IRAN

Dezminţire

Iranul doreşte să continue cooperarea şi negocierile cu AIEA în pofida unui eşec al unor misiuni în ultimele zile la Teheran. Pe de altă parte, ambasadorul american în Rusia, Michael McFaul, a dat asigurări că baza americană din Kârgâzstan nu va fi folosită în cazul unui conflict militar cu Iranul. Ministerul rus al Afacerilor Externe şi-a exprimat anterior îngrijorarea că SUA ar putea folosi baza Manas în cadrul unui conflict militar împotriva Iranului, din cauză că este aproape de republica islamică. Distanţa dintre capitala kârghiză Bişkek şi Teheran este de circa 1.300 de kilometri. SUA au început operaţiunile la Manas în 2001, după atacurile teroriste din 11 septembrie. Iar aceasta rămâne o bază cheie pentru campania militară din Afganistan. Acordul de închiriere a bazei expiră în vara anului 2014, iar Kârgâzstanul nu intenţionează să îl prelungească. La rândul său, preşedintele Israelului, Shimon Peres, a reiterat că toate opţiunile sunt menţinute, inclusiv o intervenţie militară, în cazul programului nuclear iranian.

SUA

Incidente armate

Un angajat al Spitalului pentru Îngrijiri Speciale din New Britain, Connecticut, şi-a împuşcat doi superiori miercuri seară. Înaintea focurilor de armă, suspectul a avut o dispută disciplinară. Victimele, identificate drept Lynn Trask şi Robert Barlucci, sunt în stare gravă, dar stabilă. Autorităţile l-au arestat pe suspect, Victor Valcarcel, după puţin timp, la domiciliul său. Spitalul a fost închis pentru o anumită perioadă de timp în urma incidentului armat. Într-un incident separat, o elevă de opt ani a fost împuşcată la o şcoală elementară din Bremerton, statul Washington, fiind transportată cu elicopterul la spital. Incidentul despre care nu au fost date publicităţii s-a petrecut la Şcoala Elementară Armin Jahr. Nu există nici date despre starea de sănătate a fetei şi nu au fost dezvăluite nici informaţii privind atacatorul.

IRAK

Violenţe

Cel puţin 50 de persoane şi-au pierdut viaţa şi sute au fost rănite într-un val de atentate şi incidente armate care au afectat Irakul. Violenţele au vizat zone cu populaţia majoritar şiită, ofiţeri de poliţie şi puncte de control. La Bagdad, nouă persoane au murit în două explozii succesive produse în districtul Karrada, din centrul oraşului. În afara capitalei, cel puţin doi oameni şi-au pierdut viaţa la Baquba. Există temeri că bilanţul deceselor de joi ar putea creşte. Nicio grupare nu a revendicat deocamdată atacurile. Numărul atacurilor din Irak a crescut din decembrie, când s-a finalizat retragerea trupelor americane. Săptămâna trecută, cel puţin 18 persoane şi-au pierdut viaţa într-un atentat sinucigaş vizând Academia irakiană de poliţie din capitală.

SUA

Coliziune aeriană

Şapte militari şi-au pierdut viaţa în momentul ciocnirii miercuri seară a două elicoptere lângă baza militară Yuma, în statul Arizona, a informat ieri NBC News, citând oficiali americani din domeniul apărării. Accidentul s-a produs în timpul unui zbor de rutină. Au fost implicate în accident un aparat AH-1W Super Cobra şi un UH-1Y Huey, care fac parte din unitatea aeroportată a celei de-a treia divizii a marinei americane. Nu au fost date publicităţii informaţii despre circumstanţele producerii tragediei. Baza de antrenament de la Yuma găzduieşte circa 70 de unităţi aeroportate ce presupun 600 de diverse aparate de zbor şi un personal de 14.000 de persoane.

ARGENTINA

Bilanţ revizuit

Bilanţul catastrofei feroviare produse miercuri într-o gară din Buenos Aires a crescut la 50 de morţi şi 675 de răniţi. Potrivit poliţiei argentiniene printre persoanele decedate se numără şi un copil. Accidentul s-a produs când frânele unui tren aglomerat de navetişti au cedat şi trenul a intrat în bara de la capătul liniei staţie Once din vestul capitalei argentiniene. Operaţiunile de salvare au înaintat cu dificultate, multe dintre victime trebuind extrase din primele vagoane transformate într-un morman de fiare. Acesta este al treilea cel mai grav accident feroviar înregistrat în ultimele decenii în Argentina, după cel de la Benavidez, periferia de nord a capitalei, soldat cu 236 de victime în 1970 şi cel din provincia Santa Fe, care a provocat în anul 1978 circa 55 de decese.

ITALIA

Politici transparente

Italia promite „o politică clară, transparentă şi corectă” în materie de imigraţie, după ce a fost condamnată de CEDO pentru că a retrimis în Libia imigranţi somalezi şi eritreeni interceptaţi pe mare. La începutul lunii mai, Paza de Coastă italiană a interceptat pe mare numeroase ambarcaţiuni la bordul cărora se aflau imigranţi clandestini africani. Dar, în virtutea acordurilor bilaterale cu Libia intrate în vigoare în anul 2008, 471 de clandestini au fost transferaţi pe alte nave şi retrimişi la Tripoli.

