RUSIA

Sabotaj american?!

Serviciile de informaţii ruseşti efectuează o anchetă pentru a stabili dacă accidentul unui avion Suhoi Superjet în Indonezia ar fi putut fi cauzat de un sabotaj orchestrat de SUA. ”Komsomolskaia Pravda”, care citează surse din cadrul serviciilor secrete militare, a dezvăluit ieri că rivalii comerciali ai Rusiei în sectorul aviaţiei civile au interesul ca Superjet să eşueze. O sursă din cadrul GRU, serviciul de informaţii al armatei ruse, a subliniat că Rusia urmăreşte de multă vreme activităţile forţelor aeriene americane pe aeroportul din Jakarta. ”Ştim că au o tehnologie specială, de care şi noi dispunem, care permite blocarea semnalelor de la sol şi poate genera analize false ale parametrilor. Poate că şi în cazul Suhoi acest lucru a cauzat interferenţele”, a adăugat sursa citată. Accidentul a avut loc în timpul unui zbor demonstrativ menit să laude meritele avionului Superjet 100, un model nou al companiei Suhoi, care poartă speranţele aviaţiei civile ruseşti. Acesta transporta 45 de persoane, majoritatea indonezieni, dar şi opt ruşi, un francez şi un american. Toate persoanele de la bord au murit. Una dintre cutiile negre a fost găsită iar autorităţile ruseşti şi cele indoneziene nu au putut explica, pentru moment, accidentul. Oficialii ruşi au obiceiul de a acuza voalat Occidentul, în special SUA, de sabotaj. Astfel, directorul Roskosmos, Vladimir Popovkin şi vicepremierul Dmitri Rogozin au evocat pista interferenţelor provenind de la un radar american, pentru a explica eşecul din noiembrie al unei sonde ruseşti pe Marte. Unii oficiali militari şi presa rusă evocă, regulat, o pistă americană pentru a explica naufragiul submarinului Kursk, în august 2000, soldat cu 118 morţi.

BULGARIA

Record de replici

Cutremurul de marţi din vestul Bulgariei, cu magnitudinea de 5,8 grade pe Scara Richter, a fost urmat de 333 de replici. Cele mai multe, aşa-numitele microseisme, nu au fost simţite de oameni, a declarat Emil Botev, directorul Institutului de Geofizică din cadrul Academiei de Ştiinţă din Bulgaria. Locuitorii din zona oraşului Pernik, cel mai afectat de cutremur, au simţit 31 de replici. Patru dintre ele au fost în jur de 4 grade. Un cutremur de 5,8 grade pe Richter s-a produs marţi dimineaţa, în vestul Bulgariei. Epicentrul seismului a fost la şase kilometri de oraşul Pernik şi la 25 de kilometri de Sofia. Aproape toate clădirile din Pernik au fost afectate, pagubele materiale fiind de milioane de leva. Ieri, o nouă replică de peste 4 grade a zguduit capitala bulgară Sofia, la ora 00.58. Epicentrul a fost nu departe de oraşul Pernik. Seismul a fost resimţit la Pernik şi Sofia, precum şi în întregul sud-vest al Bulgariei.

ITALIA

Noi seisme

Două noi replici, între care una cu magnitudinea de 4,3 grade, au zdruncinat, în noaptea de miercuri spre joi, nord-estul Italiei, provocând noi distrugeri clădirilor deja avariate de seismul de duminică, soldat cu şapte morţi, au anunţat autorităţile locale. Cele două mişcări telurice s-au produs aproape de miezul-nopţii, prima având magnitudinea de 4,3 grade, iar a doua de 3,2. Ambele au fost puternic resimţite întrucât au fost cutremure de suprafaţă, epicentrul lor fiind localizat la o adâncime de numai patru kilometri.

NORVEGIA

Grevă

Mii de funcţionari norvegieni au intrat, ieri, în grevă, după eşecul negocierilor salariale, afectând în principal şcolile şi creşele din toată ţara. Conform datelor agenţiei norvegiene de presă NTB, circa 30.000 din cei 600.000 de funcţionari din Norvegia au luat parte la grevă iar numărul de grevişti ar putea creşte în zilele următoare, dacă sindicatele şi autorităţile publice nu ajung la un acord asupra salariilor. Instituţiile cele mai afectate sunt şcolile, creşele, poliţia şi vămile. O închisoare a fost, de asemenea, închisă iar deţinuţii au fost mutaţi în alte centre de detenţie. Ministrul norvegian al Administraţiei Publice, Rigmor Aasrud, a subliniat că Guvernul social-democrat a propus o creştere a salariilor de 3,75%, care ar asigura o mărire a puterii de cumpărare pentru toţi funcţionarii publici. Sindicatele cer însă ca mărirea de salarii a funcţionarilor să fie comparabilă cu cea obţinută de salariaţii din sectorul privat, adică aproape 4,3%.

