OLANDA

Exagerări oficiale

Guvernul olandez exagerează numărul imigranţilor care vin în Olanda, incluzând în statistici copiii născuţi pe teritoriul olandez, afirmă deputatul Tofik Dibi, din cadrul formaţiunii GroenLinks. Potrivit acestuia, membrii Guvernului exagerează cifrele pentru a legitimiza relaţia cu formaţiunea antiimigraţie PVV. Ministrul olandez al Imigraţiei, Gerd Leers, a declarat că Guvernul nu intenţionează să modifice modul în care este calculată ponderea imigranţilor deoarece copiii născuţi în Olanda au, de asemenea, nevoie de permise de rezidenţă.

SPANIA

Elementele scutului anti-rachetă

Primele distrugătoare lansatoare de rachete americane ce vor fi folosite în cadrul sistemului SUA de apărare antirachetă în Europa vor fi desfăşurate la baza navală Rota, din Spania, din 2014. Distrugătoarele USS Ross şi USS Donald Cook dotate cu sisteme de luptă Aegis vor pleca din baza Norfolk spre Rota în exerciţiul financiar 2014, fiind vorba despre anii calendaristici 2014-2015. USS Porter, aflat acum în Norfolk, şi crucişătorul USS Carney vor pleca spre Spania în exerciţiul financiar 2015 (anii 2015-2016). Anterior, oficialii americani au anunţat că personalul american de la baza Rota va avea aproape 1.300 de agenţi militari şi civili şi 2.100 membri ai familiilor.

SUA

Retragere din Europa

Peste 11.000 de militari şi aviatori americani staţionaţi în Germania şi Italia vor fi repatriaţi în SUA, ca o consecinţă directă a restricţiilor bugetare şi a noilor priorităţi strategice naţionale, a anunţat Pentagonul. Două brigăzi de luptă, formate din 3.850 de militari fiecare, vor fi retrase din Germania în 2013 şi 2014 şi vor fi desfiinţate în cadrul reducerii formatului Forţelor terestre americane, care va ajunge de la 565.000 la 490.000 de militari în 2017. Circa 81.000 de militari americani sunt în prezent staţionaţi în Europa. Printre ei figurează 41.000 de soldaţi aflaţi în principal în Germania. Cele două brigăzi, echipate în special cu tancuri de luptă M1 Abrams, au fost alese în faţa altor două brigăzi de luptă cu armament mai uşor şi mai mobile, deci mai adaptate la noua strategie americană, care vor rămâne în Europa. Una, în Germania, este echipată cu vehicule blindate de tip Stryker, iar cealaltă, în Italia, este o unitate aeropurtată.

SPANIA

Reduceri salariale

Spania va reduce cu un sfert salariile directorilor din companiile de stat, a anunţat ieri Guvernul de la Madrid. Salariile vor fi limitate la 105.000 de euro pentru directorii celor mai mari companii de stat, la 80.000 pentru cei din companii medii şi la 55.000 pentru cei din companii mici. Oficialii spanioli au refuzat să dea o cifră a economiilor totale ce s-ar face prin această reformă, dar din moment ce este vorba despre reduceri de 25-30%, suma ar putea fi destul de mare. Măsura va afecta zeci de firme de stat, ca Hunosa sau compania navală Navantia.

PORTUGALIA

Grevă generală

CGTP, principala confederaţie sindicală portugheză, a lansat un apel la grevă generală pentru 22 martie, în semn de protest împotriva reformei pieţei muncii, lansată de guvernul de centru-dreapta în cadrul planului de sprijin financiar acordat Portugaliei de UE şi FMI. Decizia a fost anunţată de secretarul general al CGTP, Armenio Carlos, după o reuniune a direcţiunii naţionale a centralei, potrivit agenţiei de presă Lusa. Cele două greve generale precedente din Portugalia, care au avut loc în noiembrie 2010 şi noiembrie 2011, au fost organizate de CGTP, apropiată de Partidul Comunist, şi UGT, a doua confederaţie sindicală a ţării, mai moderată. Cele două centrale s-au divizat apoi pe subiectul reformei codului muncii dorită de guvernul de centru-dreapta, care a făcut obiectul unui acord cu patronatul şi UGT, dar pe care CGTP a refuzat să îl aprobe. Acordul rezultat în urma dialogului social prevede o flexibilizare a pieţei muncii şi suprimarea a patru sărbători publice şi a trei zile de concediu pe an. În afară de grevele generale, Portugalia a mai cunoscut în aceste ultime luni numeroase greve sectoriale şi mai multe manifestaţii împotriva măsurilor de austeritate impuse de planul de salvare financiară.