RUSIA

Mesaj populist

Premierul Vladimir Putin, care este principalul favorit la alegerile prezidenţiale din martie, le-a vorbit celor aproape 130.000 de susţinători adunaţi joi pe stadionul Lujniki din Moscova, îndemnându-i să-şi apere patria şi să nu lase pe nimeni să se amestece în afacerile interne ale Rusiei. „Suntem apărătorii patriei noastre”, le-a spus Putin participanţilor la demonstraţia care are loc de Ziua Apărătorului Patriei. Premierul rus este convins că va câştiga alegerile de luna viitoare, dar consideră că această victorie nu este suficientă. „Vom câştiga, dar victoria în alegeri nu este suficientă. Trebuie să depăşim o mulţime de probleme, precum injustiţia, sărăcia şi inegalitatea”, a subliniat Putin. Marşul a început la ora locală 11.20, iar susţinătorii lui Putin au mers pe jos circa trei kilometri, de la staţia de metrou Frunzenskaia, până la stadionul Lujniki. Unii participanţi au fluturat steaguri şi pancarte pe care scria „Nu le vom permite să ruineze ţara”, „Cine, dacă nu Putin?”, „Votaţi stabilitatea, votaţi pentru Putin” şi „Votez pentru Putin pentru că îi susţin candidatura”. Cântece patriotice din epoca sovietică s-au auzit în mulţime. Presa liberală a afirmat anterior că autorităţile obligă angajaţi ai statului să ia parte la manifestaţie. Totodată, poliţia din Moscova a anunţat că a arestat joi zeci de imigranţi care se pregăteau să participe la un miting de susţinere a premierului rus.

MAREA BRITANIE

Deputat arestat

Un parlamentar laburist, Eric Joyce, a fost arestat, fiind suspectat de agresiune, după o presupusă bătaie într-un bar din Camera Comunelor. Incidentul s-a petrecut în cursul nopţii de miercuri spre joi, implicând mai multe persoane din barul Strangers, din Camera Comunelor. Un alt parlamentar, Stuart Andrew, din Partidul Conservator, susţine că a fost agresat de Eric Joyce şi intenţionează să depună acuzaţii. Poliţia a confirmat că a reţinut un bărbat de 50 de ani, dar nu a precizat dacă este vorba de un parlamentar. Eric Joyce este parlamentar de Falkirk din decembrie 2000.

FILIPINE

Acuzaţii respinse

Fostul preşedinte filipinez Gloria Arroyo a pledat nevinovată de fraudă electorală în faţa unui tribunal din Manilla. Aceasta a fost escortată de forţele de ordine de la un spital militar, unde urmează în prezent tratament pentru o afecţiune la coloana vertebrală, până la tribunal. Oficialii susţin că Gloria Arroyo, preşedinte între 2001 şi 2010, a ordonat fraudă electorală la scară mare, ce a afectat grav rezultatele din alegerile pentru Senat în 2007, iar candidatului opoziţiei i-a fost răpită victoria. Gloria Arroyo neagă că ar fi comis vreo ilegalitate. Sentinţa maximă este închisoare pe viaţă.

BOLIVIA

Stare de urgenţă

Autorităţile boliviene au decretat de miercuri stare de urgenţă, din cauza ploilor torenţiale care afectează ţara de mai multe săptămâni, a anunţat ministrul Apărării Ruben Saavedra. Măsura a fost luată pentru a putea fi deblocate fonduri suficiente pentru a ajuta sinistraţii. Până în prezent, aproape 9.000 de familii au fost afectate şi 2.100 de hectare de culturi cerealiere au fost distruse. Ploile torenţiale şi alunecările de teren provocate de acestea s-au soldat, de la sfârşitul lunii decembrie, cu nouă morţi.

TURCIA

Achiziţie de avioane

Turcia intenţionează să achiziţioneze 100 de avioane de vânătoare americane de tip F-35, dintre care două vor fi livrate în 2015, valoarea contractului fiind estimată la 16 miliarde de dolari, a declarat ministrul turc al Apărării, Ismet Yilmaz. Primele două vor fi livrate în 2015. Turcia, asociată acestui proiect aeronautic major, anunţase deja posibilitatea de a cumpăra 100 de exemplare F-35 sau Joint Strike Fighter (JSF), un avion de vânătoare dotat cu o tehnologie care îl face invizibil pe radare produs de Lockheed Martin, pentru a îşi înlocui flota compusă din avioane F-4 McDonnell Douglas şi Falcon F-16. Este o premieră faptul că un responsabil turc anunţă costul proiectului pe care ţara îl va suporta. Ministrul a mai menţionat şi că va reconsidera numărul aparatelor de zbor pe care ţara sa le va cumpăra. Pentagonul a confirmat recent că preţul de cumpărare al avionului va creşte din cauza întârzierilor şi a numărului de comenzi mai puţin importante venite din partea ţărilor aliate. F-35 este cel mai costisitor program de înarmare al Pentagonului, selectat de către SUA şi alte opt ţări: Marea Britanie, Italia, Olanda, Turcia, Canada, Australia, Danemarca şi Norvegia. Şi Israelul a selectat acest program.

SUA

Plicuri suspecte

Mai mulţi membri ai Congresului american au primit plicuri cu praf alb, suspect, care s-a dovedit, însă, a fi inofensiv, a declarat un ofiţer din serviciile de securitate ale Legislativului SUA. Deşi alerta a fost falsă de această dată, ofiţerul Terry Gainer a avertizat congresmenii să fie precauţi faţă de scrisorile care conţin praf suspect, adăugând că trebuie acordată atenţie deosebită corespondenţei trimise din Portland, din statul Oregon. Mai multe publicaţii americane au primit mesaje în care au fost avertizate că plicuri similare au fost trimise birourilor din Washington sau din circumscripţii ale tuturor celor o sută de senatori SUA, iar zece dintre ele conţin un agent patogen mortal. Cel puţin trei senatori au anunţat că au primit scrisori cu praf suspect, care s-a dovedit, însă, a nu fi periculos. FBI şi ale servicii au lansat o anchetă privind incidentele.