CANADA

Româncă vinovată

Românca Angela Dragoş a pledat vinovată de 45 de capete de acuzare, în procesul demarat la Palatul de Justiţie din Montreal. Angela Dragoş, de 26 de ani, a compărut alături de cinci dintre presupuşii ei complici, acuzaţi cu toţii în acest caz. Femeia a pledat vinovată de acuzaţii de furt, fraudă şi complot. Grupul viza în special persoane în vârstă, aflate la cumpărături în supermarketuri sau magazine alimentare. Aceştia îşi urmăreau victimele la casă, iar când acestea plăteau cu cardul unul dintre acuzaţi se aşeza astfel încât să vadă datele de identificare personală a victimei. Când ieşea din magazin, aceasta era abordată de mai mulţi români. În timp ce unii creau o diversiune cerând să li se arate drumul pe hartă sau să fie fotografiaţi, o altă persoană îi fura portofelul. Urma o serie de retrageri de sume de la instituţii bancare, lăsând victima fără economii. În total, ar fi avut loc 74 de astfel de evenimente cunoscute, implicând suma de 140.000 de dolari canadieni (peste 106.000 de euro). Numai în Montreal, grupul ar fi comis furturi de la 17 persoane cu vârste cuprinse între 54 şi 84 de ani. Însă grupul nu s-a limitat doar la capitala Quebecului. Angela Dragoş a pledat vinovată pentru acuzaţii la Quebec, Sherbrooke, Terrebonne şi Saint-Jerome. Judecătorul a stabilit o nouă şedinţă pe 29 februarie. La noul termen urmează să fie audiată şi o altă româncă acuzată în acest caz, Felicia Fulga.

IRAN

Nave-capcană

Iranul a pregătit nave-capcană ce ar putea fi utilizate în atentate sinucigaşe pentru blocarea Strâmtorii Ormuz, dar Forţele Navale americane pot împiedica blocarea acestei rute maritime, a anunţat un comandant militar american Iranul a ameninţat de curând că ar putea bloca traficul maritim în Golful Persic sau ar putea ataca forţele americane din regiune ca reacţie la eventuale raiduri aeriene. Iranul dispune în prezent de zece submarine. Experţii militari afirmă însă că Flota a Cincea a Forţelor Navale americane, care patrulează în Golful Persic, este mult mai puternică decât Forţele Navale iraniene.

GEORGIA

Atentat dejucat

Poliţia din Georgia a dezamorsat un dispozitiv explozibil ascuns într-o maşină folosită de personalul diplomatic israelian. Şoferul ambasadei Itzahk Gernberg a descoperit o grenadă de mână prinsă de partea de jos a automobilului, în timpul inspecţiei de rutină de dimineaţă. Acesta este şoferul personal al ambasadorului israelian în Georgia Roman Khachaturiyan. Echipe de genişti au fost chemate la faţa locului şi au dezamorsat în siguranţă dispozitivul. Pe de altă parte, un diplomat israelian a fost rănit ieri, când maşina sa a fost vizată de un atentat, în faţa ambasadei Ierusalimului la New Dehli. Poliţia indiană a anunţat că anchetează un incident, dar nu a putut confirma că a avut loc un atac. Ambasada israeliană la Delhi este apărată de măsuri dure de securitate. Potrivit unui purtător de cuvânt al ambasadei, maşina diplomatului era parcată în afara reprezentanţei diplomatice, în centrul capitalei indiene. Nu se ştie, deocamdată, cine s-a aflat în spatele atacului. Israelul a acuzat Iranul că ar fi în spatele celor două atentate, premierul Benjamin Netanyahu declarând că în ultimele luni au fost dejucate şi alte atacuri în Azerbaidjan şi Thailanda.

OLANDA

Arestare

Poliţia olandeză a anunţat că a arestat un bărbat care se încuiase într-o toaletă din aeroportul internaţional Schiphol din Amsterdam, ameninţând că are o bombă. Două terminale din aeroport au fost evacuate şi închise în cursul dimineţii. O echipă de genişti şi numeroşi poliţişti s-a aflat la faţa locului. Bărbatul a fost arestat şi nu reprezenta niciun pericol. Grănicerii olandezi verifică în prezent dacă suspectul avea explozibili în bagaje. Potrivit site-ului aeroportului, mai multe zboruri au înregistrat întârzieri după primirea ameninţării. Schiphol este unul dintre cele mai aglomerate aeroporturi din Europa. În 25 decembrie 2009, un student nigerian a reuşit să urce cu explozibili la bordul unei curse Schiphol - Detroit.

