ITALIA

Suspiciuni de fraudă

Procuratura din Roma a emis 150 de mandate de percheziţie la companii şi directori, inclusiv la o companie românească, din cauza unor facturi false emise în sectorul aparaturii telefonice şi a computerelor, 90 de persoane fiind vizate. Ancheta vizează fraudele asupra taxelor pe valoare adăugată comunitare, fiind semnalată existenţa unei vaste organizaţii care funcţiona pe tot teritoriul Italiei, inclusiv în Roma şi Neapole. Începând cu anul 2007 şi până în 2011, această organizaţie a comercializat produse electronice, majoritatea fiind telefoane mobile, fără a plăti TVA, folosindu-se de facturi false emise de o companie românească. Această operaţiune amplă, în care sunt implicaţi peste 400 de membri ai forţelor de ordine şi ai Fiscului italian, a fost denumită Transilvania Romană. Procuratura din Roma, cea care conduce ancheta, a semnalat peste o sută de companii din Italia implicate şi care erau cliente formale ale companiei româneşti. Societăţile au făcut achiziţii de bunuri, fără TVA, şi de la alţi furnizori din UE, evaluate la aproximativ 1,2 miliarde de euro, pentru ca apoi să le revândă în Italia la preţuri puternic concurenţiale. Deoarece TVA-ul care apărea în facturile lor la vânzare nu era plătit, aceste companii puteau să folosească preţuri sub valoarea pieţii. În urma anchetei au fost puse sub sechestru proprietăţi mobiliare şi imobiliare în valoare de trei milioane de euro.

MAREA BRITANIE

Români judecaţi pentru furt

Şase membri ai unei familii de români sunt judecaţi în Marea Britanie, fiind acuzaţi că urcau noaptea în trenuri şi căutau pasageri obosiţi sau în stare de ebrietate, de la care furau bani şi telefoane mobile. Potrivit acuzaţiilor prezentate tribunalului, românii au derulat această acţiune nocturnă foarte profitabilă timp de doi ani, dispozitivele hands-free ale telefoanelor furate fiind vândute în România, iar cartelele SIM fiind folosite pentru a efectua convorbiri scumpe în România şi Spania. Banda de hoţi, din care făceau parte două femei şi patru bărbaţi cu vârste cuprinse între 18 şi 27 de ani, viza pasageri vulnerabili, aflaţi în stare de ebrietate sau prea obosiţi pentru a observa că bunurile lor sunt furate. Hoţii ar fi ales special trenurile care pleacă de la Londra la miezul nopţii, ştiind că mulţi pasageri vor fi aţipiţi sau vor asculta muzică. Peste 40 de victime au fost identificate.

CEHIA

Deces în aer

Un pilot al companiei aeriene CSA (Czech Airlines) a murit în cursul unui zbor între Varşovia şi Praga. „A fost solicitată asistenţă medicală la aterizarea unui avion care zbura pe ruta Varşovia - Praga. Din nefericire, viaţa căpitanului nu a putut fi salvată”, se arată într-un comunicat de presă al companiei. Aterizarea pe aeroportul Ruzyne din Praga a fost efectuată de copilot. Siguranţa pasagerilor nu a fost ameninţată, iar aterizarea s-a derulat fără probleme.

BULGARIA

Salarii îngheţate

Parlamentarii din partidul de la guvernare din Bulgaria, GERB, au depus o moţiune pentru a prelungi îngheţarea salariilor aleşilor, ce a expirat la începutul lui 2012. Măsura intervine după ce parlamentarii bulgari şi-au crescut salariile, ceea ce a generat un val de reacţii negative. Premierul Boiko Borisov îngheţase anul trecut salariile înalţilor oficiali din ţară la nivelul de la sfârşitul anului 2009. Moratoriul a expirat, însă, la sfârşitul anului. Potrivit normelor interne, salariile parlamentarilor sunt de trei ori mai mari decât salariul mediu în sectorul de stat din ultima luna a ultimului trimestru. Potrivit datelor oficiale, salariul mediu în decembrie 2011 a fost de 853 de leva (circa 425 de euro). Ceea ce înseamnă că parlamentarii, ale căror salarii fixate variază între 2.196 de leva (aproape 1100 de euro) şi 2.259 de leva (circa 1.130 de euro), vor primi încă 360 de leva (155 euro) pe lună, pe lângă numeroasele bonusuri. Salariul lunar al lui Borisov este de 1.500 de euro, mult mai mic, potrivit lui, decât cel al omologilor săi occidentali.

