Telegrafic

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Telegrafic

Externe 17 Februarie 2012 / 00:00 377 accesări

AUTORITATEA PALESTINIANĂ

Accident rutier

Cel puţin opt copii palestinieni au murit într-un accident rutier produs, ieri, în Cisiordania. Autobuzul transporta elevi cu vârste între 5-6 ani, spre Ramallah. Accidentul s-a produs pe un drum abrupt şi alunecos de lângă Ierusalim. Din motive încă necunoscute, autobuzul s-a răsturnat şi a luat foc. Peste 30 de copii au fost răniţi. Liderul palestinian Mahmoud Abbas a decretat trei zile de doliu.

GERMANIA

Greva controlorilor de trafic

Circa 200 de controlori de trafic de la aeroportul din Frankfurt au iniţiat o grevă, ieri la ora 15.00, acţiunea de protest urmând să se încheie la ora 22.00 (23.00, ora României) şi să fie reluată astăzi. Operatorul aeroportului, Fraport, a anunţat că va asigura 50% din trafic joi şi vineri. Fraport a îndemnat sindicatul GdF, al controlorilor aerieni, să revină la masa negocierilor şi să fie dispus la compromisuri. GdF solicită creşteri salariale de 40 - 50%, conform Fraport, care consideră această revendicare absolut inacceptabilă. 150 de zboruri au fost anulate, ieri, a anunţat conducerea Fraport, dintre cele 500 programate în intervalul orar în care se desfăşoară greva. Principala companie aeriană germană, Lufthansa, a anulat 100 de decolări şi aterizări, din totalul de 316, iar astăzi vor fi anulate 250 de curse.

KOSOVO

Victorie categorică

Sârbii din nordul Kosovo au votat cu “Nu” în proporţie de 99,74% într-un referendum respingând independenţa Kosovo şi denunţând concesiile făcute de Belgrad sub presiunea Bruxellesului. La întrebarea la care ei erau invitaţi să răspundă: „Acceptaţi instituţiile pretinsei republici a Kosovo instalate la Pristina?”, doar 69 de votanţi au răspuns „Da”, potrivit Comisiei Electorale. Circa 35.000 de alegători erau înscrişi pe liste şi participarea a fost de 75%. Rezultatele acestui scrutin desfăşurat fără incidente, criticat atât de Belgrad cât şi de UE şi Pristina, nu vor avea nicio consecinţă juridică. Referendumul a avut loc în ajunul celei de-a patra aniversări a proclamării independenţei de către majoritatea albaneză, pe 17 februarie 2008, independenţă pe care sârbii din Kosovo şi Belgradul refuză să o recunoască, precum şi mai multe ţări străine dintre care cinci membri ai UE. Nordul provinciei Kosovo, la graniţa cu Serbia, reprezintă 11% din teritoriul Kosovo. Din cei aproximativ 120.000 de sârbi care trăiesc în Kosovo, o provincie cu circa două milioane de locuitori, 40.000 sunt în partea de nord. Cei din sud, care trăiesc în enclave înconjurate de majoritatea albaneză, nu au participat la scrutin. Pe de altă parte, vicepremierul sârb Ivica Dacic a declarat că UE va purta responsabilitatea unei eventuale instalări de baze militare ruse în Serbia, dacă va refuza să acorde acestei ţări statutul de candidat la aderare.

OLANDA

Noutăţi de la Haga

Procesul fostului lider militar al sârbilor din Bosnia Ratko Mladic, care este acuzat de genocid, crime de război şi crime împotriva umanităţii în timpul războiului din Bosnia, desfăţurat între anii 1992-1995, va începe la 14 mai a anunţat miercuri Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPI), de la Haga. Procedura va continua cu o declaraţie a acuzării, dacă va fi cazul, urmată de cea a acuzatului, dacă va dori să o pronunţe. Prezentarea elementelor de probă va începe la 29 mai. Arestat pe 26 mai în Serbia, după ce s-a ascuns timp de 16 ani, Ratko Mladic, în vârstă de 69 de ani, este urmărit pentru 11 capete de acuzare de genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război. Între acestea se remarcă rolul pe care se consideră că l-a jucat în masacrul de la Srebrenica din iulie 1995, cel mai grav din Europa de după al Doilea Război Mondial şi în care au fost ucişi circa 8.000 de musulmani.

