MALAEZIA

Român pasibil de pedeapsa capitală

Un cetăţean român a fost arestat în Malaezia din luna octombrie, fiind suspectat de trafic de droguri, infracţiune pentru care o persoană este pasibilă de pedeapsa capitală. Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE) a precizat că cetăţeanul român este arestat în Malaezia din luna octombrie 2011, fiind suspectat de trafic de droguri. Cazul este cunoscut Ambasadei României la Kuala Lumpur, care a informat MAE, după ce, la începutul lunii noiembrie 2011, a verificat şi primit de la autorităţile locale confirmarea informaţiei. Familia acestuia a fost informată şi a oferit unele detalii suplimentare. Consulul român la Kuala Lumpur l-a vizitat în penitenciar, la data de 4 noiembrie şi menţine o legătură nemijlocită cu acesta. Misiunea a întreprins demersuri pentru identificarea pe plan local a unor avocaţi specializaţi în astfel de cazuri penale. Întrucât ancheta este în curs de desfăşurare, informaţiile existente la dosarul cauzei nu pot fi făcute publice. Legislaţia malaeziană în materie penală este deosebit de drastică, o persoană condamnată pentru trafic de droguri fiind pasibilă de pedeapsa capitală.

IRAK

Explozii la Bagdad

Un val de atentate coordonate, la Bagdad, s-a soldat cu cel puţin 57 de morţi şi peste 170 de răniţi, au anunţat, ieri, oficialii. Ministerul de Interne a spus că 13 locuri au fost vizate. Acestea sunt cele mai grave atentate din ultimele luni şi vin după retragerea trupelor americane şi pe fondul temerilor legate de tensiuni interreligioase. Ultimii militari americani au plecat din Irak duminică, la aproape nouă ani de la declanşarea războiului. Analiştii spun că nivelul de coordonare sugerează o capacitate de planificare marca al-Qaida din Irak. Guvernul irakian este măcinat de diviziuni interne, după ce un mandat de arestare a fost emis pentru vicepreşedintele sunnit Tariq al-Hashemi, pe acuzaţii de terorism. Principalul bloc sunnit din Parlament boicotează Adunarea, în semn de protest şi îl acuză pe premierul Nuri al-Maliki că vrea monopol pe putere.

ITALIA

Plicuri suspecte

Două plicuri conţinând praf suspect au fost interceptate ieri dimineaţă, la sediul Bursei din Milano şi în agenţia milaneză a Equitalia, organism public însărcinat cu strângerea impozitelor. Biroul de presă al Bursei din Milano s-a limitat să confirme o problemă de securitate şi a refuzat să ofere alte detalii. Un colet-capcană a fost interceptat pe 15 decembrie, la Roma, la un birou al Equitalia, afectat de un atentat, cu o săptămână mai devreme. Coletul-capcană, care ar fi fost trimis de o grupare de anarhişti italieni, FAI, a explodat în 9 decembrie, la sediul Equitalia, rănindu-l pe directorul general la ochi şi mâini.

Senatul italian a adoptat definitiv, ieri, planul de austeritate al şefului Guvernului, Mario Monti, care prevede o ajustare bugetară de 20 de miliarde de euro pentru obţinerea unui echilibru al conturilor publice în 2013. Senatorii au votat cu o largă majoritate de 257 de voturi pentru adoptarea planului, deja votat la 16 decembrie de Camera Deputaţilor. Numai 41 de senatori din cadrul partidelor Liga Nordului (dreapta) şi Italia Valorilor (stânga) au votat împotrivă.

GERMANIA

Preşedintele scapă de acuzaţii

Procurorii germani au respins, ieri, acuzaţiile care îl vizează pe preşedintele Christian Wulff, spunând că nu este nimic ilegal în relaţiile sale cu prieteni bogaţi. Wulff, care a fost învestit în funcţie în urmă cu 17 luni, este criticat de presă din 12 decembrie, pentru că ar fi ascuns, anul trecut, faptul că a primit un împrumut de la un prieten bogat, bani cu care şi-a luat o casă. El ar fi primit banii când era premier al landului Saxonia Inferioară. Nouă plângeri au fost depuse ulterior de membri ai opiniei publice, pe lângă procurorii din Hanovra, capitala landului, cerându-le să ancheteze dacă împrumutul sau vacanţele petrecute de Wulff în case ale prietenilor bogaţi ridică suspiciuni de corupţie. Însă procurorii au spus că au verificat faptele şi nu au găsit motive pentru a deschide o anchetă.

GRECIA

Intemperii

Viscolul, ploile şi vântul extrem de puternic provoacă haos în transportul din Grecia. