GERMANIA

Avion prăbuşit

Un avion bimotor de mici dimensiuni cu elice s-a prăbuşit în nordul Germaniei, provocând moartea a doi dintre cei patru ocupanţi şi rănindu-i grav pe ceilalţi doi, a anunţat, ieri dimineaţă, poliţia din Rostock. Anchetatorii bănuiesc că cele patru persoane sunt originare din Elveţia. Avionul decolase luni din Parchim, localitate situată la mai puţin de 100 de kilometri sud de Rostock şi la scurt timp a pierdut altitudine, după care s-a prăbuşit pe o pajişte, la doi kilometri de aeroport. Se crede că a fost vorba despre o defecţiune tehnică.

SUA

Coliziune aeriană

Un pilot şi un pasager au murit luni, după ce două avioane de mici dimensiuni au intrat în coliziune în spaţiul aerian al comitatului Fauquier din statul american Virginia, a anunţat Administraţia Federală a Aviaţiei (FAA). Coliziunea s-a produs luni după-amiază, la opt kilometri sud de aeroportul Warrenton-Fauquier. Un avion a fost distrus de foc, a declarat o purtătoare de cuvânt a poliţiei din statul Virginia. În avionul respectiv, care era probabil un model cu şase locuri, au fost descoperite două cadavre. Poliţia statului încearcă să identifice pilotul şi pasagerul. Pilotul celui de-al doilea avion a fost transportat la spitalul Mary Washington din Fredericksburg. Cele două aeronave s-au prăbuşit la o distanţă de aproximativ 1,6 kilometri una de cealaltă, fragmente din fuselaje fiind împrăştiate într-o zonă cu acces dificil. Circumstanţele coliziunii, produsă la numai 80 de kilometri de Washington D.C., fac obiectul investigaţiilor, în prezent, a conchis poliţia.

CANADA

Aterizare de urgenţă

Un avion al companiei Air Canada, care a decolat din Toronto, cu destinaţia Tokyo, a revenit pe aeroportul din Toronto, la puţin timp după decolare şi a aterizat de urgenţă, a anunţat, luni, Biroul pentru Securitatea Transporturilor. O anchetă preliminară a fost începută. Oficialii aeroportuari nu au confirmat dacă un motor al aparatului Boeing 777 a încetat să mai funcţioneze la scurt timp după decolare, aşa cum informase televiziunea publică CBC, care a citat compania Air Canada. Zborul 001 a părăsit Toronto către Tokyo-Narita, la ora locală 14.10, având la bord 318 pasageri şi 16 membri ai echipajului. Ulterior a întâmpinat probleme mecanice, a afirmat un purtător de cuvânt al poliţiei regionale. În urma acestor probleme, avionul a revenit la Toronto şi a aterizat fără probleme, la ora 15.53. Poliţia locală a anunţat că a înregistrat mai multe mărturii conform cărora mai multe fragmente s-ar fi detaşat de aparat în timp ce se afla în aer. Fragmente metalice au căzut deasupra oraşului Mississauga, în apropiere de aeroportul internaţional Pearson din Toronto. Air Canada nu a putut fi contactată pentru a obţine mai multe detalii privind incidentul.

BULGARIA

Seism

Un cutremur cu magnitudinea 3,8 a fost resimţit în vestul Bulgariei, ieri, la o săptămână după seismul de 5,9 grade care a produs pagube importante. Noul seism a fost înregistrat în la ora 10.23 şi s-a simţit cel mai puternic în oraşul Pernik, care a fost cel mai afectat de cutremurul de săptămâna trecută. Conform Institutului Naţional bulgar de Geofizică, Geodezie şi Geografie, epicentrul seismului a fost localizat la 20 de kilometri sud-vest de capitala bulgară, Sofia. Pagubele cauzate în capitala bulgară de cutremurul cu magnitudinea de 5,8 grade produs în urmă cu o săptămână sunt estimate la 1,3 milioane de leva (aproximativ 665.000 de euro), a anunţat primarul Sofiei, Iordanka Fandakova.

TURCIA

Zboruri anulate

Compania Turkish Airlines a anulat, ieri, peste 100 de curse, după ce o mare parte din angajaţii săi au intrat în grevă, pentru a protesta faţă de planurile Guvernului turc de a interzice suspendarea activităţii în sectorul aviatic. Compania a anunţat că 104 curse interne şi internaţionale au fost anulate în urma a ceea ce a calificat drept o acţiune sindicală ilegală. Multe alte zboruri au înregistrat întârzieri importante. Angajaţii Turkish Airlines din sindicatul Hava-Is cer Guvernului să anuleze proiectul de lege care interzice grevele. De asemenea, ei sunt nemulţumiţi de conducerea companiei, pe care o acuză de eşecul unui acord colectiv de muncă. Ministrul turc al Transporturilor, Binali Yildrim, a denunţat greva şi a avertizat că autorităţile nu vor ezita să ia măsurile necesare pentru a-i pune capăt. Turkish Airlines are o flotă de 178 de avioane şi a comandat încă 55. Compania are curse către 218 destinaţii din întreaga lume.