TURCIA

Operaţiune anti-PKK

Poliţia turcă a lansat, ieri, o nouă operaţiune de anvergură pe teritoriul Turciei împotriva mediilor suspectate de complicitate cu rebelii kurzi, procedând la arestarea a circa o sută de persoane. Echipe ale poliţiei au descins la sediile unor sindicate şi la domiciliile liderilor lor din Istanbul, Ankara, Diyarbakir, principalul oraş din sud-estul anatolian cu majoritate kurdă, şi în cel puţin alte şase oraşe din Turcia. Poliţiştii au efectuat percheziţii şi în localurile sindicatelor vizate, ale celor care apără îndeosebi drepturile angajaţilor municipali. Operaţiunea poliţiei se înscrie în cadrul unei ofensive judiciare ce vizează măsuri împotriva KCK (Uniunea comunităţilor kurde). KCK, organizaţie clandestină, este suspectată că ar fi aripa politică a mişcării armate Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care luptă împotriva puterii centrale din 1984.

BELARUS

Proteste plătite

Televiziunea de stat din Belarus susţine că un document al Wikileaks evidenţiază că Polonia a finanţat proteste împotriva preşedintelui Aleksandr Lukaşenko după alegerile din Belarus din decembrie 2010. Printr-o emisiune de sâmbătă a postului de televiziune de stat din Belarus, a fost prezentată o telegramă care arată că revoltele din Minsk din 19 decembrie au fost finanţate de Polonia. O presupusă plată de 80.000 de euro a fost trimisă de către Ministerul de Interne polonez către candidatul la alegerile prezidenţiale Uladzimir Niaklajeu pentru a organiza proteste pe 19 decembrie 2010, conform unui jurnalist al unui post de televiziune din Belarus. Sute de persoane au fost arestate în timpul manifestaţiilor care au avut loc după ce s-a anunţat că Lukaşenko a câştigat al patrulea mandat consecutiv, obţinând 80% din voturi. Candidaţii opoziţiei au fost acuzaţi că au participat la manifestaţii fără autorizaţie, unii primind şi condamnări la închisoare. Polonia, OSCE, UE şi SUA au criticat vehement aceste condamnări precum şi derularea alegerilor. Polonia nu a făcut niciun comentariu pe această temă.

IRAN

Suspiciuni

Ministerul iranian al Afacerilor Externe l-a convocat pe ambasadorul azer, acuzând ţara că a complotat cu serviciile israeliene de informaţii pentru asasinarea, luna trecută, a unui om de ştiinţe iranian. Ministerul i-a înmânat o notă de protest trimisului azer Javanshir Akhundov şi a cerut ca fosta republică sovietică să împiedice agenţia israeliană de informaţii Mossad să îi folosească teritoriul pentru operaţiuni împotriva Iranului. Oficialii de la Teheran s-au plâns şi că Azerbaidjanul, care se învecinează cu republica islamică şi are relaţii bune cu SUA şi Israelul, a tratat necorespunzător oficiali iranieni şi a împiedicat camioane iraniene să călătorească prin ţară. Relaţiile dintre Teheran şi Baku s-au deteriorat în ultimii ani. Luna trecută, Azerbaidjanul a arestat două persoane care ar avea legături cu serviciile iraniene de spionaj. Potrivit autorităţilor din fosta republică sovietică au spus că cei doi planificau atacuri împotriva străinilor din ţară, inclusiv vizându-l pe ambasadorul israelian la Baku. Azerii formează cea mai numeroasă minoritate etnică din Iran.

TURKMENISTAN

Rezultate scontate

Gurbangulî Berdîmuhamedov, preşedintele în exerciţiu al Turkmenistanului, ţară cu importante resurse de gaz,a fost reales cu 97,14% din voturi, într-un scrutin la care OSCE a refuzat să trimită misiune, invocând lipsa libertăţilor, dar pe care observatorii CSI l-au găsit ca fiind democratic. Gurbangulî Berdîmuhamedov, în vârstă de 54 de ani, deţine şi funcţia de prim-ministru, comandant al forţelor armate şi preşedinte al unicului partid politic al fostei republici sovietice din Asia Centrală. Acesta a fost felicitat pentru victoria sa de către ceilalţi şapte contracandidaţi. Turkmenistanul a fost clasat pe locul 176 din 178 de ţări în indexul libertăţii presei din 2010 întocmit de Reporteri fără Frontiere. Gurbangulî Berdîmuhamedov a promis reforme politice atunci când a câştigat alegerile în 2007, după moartea lui Saparmurat Niazov, „părintele” naţiunii turkmene post-sovietice, care dezvoltase un puternic cult al personalităţii.

