AUSTRIA

Romi români evacuaţi

Aproximativ 30 de români de etnie romă au fost evacuaţi, ieri, dintr-o minitabără pe care o construiseră abuziv sub o autostradă din Austria, conform site-ului de ştiri AustrianTimes.at. Cei 30 de români, printre care se numără mulţi copii şi vârstnici, construiseră o tabără de corturi în apropierea localităţii austriece Terfens, sub o autostradă. Însă autorităţile austriece au intervenit şi au evacuat grupul de români de etnie romă. Primarul din Terfens, Hubert Hussl, le oferise mâncare şi apă românilor, dar aceştia au aruncat alimentele şi au plecat. ”Nu pot înţelege de ce au făcut acest lucru. Trebuiau să ia alimentele cu ei”, a spus primarul.

BULGARIA

Benzină ieftină

Divizia din Bulgaria a ruşilor de la Lukoil a cerut autorităţilor eliminarea componentelor bio din carburanţi, susţinând că este singura soluţie pentru reducerea preţului la pompă şi relansarea consumului. Potrivit presei bulgare, CEO al Lukoil Bulgaria, Valentin Zlatev, susţine că preţul carburanţilor este atât de mare încât a depăşit pragul psihologic iar şoferii cumpără sub 11 litri la o alimentare, în medie, faţă de 17 litri acum un an. El a mai arătat că, din preţul final al benzinei, 41-42% înseamnă taxe, 40-41% reprezintă materia primă iar restul sunt costuri de procesare, transport şi distribuţie. La începutul lunii aprilie, ministrul Finanţelor, Simeon Djankov, susţinea că nu este posibilă eliminarea componentelor bio din carburanţi, întrucât amestecul motorinei şi benzinei cu biodiesel, respectiv bioetanol, reprezintă o cerinţă a UE.

SPANIA

Din nou recesiune

Banca Spaniei a apreciat ieri că PIB-ul ţării a înregistrat o scădere accentuată în primul trimestru al anului, de 0,4% faţă de ultimele trei luni ale lui 2011, când se diminuase deja cu 0,3%, ceea ce marchează întoarcerea Spaniei la recesiune. Două trimestre de scădere a PIB-ului înseamnă intrarea unei ţări în recesiune, în condiţiile în care economia Spaniei începuse să crească abia la începutul anului 2010. Banca Spaniei a pus această tendinţă pe seama crizei datoriilor suverane din Zona Euro.

UCRAINA

Revitalizarea Cernobîlului

Guvernul ucrainean are în lucru un proiect de revitalizare a Cernobîlului, devenită o zonă-fantomă după dezastrul nuclear din 1986, a declarat, ieri, premierul Mykola Azarov. Potrivit experţilor, nivelul de radiaţii din zona izolată a scăzut semnificativ în ultimii ani, iar în restul regiunii nu mai există zone cu nivel ridicat de radiaţii. Preşedintele Viktor Ianukovici a declarat recent că va începe construirea unui nou sarcofag la 26 aprilie, când se vor împlini 26 de ani de la dezastrul nuclear. Sarcofagul va costa 935 de milioane de euro. Mare parte din bani a fost strânsă din donaţii de la guverne străine, contribuţia Ucrainei fiind de doar 6% din suma totală. Construcţia sarcofagului se va termina în 2015. La 26 aprilie 1986, cel de-al patrulea reactor al Centralei Atomoelectrice din Cernobîl a explodat la 01:23 noaptea. Toţi locuitorii permanenţi ai oraşului şi cei din împrejurimi au fost evacuaţi, pentru că nivelul de radiaţie în aria respectivă devenise periculos.

OLANDA

Cauza accidentului

Mecanicul unuia dintre trenurile care s-au ciocnit sâmbătă, la Amsterdam, accident soldat cu moartea unei femei, a spus martorilor că este posibil să fi trecut pe roşu. Jurnalistul Hein Janssen de la cotidianul olandez ”Volkskrant” se afla în compartimentul din faţă al trenului, atunci când s-a petrecut accidentul. El a afirmat că după ciocnire, mecanicul, o femeie, a ieşit din cabina sa şi a spus: ”Mă tem că este posibil să fi trecut pe roşu”. Ministrul Transporturilor, Melanie Schultz, a declarat, ieri, înaintea Parlamentului, că trecerea pe lumina roşie a sistemului de semnalizare pare să fie cauza accidentului. Administratorul infrastructurii din Olanda, ProRail, nu a comentat încă asupra acestor acuzaţii. O investigaţie asupra accidentului, care s-a soldat cu rănirea a zeci de persoane şi spitalizarea a 13 dintre acestea peste noapte, se află în desfăşurare. Serviciile feroviare de la vest de Amsterdam au fost întrerupte pe parcusul întregului sfârşit de săptămână dar au revenit în prezent la normal.