ITALIA

Condamnări

Curtea de juraţi din Milano a condamnat, luni, în apel, 11 italieni aparţinând unei grupări de extremă stângă, având legături cu Noile Brigăzi Roşii, la închisoare, între doi şi 11 ani, pentru apartenenţă la un grup subversiv. Pedepsele cele mai mari le-au fost date presupuşilor lideri a trei celule teroriste descoperite în Milano, Padova şi Torino. Acest proces a trebuit să se desfăşoare după anularea în februarie, de către Curtea de Casaţie, a sentinţelor pronunţate în cadrul unui prim proces în apel, desfăşurat în iunie 2010. Acuzaţii au fost atunci condamnaţi la pedepse mai grele, cei trei lideri primind 14 ani şi şapte luni de închisoare. Curtea de Casaţie a considerat că nu a fost arătată finalitatea teroristă a grupării, de către Curtea de Apel. Luni, judecătorii au exclus toate motivaţiile teroriste, condamnând inculpaţii doar pentru asociere subversivă. În schimb au hotărât despăgubirea cu 100.000 de euro a lui Pietro Ichino, senator al Partidului Democrat (PD), principala formaţiune politică de stânga în Italia, pentru că a fost una dintre ţintele potenţiale a acestei grupări.

RUSIA

Noi arestări

Autorităţile ruse au arestat, ieri, mai mulţi opozanţi acuzaţi de violenţe comise asupra poliţiştilor în timpul manifestaţiei din 6 mai împotriva învestiturii lui Vladimir Putin, a anunţat comitetul de anchetă. Andrei Barabanov, şomer şi Maksim Luzianin, proprietarul mai multor firme din regiunea Moscova, sunt acuzaţi că au traversat un cordon al poliţiei, au lovit poliţiştii cu picioarele şi au încercat să îi sugrume, a precizat comitetul. Arestările din cadrul unei anchete penale deschise pentru tulburarea masivă a ordinii publice şi recurs la violenţă împotriva reprezentanţilor forţei publice au început cu o zi înainte, cu arestarea unei tinere, Aleksandra Duhanina, de 18 ani, suspectată că a aruncat cu pietre în poliţişti. Unul dintre liderii opoziţiei, Aleksei Navalnîi, a denunţat ieri, pe blogul său, această arestare, afirmând că probele nu sunt suficiente pentru ca tânăra să fie închisă. Imaginile video difuzate pe Internet o arată pe tânără care aruncă un obiect greu. Poliţia a acuzat manifestanţii de violenţă, în timp ce opoziţia denunţă, la rândul său, prezenţa unor provocatori şi afirmă că poliţia a blocat accesul la o piaţă în care urma să ajungă marşul, creând panică în rândul mulţimii. Manifestanţii au aruncat cu bucăţi de bitum în scutieri, în timp ce aceştia au lovit manifestanţii cu bastoanele şi i-au târât pe jos pe arestaţi. Câteva sute de persoane au fost arestate în timpul acestei manifestaţii şi în zilele ce au urmat, când opozanţii au organizat proteste în centrul Moscovei.

CANADA

Proteste

Poliţia din Quebec a arestat, luni seara, 84 de manifestanţi, în apropiere de locul unde se desfăşurase o întâlnire între Guvern şi liderii studenţilor, fără a se înregistra vreun incident violent. Unul dintre negociatorii din cadrul Classe, sindicatul studenţesc cel mai radical, Philippe Lapointe, ar fi fost de asemenea arestat dar eliberat rapid. Ar fi fost vorba despre o eroare. Câteva sute de avocaţi, mulţi dintre ei purtând togă neagră cu guler alb, costume şi cravată sau robe negre şi pantofi negri lăcuiţi, au protestat luni seara la Montreal, faţă de legea specială care limitează manifestaţiile. Aşa cum le cere profesia, ei au rămas în legalitate şi au comunicat itinerariul poliţiei, conform textului votat pe 18 mai, în contextul conflictului dintre Guvern şi studenţii din Quebec, care a debutat cu patru luni în urmă. Având câteva sute de participanţi, marşul a început de la Palatul Justiţiei. Printre manifestanţi s-au numărat avocaţi, notari şi magistraţi. Manifestaţia s-a desfăşurat în linişte. Poliţia a deviat traficul pentru ca manifestaţia să poată să îşi urmeze itinerariul, protestatarii ajungând în parcul Emilie-Gamelin, locul de plecare obişnuit al manifestaţiilor nocturne. Conform organizaţiilor studenţeşti, câteva sute de avocaţi le-au propus susţinerea profesională în conflictul cu Guvernul de centru-dreapta al lui Jean Charest. În timp ce manifestaţia se desfăşura, liderii studenţilor purtau,. la Quebec, discuţii cu ministrul Educaţiei, Michelle Courchesne, pentru a încerca să soluţioneze conflictul.