Pentru primul mandat, Berdîmuhamedov a fost ales cu 89% din voturi. Turkmenistanul, ţară cu 5,5 milioane de locuitori, este pe locul al patrulea în lume în ceea ce priveşte rezervele de gaz natural.

RUSIA

Promisiuni electorale

Salariile medii pentru lectori, profesori, doctori şi angajaţii din domeniul cultural se vor dubla până în 2018, afirmă premierul rus Vladimir Putin într-un articol publicat luni de cotidianul „Komsomolskaia Pravda”. „Discuţia despre orice reformă în sistemul de sănătate şi educaţie poate avea loc numai dacă aceste reforme asigură o plată corespunzătoare pentru munca angajaţilor profesionali din sectorul public. Doctorii, profesorii, profesorii universitari trebuie să câştige suficient la locul lor de muncă, pentru a nu mai căuta venituri şi în alte părţi”, scrie premierul, care se pregăteşte să revină la Kremlin la alegerile prezidenţiale din 4 martie. Fiecare angajat trebuie să aibă o oportunitate de a-şi construi cariera profesională, a adăugat acesta. „Între 2013 şi 2018, salariul mediu al profesorilor şi lectorilor din învăţământul public se vor dubla în mod gradual”, a promis Putin, adăugând că ţinta este aceeaşi, până în 2018, şi pentru doctori şi cercetători, dublarea salariului mediu regional. Este al cincilea articol publicat de Vladimir Putin despre punctele programului său electoral. Articolele precedente s-au concentrat pe probleme generale, chestiuni etnice, subiecte economice şi democraţie.

JAPONIA

Contracţia economiei

Economia Japoniei s-a contractat în ultimul trimestrul al anului trecut cu 2,3%, mult peste estimările iniţiale de 1,4%, ca urmare a aprecierii yenului în raport cu dolarul şi a inundaţiilor din Thailanda. Comparativ cu trimestrul trei, economia s-a contractat cu 0,6%. Rezultatul reprezintă o lovitură puternică pentru Japonia, care face eforturi de a-şi reveni de pe urma cutremurului şi a valurilor seismice de anul trecut. Unul dintre factori este legat de încetinirea economiei globale, inclusiv criza datoriilor din Zona Euro, ce a dus la o scădere a cererii pentru bunurile exportate de Japonia. Companiile nipone au avut de suferit în urma aprecierii yenului cu peste 7% faţă de dolar, începând din luna aprilie, ceea ce a făcut ca bunurile produse în Japonia să fie mai scumpe pentru cumpărătorii străini. Şi profiturile exportatorilor au fost afectate. Mai mult, producţia unora dintre cele mai mari firme din ţară a scăzut în urma inundaţiilor din Thailanda, care au provocat întreruperi în lanţurile de aprovizionare.

SUA

Propunere de buget

Preşedintele american a trimis, ieri, Congresului propunerea sa de buget pentru 2013, ce ar urma să includă noi taxe pentru cetăţenii bogaţi şi noi cheltuieli pentru programe de creare de locuri de muncă. Propunerea prevede creşteri de cheltuieli de 3.800 de miliarde de dolari în 2013. Planul se va concentra pe priorităţile ce vor domina şi campania electorală a lui Obama pentru alegerile din luna noiembrie, inclusiv un efort de a scădea rata şomajului şi de a asigura că gospodăriile care câştigă peste un milion de dolari pe an nu vor plăti taxe mai mici de 30% din venit. Bugetul prevede şi ca reducerile de taxe instituite de fostul preşedinte George W. Bush să se prescrie în cazul familiilor bogate, ceea ce va duce la o reducere a deficitului cu 1.500 miliarde de dolari. Documentul reflectă şi eforturile anunţate anterior de a reduce cheltuielile militare, precum şi scăderea bugetului pentru programul NASA de explorare a planetei Martei, economii în programele de îngrijire medicală pentru persoanele sărace şi în vârstă şi reduceri ale cheltuielilor administrative. Preşedintele Obama a fost criticat pentru estimările de deficit prevăzute în proiectul de buget - 1.330 de miliarde de dolari anul acesta şi 901 miliarde în 2013. Atunci când preluat puterea, preşedintele a promis să reducă deficitul la jumătate până la sfârşitul primului său mandat, de patru ani.

COSTA RICA

Seism

Un cutremur cu magnitudinea de 6,1 grade Richter a avut loc în Costa Rica. Seismul ar fi avut loc la o adâncime de 33 de kilometri şi la o distanţă de 75 de kilometri de capitala San Jose. Nu există informaţii despre eventuale victime sau pagube materiale.

