GERMANIA

Grevă prelungită

Sindicatul din domeniul securităţii aeriene din Germania, GdF, şi-a prelungit apelul la greva controlorilor de trafic şi angajaţilor la sol de la aeroportul din Frankfurt de miercuri ora 04:00 GMT până vineri la ora 22:00 GMT. Greva, care a început joia trecută, cauzează în fiecare zi peste 100 de anulări de zboruri la Frankfurt, în principal curse interne. Cu toate acestea, societatea care gestionează aeroportul, Fraport, a asigurat până în prezent 70% din trafic în fiecare zi, înlocuind greviştii. Negocierile între cele două tabere sunt blocate, sindicatul rămânând inflexibil în privinţa revendicărilor sale, considerate exorbitante de Fraport, dar şi de consiliul său de întreprindere, care le consideră o ameninţare la adresa echilibrului convenţiilor colective din cadrul grupului.

CHINA

Explozie

O explozie la o fabrică de oţel din nord-estul Chinei a provocat moartea a 13 persoane şi rănirea altor 17, a anunţat un reprezentant al companiei. Explozia a avut loc luni seară într-unul dintre atelierele companiei de stat Angang Heavy Machinery din Anshan, provincia Liaoning. Un purtător de cuvânt al societăţii mamă, Ansteel Group, a anunţat că a fost lansată o anchetă pentru a stabili cauzele incidentului.

AFGANISTAN

Incendierea Coranului

Comandantul trupelor NATO din Afganistan, generalul american John Allen, şi-a cerut scuze ieri, după ce au apărut informaţii că militari străini ar fi ars copii ale Coranului, şi a promis o anchetă completă. Informaţii că mai multe copii ale Coranului ar fi fost distruse de militari străini din Afganistan au dus la proteste de amploare în faţa bazei aeriene americane Bagram, din apropiere de Kabul. Potrivit poliţiei, circa 3.000 de persoane au luat parte la manifestaţie, iar reprezentanţi ai protestatarilor au intrat în bază pentru a discuta cu oficiali NATO. O agenţie de presă din Pakistan a anunţat că manifestanţii au făcut un foc în faţa bazei. În declaraţia sa, generalul Allen a spus că ancheta va stabili dacă trupele de la Bagram au distrus un număr mare de materiale religioase islamice, printre care exemplare ale Coranului. În primăvara anului trecut, zeci de persoane, printre care un român, au fost ucise în mai multe zile de proteste izbucnite în Afganistan după incendierea Coranului în SUA.

SIRIA

Noi victime

Cel puţin 27 de persoane au fost ucise, ieri, în Siria, dintre care 16 şi-au pierdut viaţa în urma bombardamentelor asupra cartierului rebelilor Bab Amr din Homs. Alte două cartiere din oraşul Homs, din centrul ţării, au fost ţinta bombardamentelor, potrivit informaţiilor furnizate de Observatorul sirian pentru drepturile omului (OSDH), o organizaţie cu sediul la Londra. Cinci civili, printre care şi un copil, au fost ucise de forţele guvernamentale în oraşul Qousseir. Un convoi din 56 de tancuri şi vehicule care transportau trupe se îndrepta ieri spre Homs, existând informaţii că forţele guvernamentale se pregătesc de un asalt final asupra acestui oraş unde au avut loc unele dintre cele mai violente confruntări între forţele de opoziţie şi oamenii lui Bashar al-Assad.