ITALIA

Persecuţie

Fostul premier italian, Silvio Berlusconi, a atacat, din nou, magistratura, acuzând-o că îl persecută după ce procuratura din Milano a cerut cinci ani de închisoare pentru acesta în cadrul procesului Mills privind coruperea de martori. „Tribunalul nu a admis decât martorii acuzării şi i-a eliminat pe cei ai apărării, o justiţie mai rea decât atât....”, a declarat acesta. „Am fost tratat ca un criminal”, a mai menţionat fostul premier. Silvio Berlusconi acuză de mai mulţi ani „magistraţii de stânga”, pe care îi denumeşte „togile roşii”, că vor să îl alunge din mediul politic al ţării prin procese inventate. Acesta a evocat şi scandalul Rubygate în care este acuzat de prostituţie cu minore şi abuz de putere. În acest caz, Berlusconi riscă maximum trei ani de închisoare pentru prima acuzaţie şi, respectiv, 12 ani pentru cea de a doua pentru că a plătit prestaţiile sexuale ale unei tinere de origine marocană, Karima El Mahrug, supranumită Ruby şi minoră în acea perioadă, după care a pus presiune asupra poliţiei milaneze să o elibereze după ce tânăra fusese reţinută pentru un furt.

FRANŢA

Condamnare

Curtea de Apel din Paris l-a condamnat pe liderului Frontului Naţional Jean-Marie Le Pen la trei luni de închisoare cu suspendare şi la o amendă de 10.000 de euro, într-un proces în care acesta a fost judecat pentru o serie de declaraţii. Această pedeapsă pentru „contestarea crimelor contra umanităţii” reprezintă o confirmare a verdictului dat de Tribunalul Corecţional din Paris în 2008. Fondatorul şi preşedintele de onoare al Frontului şi avocatul său au lipsit de la anunţarea verdictului. „În Franţa, ocupaţia germană nu a fost inumană, chiar dacă au existat şi exagerări, inevitabile într-o ţară de 550.000 de kilometri pătraţi”, a fost una dintre declaraţiile care i-au adus condamnarea lui Jean-Marie Le Pen.

UNGARIA

Evaluare

Parlamentul European (PE) va elabora un raport pentru a evalua dacă legislaţia şi valorile UE sunt respectate în Ungaria, urmând ca apoi să decidă dacă va cere activarea articolului din Tratatul UE invocat când sunt încălcări grave ale valorilor europene. Rezoluţia a fost adoptat de plenul PE cu 315 voturi pentru, 263 voturi împotrivă şi 49 de abţineri. În urma acestui raport, PE va decide dacă va cere activarea articolului 7 al Tratatului UE, care se foloseşte pentru a investiga un risc clar de încălcare gravă a valorilor europene comune. Rezoluţia cere, de asemenea, Comisiei Europene să monitorizeze îndeaproape schimbările legislative din Ungaria şi felul cum se pun în practică. Autorităţile maghiare trebuie să se conformeze cu recomandările, obiecţiile şi cererile Comisiei Europene, Consiliului Europei şi ale Comisiei de la Veneţia şi să amendeze legile respective, respectând astfel valorile şi standardele fundamentale ale UE.

SUA

Posibilă candidatură

Banca Mondială are nevoie disperată de o împrospătare la vârf, după o perioadă mai nefastă, şi acesta este un motiv întemeiat pentru care fostul preşedinte american Bill Clinton se află printre numele amintite ca posibil succesor al lui Robert Zoellick. Lael Brainard, sub-secretar pentru Afaceri Internaţionale la Trezoreria americană, este cel care a fost însărcinat cu misiunea de a oferi Casei Albe o listă scurtă de candidaţi pentru scaunul de şef al Băncii Mondiale. Printre nume precum cele ale lui Larry Summers şi Tim Gethner, la Washington au apărut speculaţii că pe listă s-ar afla şi Bill Clinton, în contextul zvonurilor care o dădeau pe Hillary Clinton în cărţi. Aceasta a negat însă constant că ar fi interesată de funcţie.

RUSIA

Exporturi de arme, în creştere

Exportul de echipament militar al Rusiei, unul dintre liderii mondiali în domeniu, a atins valoarea de 13,2 miliarde de dolari în 2011, sumă record în pofida pierderii pieţii din ţările arabe şi a concurenţei Chinei. Circa 25% din exporturi au fost făcute către India, 15% către Algeria şi 10% către Vietnam, cele trei ţări fiind cliente tradiţionale ale Rusiei, a menţionat Mihail Dmitriev, directorul serviciilor federale de cooperare militaro-tehnică. Compania publică responsabilă cu exporturile de armament, Rosoboronexport, indicase deja că exporturile sale au ajuns la valoarea de 10,7 miliarde de dolari, în 2011. Restul de 2,5 miliarde de dolari au fost obţinute prin exporturile altor 22 de companii care nu au legătură cu Rosoboroneksport. Rusia se aşteaptă ca în 2012 să realizeze exporturi de armament în valoare de 13,5 miliarde de dolari. În 2010, valoarea exporturilor a ajuns la 10,4 miliarde de dolari. Oficiali din domeniul Apărării au evaluat la patru miliarde de dolari valoarea exporturilor pierdute din cauza schimbării regimului din Libia, susţinută de Occident, deoarece Rusia coopera cu regimul Kadhafi. Rusia a compensat pierderea clienţilor din lumea arabă prin reluarea vânzărilor către ţări europene, precum Cehia, dar şi noi relaţii comerciale cu ţări din America Latină şi Asia de Sud-Est.

