DANEMARCA

Ostatici ucişi

Doi ostatici au murit în timp ce nava pe care se aflau şi care fusese deturnată de piraţi era eliberată de o navă a marinei de război daneze. Nava de război Absalon a interceptat o ambarcaţiune a piraţilor, la 27 februarie 2012. În timpul operaţiunii, doi ostatici au fost ucişi, se arată în comunicat, care nu precizează cetăţenia celor decedaţi. Aceştia se numărau între cei 18 ostatici de pe nava răpită şi interceptată. Nava Absalon urmărea de câteva zile ambarcaţiunea deturnată şi luni a încercat să o oprească, după ce aceasta părea că începe să se îndepărteze de coasta somaleză. Întrucât vasul îşi continua înaintarea în pofida focurilor de avertisment, forţele daneze au tras asupra navei. Piraţii s-au predat şi militarii danezi au preluat controlul asupra navei deturnate. La bordul acesteia au fost găsiţi 17 presupuşi piraţi şi 19 ostatici, ale căror cetăţenii nu au fost făcute publice. Doi dintre ostatici erau grav răniţi şi, în pofida promptitudinii cu care medicul de pe Absalon le-a acordat primul ajutor, vieţilor acestora nu au putut fi salvate, se menţionează în comunicat. Nu se cunosc deocamdată împrejurările exacte în care au fost răniţi cei doi ostatici.

TURCIA

Străini în închisori

Peste 2.300 de cetăţeni străini, între care mai mult de 40 de români, se află în închisorile din Turcia, iar dintre aceştia 330 sunt femei. Potrivit Ministerului turc al Justiţiei, dintre cei 2.310 cetăţeni străini aflaţi în detenţie în Turcia, fie condamnaţi, fie doar arestaţi, cei mai mulţi (477) sunt iranieni. Aceştia sunt urmaţi de turkmeni (265), georgieni (165), sirieni (122) şi nigerieni (111). În acest clasament urmează cetăţeni din Bulgaria, România, Azerbaidjan, Afganistan, Africa de Sud şi Irak, fiecare ţară având peste 40 de cetăţeni în închisoare în Turcia. Circa 70 de apatrizi se află de asemenea în centre de detenţie din Turcia.

BULGARIA

Lupta împotriva corupţiei

Bulgaria ar trebui să întreprindă acţiuni mai convingătoare pentru a reforma sistemul judiciar şi a arăta rezultate concrete privind combaterea crimei organizate şi a corupţiei la nivel înalt, conform Consiliului Afacerilor Generale al UE (CAG). Forul a adoptat, ieri, concluziile din raportul Comisiei Europene pentru România şi Bulgaria în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV). Concluziile pun accent pe importanţa unei voinţe puternice şi susţinute pentru a putea lua măsurile necesare în concordanţă cu MCV, conform unei declaraţii a Ministerului bulgar al Afacerilor Externe bulgar, precum şi pe comunicare bună dintre cele două ţări şi Comisia Europeană. Raportul intermediar CVM din 8 februarie s-a concentrat pe implementarea tehnică a recomandărilor evidenţiate în raportul anual din iulie 2011, considerat a fi unul negativ pentru Bulgaria. Comisia publică aceste rapoarte din cadrul CVM de două ori pe an, în fiecare an. Rapoartele sunt bazate pe contribuţia Guvernului bulgar, a serviciilor Comisiei Europene, a statelor membre şi a unor ONG-uri.

ISRAEL

Existenţa şi securitatea statului

Prim-ministrul Benjamin Netanyahu a declarat că liderii israelieni trebuie să asigure fundamentele de existenţă şi nu doar securitatea ţării, într-o aluzie clară la ameninţarea nucleară iraniană, în timpul unui interviu televizat. Premierul Netanyahu a reacţionat la o întrebare cu privire la decizia fostului prim-ministru de dreapta Menahem Begin de a distruge reactorul nuclear irakian Osirak în anul 1981. Acest atac, încununat cu succes, este adesea folosit ca referinţă de analiştii israelieni în cadrul speculaţiilor despre o posibilă operaţiune militară a Israelului împotriva instalaţiilor nucleare iraniene. Anterior, premierul Netanyahu a declarat că programul nuclear controversat al Iranului va fi subiectul principal al discuţiilor sale pe 5 martie la Casa Alba cu preşedintele american Barack Obama.

FRANŢA

Lege neconstituţională

Constituţional al Franţei a declarat, ieri, ca neconstituţională legea care incriminează negarea genocidului armean din 1915, a cărei adoptare a provocat o criză diplomatică între Paris şi Ankara. „Consiliul a considerat că, reprimând contestarea existenţei şi a calificării juridice drept crime pe care le-ar fi recunoscut el însuşi şi calificat ca atare, legislatorul a adus o atingere neconstituţională exercitării libertăţii de exprimare şi de comunicare”, se precizează în comunicatul acestei instituţii. Legea, adoptată definitiv de parlamentul francez pe 23 ianuarie, a fost susţinută de preşedintele Nicolas Sarkozy. Acesta a declarat recent că va promova un nou text dacă cel actual va fi respins de Consiliul Constituţional. Legea adoptată sancţionează cu un an de închisoare şi 45.000 de euro amendă negarea oricărui genocid recunoscut de Franţa, inclusiv a celui din 1915 împotriva armenilor.