PAKISTAN

Concluzii

Un atentat sinucigaş a fost comis, ieri, într-o piaţă din nord-vestul Pakistanului, 26 de persoane pierzându-şi viaţa şi 50 fiind rănite. Atentatul a fost comis într-o zonă şiită, lângă o moschee din regiunea Kurram. Alte trei persoane au murit când forţele de securitate au tras asupra mulţimii care protesta faţă de atac. Însă, ieri, preşedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad a declarat în cea de-a doua şi ultima zi a unui summit la Islamabad, că toate problemele din regiune, întâlnite în ţara sa, în Afganistan şi Pakistan, sunt cauzate de interferenţele străine. Preşedintele iranian a făcut aceste declaraţii în cadrul unei conferinţe de presă alături de omologul său afgan, Hamid Karzai, şi cel pakistanez, Asif Ali Zardari. Summit-ul între preşedinţii celor trei ţări are loc în contextul deteriorării relaţiilor dintre oficialii de la Washington şi Islamabad, aliaţi-cheie ai războiului împotriva terorismului încă din 2001, şi al noilor acuzaţii ale Israelului împotriva Iranului, regimul de la Teheran fiind suspectat că ar fi la originea unei serii recente de atentate care au vizat diplomaţi israelieni.

ISRAEL

Pericol în afara ţării

Iranul şi Hezbollahul încearcă să atace cetăţenii israelienii pe plan mondial, a avertizat Biroul israelian antiterorism, după atacuri şi tentative de atacuri în India, Georgia şi Thailanda. Concluzia a apărut în lumina indiciilor obţinute din interogatorii, arată Biroul. Cetăţenii israelieni din afara ţării sunt sfătuiţi să fie prudenţi, să nu primească obiecte suspicioase de la străini.

SUA

Schimb de informaţii

Directorul naţional pentru Informaţii din SUA, James Clapper, se va duce săptămâna viitoare în Israel pentru a discuta despre dosarul iranian, pe fondul zvonurilor privitoare la un eventual atac israelian asupra instalaţiilor nucleare iraniene. „Facem schimb de informaţii cu Israelul. Săptămâna viitoare, mă voi vedea cu reprezentanţii Mossad pentru a examina în detaliu toate aceste chestiuni”, a declarat James Clapper. Presa a anunţat anterior că Israelul se pregăteşte să lovească Iranul la vară. Administraţia de la Washington a dezminţit de mai multe ori. Pe de altă parte, subsecretarul de stat Michael Hammer a afirmat că SUA nu exclud nicio posibilitate de ripostă, dar doresc o rezolvare diplomatică. Şeful Mossad, Tamir Pardo, s-a dus la începutul lunii în SUA pentru a discuta despore îngrijorarea Israelului faţă de programul nuclear iranian şi a sonda reacţia SUA în cazul unui atac preventiv împotriva republicii islamice. „Israelul nu a decis\" în acest stadiu să efectueze o intervenţie militară împotriva Iranului cu scopul de a opri programul său nuclear controversat”, a ţinut să dea asigurări directorul serviciilor de informaţii militare americane, generalul Ronald Burgess.

THAILANDA

Noi suspecţi

Poliţia din Thailanda a anunţat că mai caută doi suspecţi în legătură cu atentatele de săptămâna aceasta, ce ar fi vizat diplomaţi israelieni. Unul dintre cei doi ar fi un expert în fabricarea bombelor care i-ar fi pregătit pe cei trei iranieni reţinuţi după exploziile din Bangkok, de marţi. Celălalt este un bărbat care a închiriat locuinţa unde stăteau suspecţii, împreună cu o femeie iraniană. Forţele de ordine caută şi femeia respectivă, despre care se crede, însă, că a părăsit Thailanda. Doi bărbaţi au fost arestaţi la Bangkok după exploziile de marţi, iar al treilea a fost arestat în Malaezia, în timp ce încerca să urce la bordul unui avion cu destinaţia Iran. Oficialii au legat deflagraţiile din Thailanda de cele două atacuri vizând diplomaţi israelieni din India şi Georgia, ce au avut loc luni. Israelul a acuzat regimul de la Teheran că se află în spatele tuturor celor trei atacuri, însă Iranul a negat orice implicare.

SUA

Condamnare pe viaţă

Tânărul nigerian care a încercat să detoneze explozibilul ascuns în lenjeria sa intimă la bordul unei curse Amsterdam-Detroit, în ziua de Crăciun din 2009, a fost condamnat la închisoare pe viaţă de un judecător american, la Detroit. Umar Faruk Abdulmutallab, de 25 de ani, a pledat vinovat în luna octombrie, în cea de-a doua zi a procesului său, recunoscându-şi vina pentru opt capete de acuzare, între care tentativă de ucidere a 289 de persoane de la bordul cursei 253 a companiei Northwest Airlines. Tânărul nu a arătat nicio emoţie când judecătoarea Nancy Edmunds a pronunţat pedeapsa maximă pentru fiecare capăt de acuzare. „Astăzi este o zi a victoriei, Allah este bun”, a declarat nigerianul, cu puţin înainte ca judecătoarea să pronunţe sentinţa. Pe 25 decembrie 2009, a reuşit să urce cu 76 de grame de explozibil la bordul avionului cu plecare din Amsterdam. Explozibilul ascuns în lenjeria sa intimă nu a explodat, ci doar a luat foc. Abdulmutallab a fost imobilizat atunci de pasageri şi membri ai echipajului, chiar înainte de aterizarea la Detroit.