Pe forumurile din Bulgaria au apărut numeroase reacţii negative faţă de mărirea salariilor parlamentarilor, faimoşi pentru că nu iau parte la sesiunile parlamentare.

ELVEŢIA

Ninsori abundente

Iarna a revenit în forţă ieri în Elveţia, cu ninsori abundente pe aproape întreg teritoriul ţării, provocând numeroase accidente rutiere. Două regiuni au fost relativ neafectate de zăpadă, Geneva şi cantonul Ticino, din sud. Din cauza căderilor abundente de zăpadă, traficul a fost întrerupt timp de trei ore miercuri dimineaţă pe una dintre principalele autostrăzi ale ţării, între Basel şi Zurich. Un tractor-remorcă, condus de un şofer francez, circula pe contrasens şi s-a izbit de un alt vehicul. Numai în cantonul Berna au fost raportate treizeci de accidente. Zăpada va continua să cadă pe tot parcursul zilei. O alertă roşie a fost emisă pentru cantoanele din centrul şi estul Elveţiei, în special în cantonul Graubunden, unde se află numeroase staţiuni de schi, precum St. Moritz sau Davos.

HONDURAS

Incendiu

Bilanţul persoanelor decedate în incendiul de la închisoarea Comayagua, din centrul statului Honduras, a ajuns la circa 350 de morţi, a anunţat ieri un oficial guvernamental. Unii deţinuţi au scăpat de flăcări spărgând acoperişul şi sărind de pe clădire. Focul a fost declanşat fie de o defecţiune electrică, fie a fost pus deliberat de către deţinuţi. Presa locală vorbeşte despre o revoltă care ar fi izbucnit în închisoare. Incendiul a izbucnit marţi noaptea şi a putut fi controlat abia după mai bine de o oră. Zeci de deţinuşi erau captivi în celulele lor şi au fost carbonizaţi, încât nu mai pot fi recunoscuţi. Închisoarea Comayagua este situată la circa 100 de kilometri la nord de capitala Tegucigalpa şi găzduia peste 800 de deţinuţi. Există temerea că mulţi dintre ei au evadat profitând de haos. Spitalele locale au primit zeci de pacienţi arşi şi cu alte tipuri de răni. 30 dintre ei, cu arsuri grave, au fost trimişi către spitale din capitală.

SUA

Proces civil

Un număr de 39 de pasageri ai pachebotului Costa Concordia care au depus plângere la Miami împotriva companiei de croazieră Carnival solicită peste 520 de milioane de dolari despăgubiri, a declarat avocatul naufragiaţilor. Plângerea menţionează un total de 528 de milioane de dolari în despăgubiri reclamate companiei americane de croazieră Carnival Cruise Lines, cu sediul la Miami şi filialei sale Costa Cruise Line, cu birouri la Hollywood, în Florida şi în Italia. Plângerea subliniază pagubele şi prejudiciile suferite de reclamanţi rezultate din conduita oficialilor şi a membrilor echipajului de pe Costa Concordia care şi-au arătat dispreţul pentru viaţa umană. Noile acuzaţii îl vizează mai ales pe comandantul navei Francesco Schettino, acuzat de gestionarea greşită a operaţiunilor de evacuare a pachebotului, precum şi echipajul, acuzat de neglijenţă. Nava Concordia a naufragiat pe coasta unei insule toscane la 13 ianuarie cu 4.229 de persoane la bord, un accident care s-a soldat cu 32 de morţi, dintre care 15 nu au fost găsiţi.