IRLANDA

Ajutor de la FMI

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a anunţat că a pus la dispoziţia Irlandei 3,2 miliarde de euro suplimentari din asistenţa promisă acestei ţări în cadrul unui acord de ajutor internaţional încheiat în 2010. Această a şasea deblocare de fonduri ridică la circa 16,05 miliarde de euro linia de credit de care beneficiază oficialii de la Dublin pe lângă FMI, care s-a angajat să împrumute Irlandei în total cu 22,6 miliarde de euro. FMI estimează că Irlanda progresează în punerea în aplicare a măsurilor de austeritate pe care le-a impus în scopul de a beneficia de asistenţa financiară a creditorilor străini şi care este dintre cele mai draconice din Europa. Statul irlandez a obţinut în decembrie 2010 un angajament de la FMI, UE, Marea Britanie, Suedia, Danemarca şi de la fondurile publice de pensii irlandeze să îi împrumute 85 de miliarde de euro pe trei ani. Acest acord a permis ţării să evite falimentul după ce a fost nevoită să îşi ajute băncile pentru restabilirea situaţiei lor şi le-a naţionalizat în urma unor pariuri riscante în sectorul imobiliar şi pe pieţele financiare.

UNGARIA

O lege controversată

Parlamentul de la Budapesta a aprobat, cu ajutorul majorităţii partidului conservator de guvernământ Fidesz, o controversată lege a Cultelor, ce recunoaşte 32 de confesiuni religioase. Celelalte confesiuni vor trebui să solicite oficial recunoaşterea, ce va fi atribuită în urma unui proces care se va încheia tot cu un vot în Parlament. Opoziţia, care nu a participat la vot, critică legea şi se teme că aceste recunoaşteri pot fi supuse unor interese politice. Legea, prin care erau recunoscute iniţial 14 comunităţi religioase, a fost adoptată la sfârşitul anului trecut, dar a fost amendată după ce a fost respinsă de Curtea Constituţională. O delegaţie a Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept, cunoscută şi sub numele de Comisia de la Veneţia, s-a aflat săptămâna trecută în Ungaria, unde a analizat, printre altele şi această nouă lege a Cultelor, urmând să publice concluziile sale la jumătatea lunii martie.

MAREA BRITANIE

Protestatari evacuaţi

Poliţia londoneză a evacuat în noaptea de luni spre marţi tabăra mişcării Occupy London din faţa catedralei St. Paul. Operaţiunea a început la scurt timp după miezul nopţii şi s-a derulat, în mare parte, paşnic, însă au fost făcute 20 de arestări. Săptămâna trecută, mişcării Occupy London i s-a refuzat dreptul de a face apel la o decizie a Curţii Supreme privind evacuarea. Autorităţile din capitala britanică au declarat că regretă faptul că evacuarea manifestanţilor a devenit necesară. Manifestanţii au subliniat ieri că acţiunile lor nu s-au încheiat, însă nu s-au opus poliţiei care le-a strâns corturile şi celelalte echipamente. Câţiva au sfidat forţele de ordine ridicând o structură din paleţi de lemn, care a fost, însă, în cele din urmă, demolată. Tabăra de la catedrala St. Paul a fost instalată pe data de 15 octombrie. Mişcarea Occupy London protestează faţă de lăcomia corporaţiilor şi faţă de măsurile de austeritate.

JAPONIA

Seism

Un cutremur moderat, cu magnitudinea de 5,6, s-a produs, ieri, în insulele Ryukyu, din sudul Japoniei, însă nicio alertă de tsunami nu a fost emisă şi nicio pagubă materială constatată. Seismul s-a produs la 83 de kilometri la sud-vest de oraşul Naha, la o adâncime relativă de aproximativ 18 kilometri. La 11 martie 2011, un cutremur cu magnitudinea de 9 a provocat în nord-estul Japoniei un tsunami de proporţii, soldat cu peste 19.000 de morţi.

SUA

Cerere de eliberare

Departamentul american de Stat le-a cerut autorităţile ucrainene să îl elibereze din închisoare pe Iuri Luţenko, un fost ministru ucrainean de Interne. „Acuzarea motivată politic a liderilor opoziţiei, inclusiv a lui Luţenko şi a fostului premier Iulia Timoşenko, provoacă îngrijorări serioase în legătură cu angajamentul guvernului Ucrainei faţă de democraţie şi respectarea legii”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Victoria Nuland. Luni, un tribunal de la Kiev l-a condamnat pe Iuri Luţenko, aliat al liderei opoziţiei Iulia Timoşenko, la patru ani de închisoare pentru abuz în serviciu. Fostul oficial, arestat în decembrie 2010, a fost găsit vinovat pentru că l-a angajat ilegal, i-a oferit apartament şi pensie fostului său şofer şi pentru că a cheltuit prea multe fonduri guvernamentale pentru ceremoniile de Ziua Poliţiei din 2008 şi 2009, când era în funcţie. Potrivit estimărilor, Iuri Luţenko a adus un prejudiciu de 125.000 de dolari bugetului Ucrainei. Fostul ministru a respins acuzaţiile şi a spus că procesul este motivat politic.

SUA

Acuzaţii minimalizate

SUA au relativizat ameninţările nord-coreene de a riposta cu „un război sacru” la manevrele comune întreprinse de Washington şi Coreea de Sud, numindu-le retorice şi fanfaronadă. „Exerciţiul, efectuat împreună cu Coreea de Sud, este organizat cu regularitate. Şi ca, de obicei, avem parte în timpul desfăşurării exerciţiilor de acest gen de retorică şi lăudăroşenii”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat Victoria Nuland. Înaintea acestor manevre, Kim Jong-Un, noul lider al Coreei de Nord, a vizitat două unităţi militare.