BULGARIA

Ratificare

Parlamentul bulgar a ratificat în unanimitate, ieri, aderarea Croaţiei la UE, Bulgaria devenind astfel una dintre primele ţări membre care au încheiat acest proces. Tratatul de Aderare pe care Croaţia l-a semnat urmează să fie ratificat de fiecare dintre cele 27 de state membre UE pentru a intra în vigoare în iulie 2013. În prezenţa preşedintelui Parlamentului croat, Boris Sprem, cei 180 de deputaţi prezenţi, din totalul de 240, au votat în favoarea aderării, fără abţineri sau voturi împotrivă.

TURKMENISTAN

Al doilea mandat

Preşedintele Turkmenistanului Gurbangulî Berdâmuhamedov, reales cu 97,14% din sufragii, a fost învestit ieri pentru un al doilea mandat în cursul unei ceremonii ce a avut loc în prezenţa a 3.000 de persoane. Gurbangulî Berdâmuhamedov a depus jurământul cu mâna pe Constituţie, pentru a prelua funcţiile de preşedinte al Turkmenistanului neutru şi independent. Acesta a venit la conducerea ţării după decesul în decembrie 2006 al predecesorului său Saparmurat Niazov. Fost dentist devenit ministru al Sănătăţii a fost ales preşedinte pentru prima dată în februarie 2007, cu 89% din voturi. Turkmenistanul este considerat unul dintre cele mai închise state din lume şi organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului denunţă în mod constant tendinţele totalitare ale regimului.

SIRIA

Jurnalist mort

Jurnalistul publicaţiei „The New York Times” Anthony Shadid a murit, joi, în timp ce intra clandestin în Siria. Anthony Shadid, în vârstă de 43 de ani, a murit din cauza unei crize de astm, declanşată probabil de caii călăuzelor care îl ajutau să intre în Siria, de unde jurnalistul urma să relateze evenimentele din miezul revoltelor sângeroase contra regimului lui Bachar al-Assad. Anthony Shadid, jurnalist american de origine libaneză, a fost de două ori recompensat cu premiul Pulitzer, considerat cea mai înaltă distincţie din jurnalismul american, în anii 2004 şi 2010, pentru relatările sale din timpul conflictului irakian, publicate în acea perioadă în cotidianul „The Washington Post”. Specialist în Orientul Mijlociu, Anthony Shadid scria în ultima vreme despre revoltele din Primăvara Arabă din diverse ţări din acea regiune, precum Egipt, Siria şi Libia.

SUA

Schimb de focuri

Un agent din cadrul Agenţiei americane pentru Imigraţie şi Vămi (ICE) şi-a împuşcat un coleg joi, într-o clădire federală din California, incidentul fiind soldat cu cel puţin un mort şi un rănit. Autorul incidentului armat este mort, deşi pentru moment nu se ştie exact cine l-a împuşcat pe acesta. Incidentul armat s-a produs în momentul în care autorul a avut un conflict cu ofiţerul său superior. Ofiţerul nervos a deschis focul asupra superiorului său, iar când un alt agent a încercat să intervină au fost trase mai multe focuri de armă. ICE a emis un comunicat în care a confirmat că cel puţin doi dintre agenţii săi au fost împuşcaţi în clădirea federală din Long Beach.

NIGERIA

Accident rutier

Toţi cei 32 de pasageri au murit arşi de vii joi în urma unei coliziuni violente între două autobuze în nordul Nigeriei, conform siguranţei rutiere locale. Accidentul a avut loc în satul Kuskure în statul Bauchi, din nordul ţării. Accidentele rutiere sunt frecvente în Nigeria, statul cel mai populat din Africa cu 160 de milioane de locuitori.

JAPONIA

Creşterea taxei

Guvernul nipon a decis creşterea taxei de vânzare, similară TVA, de la 5% la 8% până în 2014. Într-o a doua etapă, taxa va creşte la 10% până în octombrie 2015. Costurile pentru sistemul asigurărilor sociale va creşte cu 12,6 miliarde de dolari pe an, pe măsură ce procesul de îmbătrânire a populaţiei se accentuează. Potrivit estimărilor, 40% din populaţie va ajunge la vârsta pensionării în 2060. Decizia nu este nici pe placul partidelor de opoziţie, nici pe placul unor membri ai formaţiunii de guvernământ. Datoria publică a Japoniei a ajuns la 228% din PIB, adică 10,5 trilioane de dolari. Decizia va trebui să fie aprobată şi de Parlament.