EGIPT

Verdict în aşteptare

Data verdictului în procesul intentat fostului preşedinte egiptean Hosni Mubarak va fi anunţată miercurea viitoare, a indicat preşedintele tribunalului penal din Cairo, Ahmed Refaat. În cadrul audierilor de ieri, judecătorul a declarat că ultimul cuvânt îi va reveni şi de această dată Parchetului. Audierile dinaintea anunţării verdictului, vor fi consacrate pledoariilor apărării. Hosni Mubarak a demisionat la 11 februarie anul trecut la presiunea străzii. Procesul împotriva lui a început la 3 august 2011, fiind judecat pentru presupusa sa implicare în violenţele din perioada ianuarie-februarie, soldate cu aproximativ 850 de morţi. Dacă va fi găsit vinovat, Hosni Mubarak riscă pedeapsa capitală, aşa cum a cerut acuzarea. În acelaşi proces mai sunt judecaţi fostul ministru de Interne Habib el-Adly şi şase ex-subalterni ai acestuia. Hosni Mubarak, în vârstă de 83 ani, în prezent internat într-un spital militar, este acuzat de corupţie într-un alt dosar alături de cei doi fii ai săi, Alaa şi Gamal, şi de un om de afaceri, judecat în contumacie.

HONDURAS

Bilanţ revizuit

Peste 350 de deţinuţi au murit în incendiul devastator care a cuprins o închisoare supraaglomerată din Honduras, multe dintre victime, captive în celule, având parte de o moarte îngrozitoare. Multe victime au pierit arse sau sufocate, închise în celulele lor din închisoarea Comayagua, aflată la 60 de kilometri la nord de capitala Tegucigalpa. Oficialii susţin că cel puţin 300 de decese sunt confirmate, dar alţi 56 de deţinuţi dintre cei 853 câţi avea închisoarea, sunt daţi dispăruţi şi sunt presupuşi morţi. Pe de altă parte, mulţi deţinuţi ar fi reuşit să evadeze. Închisoarea avea o capacitate maximă de 500 de locuri, dar, lucru obişnuit în sistemul penitenciar din Honduras, avea aproape de două ori mai mulţi deţinuţi decât limita. Rudele deţinuţilor, disperate să aibă veşti, au încercat să intre cu forţa în închisoare, iar poliţia a răspuns trăgând focuri de avertizare şi gaze lacrimogene. Autorităţile au deschis o anchetă pentru a vedea dacă incendiul a fost cauzat de o revoltă sau de o defecţiune a instalaţiei electrice. Acesta a fost al treilea incendiu major care izbucneşte într-o închisoare din Honduras în ultimii zece ani şi fără îndoială este cel mai grav din lume în ultimul deceniu.

LIBIA

Lider puternic

Libienii preferă să fie guvernaţi de un lider puternic după o revoluţie sângeroasă care a dus la înlăturarea regimului dictatorial de peste 40 de ani al lui Muammar Kadhafi, arată un sondaj al Universităţii din Benghazi. La întrebarea „De ce ar avea Libia nevoie pentru următorii cinci ani?”, 25% dintre libieni au răspuns că este nevoie de „un lider puternic”, iar 23% au considerat că este nevoie de un guvern de tehnocraţi. Doar 12% dintre persoanele interogate au optat pentru o democraţie precum cea occidentală. Întrebările au fost adresate unui număr aproximativ de 2.100 de familii libiene din diferite regiuni ale ţării, conform directorului studiilor Universităţii din Benghazi, Fathi al-Majbari. Sondajul are o marjă de eroare de 2,5% şi a fost realizat în colaborare cu Universitatea britanică Oxford. În ceea ce priveşte modelul de urmat pe viitor, 21,8% dintre libieni au ales Emiratele Arabe Unite, 8,6% Qatarul şi 4,6% SUA. Conform sondajului, 60% dintre cei chestionaţi consideră că Franţa şi Qatar au avut cea mai mare influenţă la îndepărtarea regimului Kadhafi, iar Algeria a fost ţara care a contribuit cel mai puţin. Majoritatea libienilor consideră că în următoarele 12 luni prioritatea ar trebui să fie „lupta împotriva crimei şi a haosului”, iar apoi reconstrucţia.



12