ISLANDA

Nevinovat de... criză

Fostul premier islandez Geir Haarde a fost declarat nevinovat de neglijenţă privind criza financiară din 2008, când principalele trei bănci ale ţării s-au prăbuşit. Însă tribunalul special de la Reykjavik a decis că fostul oficial nu şi-a informat oficial miniştrii în legătură cu problemele. Prăbuşirea Icesave, ce a afectat mii de cetăţeni britanici şi olandezi, a dus la o dispută privind compensaţiile care nu a fost rezolvată încă. Haarde, în vârstă de 60 de ani, a calificat dosarul drept o farsă şi o răzbunare politică din partea actualei coaliţii. Opinia publică este divizată în legătură cu acest dosar, unii oameni consideră că Haarde joacă rolul de ţap ispăşitor, în timp ce alţii cred că este esenţial să fie tras la răspundere după colapsul financiar al ţării. Alegătorii islandezi au respins de două ori propuneri de plată a celor circa patru milioane de euro pe care guvernele britanic şi olandez le-au cheltuit pentru compensarea cetăţenilor care şi-au pierdut banii în urma prăbuşirii Icesave.

GRECIA

36 de partide în cursă

36 de partide şi-au depus candidaturile pentru a participa la alegerile parlamentare programate în Grecia, pe 6 mai. Printre cele 36 de formaţiuni se numără Noua Democraţie (ND, de dreapta), Pasok (socialist), KKE (comunist), Syriza (stânga radicală) şi Laos, extrema-dreaptă. În plus, sunt numeroase formaţiuni noi, majoritatea create de disidenţi de dreapta şi de stânga, în semn de protest faţă de politicile de austeritate ale coaliţiei ND-Pasok. Este vorba de partidul Grecii Independenţi, creat de deputatul disident Panos Kammenos, de partidul Pactul Social, al fostului ministru socialist Luka Katseli sau de Stânga Democrată, facţiunea Syriza. La acestea se adaugă Alianţa Democratică, a deputatei Dora Bakoyannis, care a demisionat din ND în 2010.

SIRIA

Sancţiuni de lux

Miniştrii de Externe din UE au decis ieri, la Consiliul Afaceri Generale, noi sancţiuni împotriva Siriei, interzicând exportul de produse de lux către Damasc. Pe lângă bunurile de lux, sancţiunile vizează şi produse care ar putea fi folosite în cadrul represaliilor exercitate de forţele guvernamentale împotriva opozanţilor regimului Al-Assad. În urmă cu o săptămână, un grup de observatori a ajuns în Siria pentru a monitoriza respectarea acordului privind încetarea focului. Potrivit acestora, violenţele au încetat în mare parte dar implementarea acordului este fragilă. Astfel, soldaţii sirieni au atacat, duminică, un oraş aflat la est de Damasc, iar forţele de opoziţie au bombardat un convoi militar în nordul ţării.

AFGANISTAN

Acord cu SUA

Afganistanul şi SUA au finalizat proiectul unui acord de parteneriat strategic, cu scopul de a defini relaţiile dintre Kabul şi Washington, după anul 2014, a anunţat preşedinţia afgană. Niciun detaliu nu a fost oferit în legătură cu conţinutul proiectului de acord ce urmează a fi înaintat preşedinţilor afgan şi american, precum şi Congresului de la Washington şi Parlamentului de la Kabul. Forţele NATO, cu un efectiv de 130.000 de soldaţi, ajută Guvernul afgan de peste un deceniu în lupta împotriva insurecţiei talibane. Ele îşi vor încheia misiunea şi se vor retrage cel mai târziu la sfârşitul anului 2014, astfel încât între cele două ţări se poartă discuţii referitoare la viitorul relaţiei lor după acea dată. Kabulul a pus deja două condiţii prealabile pentru semnarea acordului, şi anume transferul către autorităţile afgane al controlului asupra închisorii de la Bagram şi încetarea raidurilor nocturne ale forţelor internaţionale împotriva talibanilor.