ELVEŢIA

Cote discriminatorii

PE cere Guvernului elveţian să revoce o decizie discriminatorie şi ilegală care reimpune cote pentru permisele de lung sejur pentru polonezi, lituanieni, letoni, estoni, sloveni, slovaci, cehi şi ungari, în cadrul unei rezoluţii adoptate ieri. În rezoluţie, PE îşi exprimă regretul faţă de reintroducerea cotelor care restricţionează libera deplasare a persoanelor, care a fost subiectul unui acord încheiat între UE şi Elveţia în 1999. Măsura este discriminatorie şi ilegală pentru că vizează cetăţeni europeni pe baza naţionalităţii lor, subliniază europarlamentarii, adăugând că nu există o bază legală pentru acest lucru în tratatele încheiate între Elveţia şi UE. Europarlamentarii sunt îngrijoraţi că Guvernul elveţian intenţionează să adopte şi alte măsuri restrictive şi susţin că UE şi Elveţia ar trebuie să îşi amelioreze cooperarea în domeniul libertăţii de circulaţie a persoanelor. Parlamentul cere, de asemenea, CE să ridice urgent această problemă pe lângă Guvernul elveţian.

SUA

Concedieri la Hewlett-Packard

Cel mai mare producător de computere personale, Hewlett-Packard, a anunţat că va tăia 27.000 de locuri de muncă până în 2014, respectiv 8% din forţa sa de muncă, astfel că va face reduceri de costuri de până la 3,5 miliarde de dolari. Hewlett-Packard a precizat că banii vor fi investiţi în companie. Măsura face parte din iniţiativa pentru productivitate, concepută în vederea simplificării proceselor de business, dar a fost luată şi în urma pierderilor pe partea de vânzări în faţa unor produse rivale, cum ar fi tableta iPad.

SIRIA

Violenţe extreme

O femeie şi cei cinci copii ai săi, cel mai mare în vârstă de 9 ani, au fost răpiţi şi ucişi prin înjunghiere, în provincia Hama din Siria. Reprezentanţii opoziţiei siriene au anunţat, ieri, această informaţie şi acuză forţele guvernamentale de masacrarea acestei familii. Între timp, parlamentul sirian rezultat din alegerile legislative din 7 mai, soldate cu victoria partidului arab socialist Baas, al preşedintelui Bashar al-Assad, şi-a început, ieri, activitatea. Bashar al-Assad a semnat, luni, un decret prezidenţial privind reuniunea plenară a noului parlament, ales în plină mişcare socială împotriva regimului actualului preşedinte, declanşată în urmă cu peste 14 luni şi soldată cu mii de morţi.

NORVEGIA

Separarea Bisericii de stat

Parlamentul norvegian a aprobat, ieri, separarea Bisericii de stat, conform unui amendament constituţional care a primit o susţinere foarte largă în rândul parlamentarilor, în contextul în care Norvegia este una dintre ultimele ţări dezvoltate care are o religie de stat. Religia evanghelică luterană nu va mai fi religia oficială a ţării iar Biserica norvegiană va primi fonduri publice în acelaşi mod ca celelalte Biserici, a anunţat Parlamentul. Prin separarea sa de stat, Biserica va avea autoritatea de a-şi numi superiorii fără aprobarea Guvernului. În plus, nu va mai fi obligatoriu nici ca jumătate dintre membrii Guvernului, nici ca ministrul Afacerilor Ecleziastice să aparţină de Biserica Norvegiei, acelaşi lucru nefiind însă valabil şi pentru familia regală. Biserica Norvegiană, favorabilă separării, numără circa patru milioane de membri într-o ţară cu 4,7 milioane de locuitori.

MYANMAR

Aung San Suu Kyi peste hotare

Şefa opoziţiei birmane, Aung San Suu Kyi, membră a Parlamentului de la Naypyidaw, urmează să se deplaseze la Bangkok, săptămâna viitoare, în prima sa călătorie în străinătate, după 24 de ani, a anunţat, ieri, un responsabil din cadrul partidului său. Laureata Premiului Nobel pentru Pace, care a petrecut 15 ani în reşedinţă supravegheată, va asista la Forumul Economic Mondial pentru Asia de Est din Thailanda, a declarat Nyan Win, purtător de cuvânt al Ligii Naţionale pentru Democraţie. Conferinţa este organizată în perioada 30 mai - 2iunie iar Suu Kyi va ajunge la Bangkok pe 28 mai. Ea a primit, la 8 mai, primul său paşaport din ultimii 20 de ani, pregătindu-se pentru un important turneu în străinătate. Până în prezent, agenda sa include un prim discurs ţinut în afara ţării, la 14 iunie, la Geneva, cu prilejul unei reuniuni a Organizaţiei Internaţionale a Muncii. Ulterior, la 16 iunie, va merge la Oslo, unde va ţine discursul pe care trebuia să-l rostească în urmă cu 21 de ani, când a primit Premiul Nobel. Aflată sub arest la domiciliu din 1989, ea şi-a petrecut 15 ani privată de libertate, înainte de a fi eliberată în noiembrie 2010.