THAILANDA

Inculpări

Autorităţile thailandeze au anunţat că au inculpat doi iranieni arestaţi după atentatele de la Bangkok, precizând că aceştia ar fi planificat să atace indivizi, nu mulţimi, şi că verifică posibile legături cu atentatele vizând diplomaţi israelieni din India şi Georgia. Poliţia a precizat că în locuinţa închiriată de iranieni au fost găsiţi magneţi. Dispozitivele utilizate în India şi Georgia au fost ataşate de maşini cu magneţi. Marţi, un bărbat, despre care se crede că ar fi iranian, s-a rănit la ambele picioare într-o tentativă de a arunca o bombă într-o secţie de poliţie din capitala thailandeză, Bangkok. Alte două explozii au avut loc în acelaşi district comercial aglomerat din oraş, rănind alte patru persoane. Exploziile de la Bangkok intervin la numai o zi după ce două bombe au vizat diplomaţi israelieni din India şi Georgia. În aceste condiţii, marţi, ministrul israelian al Apărării, Ehud Barak, a acuzat Iranul că se află în spatele exploziei de la Bangkok. Cu toate acestea, Iranul neagă că ar fi fost în spatele incidentelor din Thailanda, pentru care acuză Israelul. SUA şi Marea Britanie au evitat avertismente de călătorie în Thailanda după explozii.

BELGIA

Nou secretar

Alexander Vershbow, fost secretar adjunct al Apărării din SUA, a devenit secretar general adjunct al Organizaţiei Tratatului Nord-atlantic. Acesta înlocuieşte astfel pe Claudio Bisogniero, al cărui mandat expiră anul acesta. Alexander Vershbow a mai fost ambasador al SUA pe lângă NATO, în Rusia şi în Coreea de Sud şi a coordonat politicile de securitate şi apărare ale SUA în străinătate. Este primul american care ocupă acest post. Prin tradiţie, secretarul general al NATO şi adjunctul său sunt europeni, iar comandantul militar suprem al Alianţei este un ofiţer american

EGIPT

Alegeri prezidenţiale

Primele alegeri prezidenţiale din perioada post-Mubarak în Egipt vor avea loc la sfârşitul lui mai, a declarat ministrul pentru Afaceri parlamentare, Mohammed Attiya, pentru cotidianul guvernamental „al-Ahram”. Totuşi anunţul privind o dată definitivă pentru aceste alegeri revine comisiei electorale. Consiliul suprem al forţelor armate (CSFA) a promis că se va retrage odată ales un nou şef al statului şi şi-a luat angajamentul să organizeze acest scrutin până la sfârşitul lui iunie, fără a oferi însă o dată precisă. Anunţul ministrului intervine în timp ce puterea militară în exerciţiu de la plecarea lui Hosni Mubarak în februarie 2011, la presiunea străzii, se confruntă cu o presiune puternică pentru a se retrage rapid în favoarea unei puteri civile. Se vor putea fi depuse candidaturi timp de trei săptămâni începând cu 10 martie. La încheierea acestui proces va începe campania electorală, care va dura 45 de zile. Comisia electorală a anunţat la 6 februarie că depunerea candidaturilor va începe la 10 martie, fără a oferi precizări cu privire la vot.

ITALIA

Reduceri de personal

Armata italiană se pregăteşte de reduceri drastice, atât în privinţa personalului, cât şi a echipamentelor, din cauza crizei economice şi financiare grave cu care se confruntă ţara, a anunţat ministrul Apărării, amiralul Giampaolo Di Paola. Sunt în prezent 183.000 de militari şi 30.000 de civili în apărare şi se va reduce această cifră la 150.000 de militari şi 20.000 de civili. În ceea ce priveşte ofiţerii de rang înalt, amiralii şi generalii, al căror număr este în prezent de 425, reducerea va fi mai mare de 30%, a precizat amiralul, adăugând că tăierile vor afecta grav şi subofiţerii. În ceea ce priveşte echipamentele, amiralul Di Paola a anunţat reducerea de la 131 la 90 a numărului de avioane militare de ultimă generaţie F-35 pe care Italia le va cumpăra până în 2026. Forţele terestre vor pierde două dintre cele 11 brigăzi în timp ce numărul tunurilor, al vehiculelor blindate, al pieselor de artilerie şi elicopterelor va fi, de asemenea, redus. În cadrul marinei, numărul navelor şi submarinelor va trece de la 24 la 14, în timp ce cazărmile, bazele militare şi alte bunuri imobiliare ale armatei vor fi vândute pentru a contribui la restructurarea Ministerului Apărării şi, la modul general, la asanarea financiară a ţării. Italia cheltuieşte 90 de cenţi din 100 de euro din PIB pentru armată faţă de o medie de 160 de cenţi în UE.