CHILE

Simulare

Câteva sute de mii de persoane au participat luni, în Chile, la o simulare a unui cutremur urmat de un tsunami, în regiunea de coastă Valparaiso. La ora locală 10.43, s-au declanşat sirenele în 15 municipalităţi aflate în apropierea oceanului şi în cinci din interiorul ţării, toate în regiunea Valparaiso aflată la 120 de kilometri la vest de capitala Santiago. Conform instrucţiunilor primite de la autorităţi, o mare parte dintre cei 600.000 de locuitori ai acestei zone s-au îndreptat rapid către 277 refugii, folosindu-se de 493 de căi de evacuare prestabilite. În zonele de coastă, aceste refugii se găsesc la minim 30 de metri sub nivelul mării. În creşe şi şcoli, pompieri şi poliţişti au participat la operaţiuni de evacuare, alarmele simulând un cutremur de 8,7, urmat de un tsunami. După 20 de minute de la declanşarea alertei, operaţiunile de evacuare erau încheiate, conform ministrului de Interne, Rodrigo Hinzpeter, care a calificat acest exerciţiu ca fiind un succes. Pe 27 februarie 2010, un seism urmat de un tsunami a lovit regiunea de centru-sud a ţării, provocând moartea a 520 de persoane. Valul seismic a distrus o staţiune balneară aflată la 400 de kilometri de Santiago. Chile este situată pe Centura de Foc a Pacificului, unde sunt semnalate aproximativ 85% dintre activităţile seismice terestre.

PERU

Stare de urgenţă

Guvernul peruan a decretat, luni, stare de urgenţă în sud-estul ţării, după ciocniri violente între forţele de ordine şi manifestanţi, soldate cu doi morţi şi mai mulţi răniţi, în cea de-a opta zi a protestelor împotriva grupului minier elveţian Xstrata, acuzat că poluează cursurile de apă din vecinătatea unei exploatări de cupru. Decretul suspendă pentru 30 de zile drepturile constituţionale privind libertăţile şi securitatea cetăţenilor, precum şi libera circulaţie pe acest teritoriu. Oscar Valdes a chemat populaţia din Espinar să înceteze actele de violenţă, pentru a începe dialogul cu Guvernul. Conform Ministerului de Interne, manifestaţiile de luni au provocat moartea a doi civili şi rănirea a 50 de persoane, printre care 30 de poliţişti. Ciocnirile au intervenit când forţele de ordine au început să disperseze sutele de manifestanţi care blocau şoseaua ce leagă capitala regiunii, Cuzco, de mina de cupru. Poliţia a făcut uz de gaze lacrimogene. Mişcarea de protest a început la 21 mai, după ce autorităţile regionale din Espinar au acuzat Xstrata de poluarea chimică a două râuri din apropierea minei Tintaya. Autorităţile regionale cer realizarea unui studiu de mediu şi majorarea subvenţiilor acordate de grupul elveţian comunităţilor locale, reunite în Frontul de Apărare a Espinar.

TUNISIA

Restituirea fondurilor lui Ben Ali

Preşedintele tunisian, Moncef Marzouki, a cerut Elveţiei să accelereze restituirea fondurilor clanului fostului preşedinte Ben Ali, îngheţate la începutul lui 2011. Marzouki soseşte astăzi la Geneva, cu ocazia Conferinţei anuale a Muncii Adunarea Generală a Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIT), care începe azi. Reacţionând la aceste afirmaţii, Ministerul elveţian al Afacerilor Externe a precizat că Elveţia este hotărâtă să restituie cât mai rapid averile în prezent blocate, a căror origine ilicită a fost stabilită şi că nicio ţară nu a depus eforturi mai mari în acest sens. Statul La 19 ianuarie 2011, Elveţia, ca şi vecinii săi europeni, a decis să blocheze averile pe care fostul preşedinte tunisian Ben Ali şi anturajul său le-ar putea deţine în Confederaţie. În octombrie, Berna a indicat că a blocat averi tunisiene în valoare de 60 de milioane de franci elveţieni (48,7 milioane de euro). Însă în opinia lui Marzouki, aceste sume sunt derizorii. ”Cred că vorbim doar de 10% din averile care au fost depuse în bănci elveţiene”, apreciază el.