ISLANDA

Români arestaţi

Doi români au fost reţinuţi în Islanda, la Reykjavik, după ce au clonat peste o mie de carduri, cu ajutorul unor dispozitive instalate la două bancomate, anunţă presa islandeză. Infractorii au fost prinşi la sfârşitul săptămânii trecute, în timp ce se aflau la unul dintre bancomate. Ei reuşiseră deja să fure banii din mai multe conturi, după ce au citit datele cardurilor aferente, cu ajutorul dispozitivelor instalate ilegal. Suma scoasă de pe carduri nu a fost precizată. Poliţiştii au reuşit să recupereze de la români doar o mică parte a banilor furaţi. În 2008, un român şi un german au fost prinşi în timp ce încercau să plece din Islanda cu echivalentul a 40.000 de euro, furaţi cel mai probabil de pe carduri, după cum au presupus autorităţile.

MAREA BRITANIE

Pericol nuclear

12 din cele 19 instalaţii nucleare civile din Marea Britanie riscă să fie afectate de inundaţii şi eroziune în zona de coastă, din cauza schimbărilor climatice, se arată într-o analiză guvernamentală nepublicată. Nouă dintre instalaţii au fost evaluate de Departamentul pentru Mediu, Hrană şi Afaceri Rurale (DEFRA) ca vulnerabile în prezent, în timp ce restul sunt în pericol din cauza creşterii nivelului mării şi unor furtuni, în viitor. Multe dintre instalaţiile nucleare civile britanice datează din anii \'50 şi \'60 şi nu se prevede o dezafectare a lor, timp de câteva decade. Experţii sugerează că principalul motiv de îngrijorare sunt inundaţiile, care pot produce scurgeri de deşeuri nucleare. Analiza a fost realizată de oficiali ai echipei specializată în inundaţii şi eroziuni din cadrul DEFRA, în cadrul unei investigaţii majore asupra impactului schimbărilor climatice în Marea Britanie. Însă când au fost publicate rezultatele, în ianuarie, au fost menţionate doar date vagi despre situaţia din anii 2080, fără să fie precizate numele instalaţiilor. În prezent, DEFRA a publicat întreaga analiză, ca răspuns la o solicitare în baza legislaţiei de acces la informaţii, evaluările Departamentului pentru fiecare instalaţie în parte fiind dezvăluite pentru prima dată.

BULGARIA

Investiţii coreene

Două companii coreene, subsidiare ale societăţii energetice de stat din Coreea de Sud, au construit în Bulgaria două parcuri fotovoltaice care au fost inaugurate ieri. Investiţia totală pentru realizarea celor două parcuri fotovoltaice s-a ridicat la 154 de milioane de euro, ceea ce transformă aceste proiecte în cea mai mare investiţie coreeană din Bulgaria. Proiectele au fost implementate de SDN Company şi KOSEP, divizii ale companiei naţionale de energie din Coreea de Sud. Cele două parcuri, amplasate în apropierea oraşului Veliko Târnovo din regiunea central-nordică a ţării, au fost inaugurate în prezenţa ambasadorului Coreei de Sud la Sofia, Chun Bi-ho şi a ministrului adjunct al Economiei, Energiei şi Turismului, Dimitar Chohadzhiev. Companiile coreene s-au arătat interesate să investească şi în România, în sectorul energetic, dar până acum nu s-a realizat nimic concret. Proiectele care le-au trezit interesul coreenilor pentru piaţa din România sunt reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă - evaluate de 4 miliarde de euro - unde o companie de profil din Coreea de Sud a arătat că este gata să investească, precizând că tehnologia nucleară coreeană ar putea fi cea mai potrivită pentru acest proiect. De asemenea, coreenii vor să construiască terminalul de gaze lichefiate de la Constanţa, care va face parte din proiectul AGRI. Acest proiect vizează transportul de gaze lichefiate din Azerbaidjan şi Georgia în UE, prin România. Companiile coreene s-au arătat interesate şi de participarea la proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj de la Tarniţa-Lăpuşteşti.

