNIA - HERŢEGOVINA

Comemorare

Aproximativ 2.000 de sârbi bosniaci au participat, sâmbătă, la comemorarea civililor şi militarilor ucişi din rândurile lor în regiunea Srebrenica, cu patru zile înainte de ceremoniile ce vor marca împlinirea a 17 ani de la masacrul musulmanilor din acest oraş situat în estul Bosniei. Ceremoniile sârbilor au avut loc la cimitirul militar din Bratunac, în apropiere de Srebrenica. Potrivit Guvernului sârbilor bosniaci, 3.260 de militari şi civili sârbi au fost ucişi în regiunea Srebrenica şi în estul Bosniei, în timpul războiului interetnic din perioada 1992-1995. Comemorarea victimelor sârbe era organizată până în prezent la 12 iulie, dată la care 70 de sârbi au fost masacraţi în 1992, în trei sate din regiunea Srebrenica, de către forţele musulmane, conform asociaţiilor victimelor sârbe. Potrivit acestor asociaţii, niciun responsabil pentru crimele comise împotriva sârbilor din regiunea amintită nu a fost condamnat până în prezent de justiţia bosniacă. La 11 iulie, circa 30.000 de musulmani sunt aşteptaţi pentru a comemora victimele masacrului comis de sârbi în zonă. Forţele sârbilor bosniaci au omorât, în iulie 1995, aproximativ 8.000 de bărbaţi şi adolescenţi musulmani din Srebrenica, masacru considerat genocid de către justiţia internaţională.