YEMEN

Violenţe

Patru persoane, printre care un copil, şi-au pierdut viaţa, iar mai multe au fost rănite în violenţele izbucnite în Yemen marţi, când au loc alegeri prezidenţiale în ţară. La Aden, principalul oraş din sudul ţării, un copil de zece ani a fost ucis de gloanţe într-un schimb de focuri între forţele de ordine şi separatiştii care vor să perturbe scrutinul. Un poliţist şi-a pierdut viaţa în alte schimburi de focuri de la Aden, a declarat o sursă din serviciile de securitate, adăugând că militanţii separatişti au atacat secţiile de vot, incendiind urne şi buletine. Şi la Mukalla, în sud-estul ţării, un soldat a fost ucis într-un atac al separatiştilor vizând o secţie de foc. Alegerile, organizate în baza unui acord negociat de vecinii Yemenului, intervin după un an de proteste violente în cea mai săracă ţară din Peninsula Arabă. Noul lider are în faţă o listă de sarcini intimidantă; rebeliunea ce continuă, acţiunile al-Qaida în sud, dar şi malnutriţia extinsă în rândul copiilor şi seceta severă.

FYROM

Noi discuţii

Un reprezentant al ONU se află în Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (FYROM) pentru a lansa o nouă rundă de discuţii menite să pună capăt unei dispute de lungă durată asupra numelui acestei ţări între cei doi vecini Grecia şi FYROM. Mediatorul Matthew Nimetz, care s-a întâlnit luni cu membri ai Guvernului macedonean la Skopje, a declarat reporterilor că el are „o dorinţă sinceră de a rezolva problema”. Oficialii de la Atena susţin că numele de Macedonia implică pretenţii teritoriale faţă de provincia ei din nord denumită de asemenea Macedonia şi a blocat aderarea omologilor de la Skopje la NATO până la rezolvarea disputei. Peste 130 de ţări au recunoscut ţara ca Macedonia, care rămâne pe lista oficială a ONU sub numele de Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (FYROM). Matthew Nimetz este aşteptat la Atena, astăzi.

UE

Eliberarea Iuliei Timoşenko

Eliberarea fostului premier ucrainean Iulia Timoşenko, aflată în închisoare pentru abuz de putere, reprezintă o condiţie sine qua non pentru dezvoltarea relaţiilor dintre Kiev şi UE, a declarat vicepreşedintele Parlamentului European (PE) Jacek Protasiewicz. La sfârşitul lui 2011, Ucraina şi UE au încheiat negocierile privind un acord de asociere. Documentul nu a fost însă parafat, nici semnat, din cauza procesului în cazul Timoşenko. Occidentul consideră că Iulia Timoşenko este victima unui proces politic, ceea ce oficialii de la Kiev dezminte. Zuzana Roithova, eurodeputată şi medic ceh, a declarat agenţiei CTK că Iulia Timoşenko are probleme de sănătate din cauza unor rele tratamente. Fost ministru al Sănătăţii, Zuzana Roithova a sosit în Ucraina duminică pentru a redacta pentru PE un raport despre starea de sănătate a Iuliei Timoşenko. Autorităţile ucrainene nu i-au permis însă să o viziteze pe Iulia Timoşenko,

SPANIA

Demonstraţii violente

Scutieri au bătut şi arestat mai mulţi manifestanţi la un protest al studenţilor faţă de măsurile de austeritate, ce a avut loc luni, în oraşul spaniol Valencia. Ciocnirile au izbucnit luni după-amiază, când studenţii care protestau faţă de reducerile bugetului pentru educaţie, în urma cărora clasele ar fi rămas fără încălzire, au manifestat în faţa unei şcoli şi au atacat baricade ale poliţie. Fotografii şi imagini filmate la faţa locului au arătat tineri cu feţele însângerate şi scutieri cu bastoane alergându-i, bătându-i sau târându-i pe jos. Ciocnirile au continuat după căderea nopţii. Potrivit cotidianului „El Pais”, poliţia a tras cu gloanţe de cauciuc. Şeful poliţiei regionale din Valencia, Antonio Moreno, a declarat că autorităţile au folosit forţă fizică proporţională.