SLOVACIA

Anticipate

Slovacii sunt chemaţi sâmbătă, 10 martie, la urne, în cadrul alegerilor legislative anticipate, în care favorit este partidul social-democrat Smer-SD, de opoziţie, avantajat de un recent scandal de corupţie care afectează formaţiunile de centru-dreapta ale coaliţiei cvadripartite de guvernare. Scrutinul anticipat a fost declanşat de eşecul în Parlament, în octombrie 2011, al Guvernului condus de Iveta Radicova, cu ocazia votului privind întărirea Fondului de salvare ale Zonei Euro (FESF), vot asimilat unei moţiuni de încredere. Publicarea în luna decembrie a unui dosar referitor la legăturile avute de numeroşi oameni politici cu grupul financiar Penta în 2005-2006, în timpul guvernului lui Mikulas Dzurinda, a declanşat un mare scandal şi ample proteste de stradă în Slovacia. În aceste context, sondajele preelectorale arată intenţia clară a alegătorilor de a-şi sancţiona liderii politici. Potrivit unui sondaj recent al institutului Polis, social-democraţii lui Robert Fico (ex-premier între 2006-2010) înregistrau în jur de 40% dintre intenţiile de vot, urmaţi de cele patru formaţiuni ale coaliţiei de guvernare: creştini-democraţii KDH conduşi de fostul comisar european Jan Figel (10%), SDKU-DS (Uniunea democrată şi creştină slovacă) - partidul premierului actual Iveta Radicova şi prezidat de Mikulas Dzurinda (5,1%) -, liberalii din SaS (6%), conduşi de Richard Sulik, şi Most-Hid (7%), partid al minorităţii ungare. Potrivit analiştilor, consolidarea bugetară va fi principala provocare a viitorului guvern, în condiţiile în care, pentru 2012, deficitul public ar urma să fie de 4,6% din PIB, iar creşterea economică de 1,1%. În ianuarie, şomajul afecta 13.9% din populaţia activă a Slovaciei. Pentru 2013, Bratislava s-a angajat să aducă deficitul la 3% în 2013, pentru a respecta criteriile de convergenţă ale UE.

AUSTRALIA

Inundaţii la Sydney

Mai multe cartiere din Sydney, capitala economica a Australiei, sunt inundate din cauza polilor abundente. Cartierele din sudul oraşului sunt cel mai grav afectate. Infrastructura şi mai multe locuinţe au fost avariate. Peste 150 de persoane din oraş au solicitat ajutorul echipelor de salvare, iar aeroportul Sydney este închis. Săptămâna trecută, statul New South Wales din sudul Australiei, unde se află şi Sydney, s-a confruntat cu ploi abundente, ce au provocat inundaţii. 3.500 de persoane au fost evacuate. Pagubele nu au fost calculate încă.

HAITI

Seism moderat

Un cutremur cu magnitudinea de 4,6 grade pe Scara Richter s-a produs în noaptea de miercuri spre joi, în Haiti, provocând panică în rândul populaţiei, care nu a uitat de consecinţele teribile ale dezastrului din 2010, soldat cu cel puţin 300.000 de morţi. Epicentrul mişcării telurice a fost localizat la 38 kilometri de capitala ţării, Port-au-Prince, la o adâncime de 4,9 de km, a indicat Institutul american de geologie (USGS). Simţind vibraţiile subterane în jurul orei locale 22.00, mulţi oameni au fugit din case pe străzi, pentru a se proteja de eventuale distrugeri de imobile. Nu sunt încă informaţii despre eventuale prejudicii provocate de cutremur infrastructurii sau despre potenţiale victime. Două seisme puternice au avut loc, la o diferenţă de câteva minute, la 12 ianuarie 2010, în largul coastelor Haiti, cu o magnitudine de 7,0 grade, respectiv 5,9 grade pe Scara Richter. Capitala statului Port-au-Prince a fost cea mai afectată, printre imobilele prăbuşite numărându-se palatul prezidenţial, sediul misiunii ONU, clădirea Parlamentului, administraţia fiscală, un penitenciar, şcoli şi spitale. În urma dezastrului, circa 314.000 de oameni au murit, 250.000 de clădiri au fost distruse sau avariate iar trei milioane de oameni au devenit sinistraţi. Potrivit experţilor, pagubele provocate de cele două seisme - cel mai mare dezastru natural din istoria modernă a Haiti - variază între 8 şi 14 miliarde de dolari.

EGIPT

Candidatură la preşedinţie

Mansour Hassan, şef al Consiliului Consultativ al Consiliul Suprem al Forţelor Armate (SCAF) egiptene se va prezenta drept candidat în alegerile prezidenţiale din Egipt, prevăzute pentru zilele de 23 şi 24 mai, a informat, ieri, presa locală. Deşi Mansour Hassan se prezintă ca independent, el se bucură de sprijinul partidului de opoziţie Wafd, care îi susţine candidatura în urma unui scrutin intern în care a obţinut mai multe voturi decât Amr Moussa, fost secretar general al Ligii Arabe. Mansour Hassan, în vârstă de 74 de ani, a ocupat mai multe funcţii ministeriale, între care cea de titular al Informaţiilor în timpul mandatul preşedintelui Anwar Sadat. Mansour Hassan a dat asigurări că va participa la alegeri în calitate de candidat independent, fără a depinde de sprijinul vreunui partid. Partidul Libertate şi Justiţie, braţul politic al mişcării Fraţii Musulmani, nu a anunţat pe cine va sprijini în alegerile prezidenţiale. Potrivit unor informaţii de presă, l-ar putea sprijini, totuşi, pe Mansour Hassan.