R.D. CONGO

Accident aviatic

Cinci persoane, între care Augustin Katumba Mwanke, considerat „eminenţa gri” a preşedintelui R.D. Congro, şi doi membri americani ai echipajului au murit, iar alte patru persoane au fost rănite duminică într-un accident de avion la Bukavu, în estul ţării. Bilanţul este de trei morţi în rândul persoanelor care se aflau la bordul avionului, şi anume Katumba Mwanke, pilotul şi copilotul americani. Au murit şi alte două persoane aflate la sol. Au existat şi şase supravieţuitori, între care ministrul Finanţelor Augustin Matata Ponyo, guvernatorul provinciei Sud-Kivu Marcelin Cishambo şi Antoine Ghonda, fost ambasador itinerant al preşedintelui RDC Joseph Kabila şi un deputat, care se aflau cu toţii la bordul avionului. Avionul, cu două motoare cu reacţie de tip Gulfstream 200, potrivit unei surse aeroportuare, venit de la Kinshasa via Goma, a aterizat în mijlocul pistei şi şi-a încheiat cursa într-o râpă, în care cele două persoane de la sol ucise efectuau lucrări agricole. Aparent, accidentul a fost cauzat de o eroare umană. Accidentele de avion sunt frecvente în R.D. Congo, iar toate companiile aeriene ale ţării, aproximativ 50 identificate, figurează pe o listă a UE care le interzice intrarea în spaţiul aerian european.

PAKISTAN

Acuzaţii oficiale

Premierul pakistanez Yousuf Raza Gilani a fost pus sub acuzare ieri pentru ultraj, în cursul unei audieri la Curtea Supremă de la Islamabad. Premierul Gilani este acuzat pentru că Guvernul său a refuzat să le trimită o scrisoare autorităţilor elveţiene pentru a redeschide un dosar privind spălarea de bani în care este vizat preşedintele Asif Ali Zardari. Premierul, care riscă să fie condamnat la închisoare şi suspendat din funcţie timp de şase luni, dacă va fi găsit vinovat, a pledat nevinovat. Acesta susţine că preşedintele, care a negat acuzaţiile de corupţie şi susţine că sunt motivate politic, are imunitate în calitate de şef al statului. La sosirea lui Gilani la Curtea Supremă, elicoptere au survolat zona şi sute de scutieri au fost desfăşuraţi. Instanţa va avea următoarea şedinţă în dosar în 28 februarie, când Gilani nu va fi nevoit să compară. Preşedintele Asif Ali Zardari este suspectat că a folosit conturile la o bancă din Elveţia pentru a spăla bani luaţi ca mită.

INDONEZIA

Atentator judecat

Presupusul creier din spatele atentatelor din 2002 din Bali, soldate cu moartea a 202 persoane, Umar Patek, a compărut ieri în instanţă în Indonezia, pentru a i se citi capetele de acuzare. Pentru o parte dintre acuzaţii Patek, despre care se crede că este un membru cheie al Jemaah Islamiah (JI), grupare islamistă acuzată pentru atacuri şi de legături cu al-Qaida, riscă pedeapsa cu moartea. Este vizat de şase capete de acuzare, inclusiv crimă cu premeditare, fabricarea de bombe şi deţinere ilegală de arme de foc. Între 260 şi 300 de poliţişti au păzit tribunalul unde a compărut Umar Patek, considerabil mai puţini decât la procesul lui Abu Bakar Ba\'asyir, clericul radical considerat liderul spiritual al JI. Însă, autorităţile au dat asigurări că sunt pregătite pentru orice situaţie. Procurorii au anunţat că vor cere pedeapsa cu moartea în cazul teroristului, însă unii analişti cred că acesta ar putea fi condamnat la moarte. Atacurile teroriste din Bali au vizat două discoteci din staţiunea Kuta, frecventate în special de străini. Au fost ucişi cetăţeni din 21 de ţări, printre care 88 de australieni şi 28 de britanici.

AFRICA DE SUD

Puteri reduse

Preşedintele sud-african vrea să reducă puterile Curţii Constituţionale, cea mai înaltă instanţă juridică a ţării, care i-a contestat în mai multe rânduri deciziile. Jacob Zuma s-a plâns de mai multe ori din cauza puterilor sistemului judiciar, adesea uzitat de opoziţie sau de membri ai societăţii civile pentru a-i contesta deciziile. Acesta a lansat în două rânduri un avertisment la adresa Curţii, apreciind că puterile acesteia nu ar trebui să fie mai mari decât cele ale Executivului, ales de popor. Creată în 2004, cu sediul la Johannesburg, Curtea Constituţională este constituită din unsprezece judecători numiţi de preşedinte pornind de la o listă transmisă de serviciile judiciare în urma unei consultări cu partidele politice, iar cel puţin opt trebuie să se pronunţe asupra fiecărui caz.