IRAN

Investiţii masive

Investiţiile iraniene în economia egipteană ar putea ajunge la cinci miliarde de dolari, o cifră record pentru ultimii 30 de ani. O delegaţie importantă de investitori iranieni va merge în curând la Cairo pentru a evalua situaţia din sectorul privat al economiei egiptene. La început, fondurile iraniene vor fi destinate în primul rând producţiei industriale şi comerţului. Oficialii de la Cairo şi Teheranul nu mai au relaţii diplomatice după semnarea tratatului de pace dintre Egipt şi Israel, în 1980. Însă, în ultimii ani, relaţiile dintre cele două ţări s-au ameliorat semnificativ, în pofida presiunilor internaţionale exercitate asupra republicii islamice şi a îngrijorării Egiptului în legătură cu intensificarea influenţei iraniene în Irak, Bahrain şi Liban. Schimbarea de regim din Egipt, de la începutul anului 2011, şi victoria islamiştilor la alegerile parlamentare au dat o nou elan relaţiilor dintre Teheran şi Cairo.

GERMANIA

Alegerea noului preşedinte

Noul preşedinte german va fi ales la 18 martie de o adunare federală, care va trebui să aprobe candidatura de consens a lui Joachim Gauck, un pastor militant pentru drepturile omului din fosta Republică Democrată Germană (RDG). Cea de-a 15-a adunare federală, compusă din deputaţi ai Camerei Inferioare a Parlamentului şi delegaţi ai lumii politice şi societăţii civile aleşi de Parlamentele regionale, va avea loc la 18 martie, în clădirea Reichstag din Berlin. După demisia, în urma unor scandaluri, a ultimilor doi preşedinţi proveniţi din rândul conservatorilor, cancelarul Angela Merkel a făcut apel la candidatul opoziţiei Joachim Gauck. În vârstă de 72 de ani, o autoritate morală în ţară, Joachim Gauck beneficiază de sprijinul tuturor partidelor.

UNGARIA

Planul bugetar

Parlamentul ungar a adoptat luni seară o rezoluţie ce va ţării să se alăture noului pact bugetar din UE. Rezoluţia a fost prezentată de ministrul Afacerilor Externe Janos Martonyi şi a fost adoptată cu 304 voturi pentru. Textul a fost aprobat de deputaţii partidului Fidesz, aflat la putere, şi de cei ai principalului partid de opoziţie, MSZP (socialist). Partidul de extremă-dreapta Jobbik (42 de parlamentari) a votat împotriva rezoluţiei, în timp ce ecologiştii au ales să se abţină. La sfârşitul lunii ianuarie, 25 dintre cei 27 de lideri ai UE s-au pronunţat în favoarea unui nou pact bugetar european. Acordul obligă ţările semnatare să respecte regulile impuse pentru echilibrul bugetar, în caz contrar riscând sancţiuni. Pactul va intra în vigoare în 1 ianuarie 2013. Premierul ungar Viktor Orban a respins iniţial aderarea Ungariei la acord, după care a cedat, subliniind că măsurile cele mai stricte vor viza ţara abia după ce aceasta va adera la moneda unică europeană.

SUA

Întrevedere oficială

Preşedintele american Barack Obama l-a invitat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu la Casa Albă pe 5 martie, a precizat Casa Albă. Detaliile acestei întâlniri, care intervine pe fondul tensiunilor cu Iranul, au fost discutate în cursul vizitei de trei zile în Israel a consilierului preşedintelui american pentru securitate naţională, Tom Donilon, care s-a întâlnit cu premierul Netanyahu şi cu ministrul israelian al Apărării, Ehud Barak.

ARABIA SAUDITĂ

Ambasador în Irak

Arabia Saudită a numit un ambasador în Irak, pentru prima dată de când şi-a întrerupt relaţiile diplomatice cu regimul de la Bagdad în 1990. Oficialii de la Riyad au desemnat un ambasador la Bagdad pentru a restabili relaţii diplomatice complete. Decizia Arabiei Saudite de a trimite un ambasador în Irak a fost luată cu cinci săptămâni înainte de desfăşurarea unei reuniuni la vârf, la Bagdad, pe 29 martie. Potrivit unor analişti locali, datorită acestei măsuri este posibil ca Arabia Saudită să asiste la reuniunea şefilor de stat din organizaţia panarabă.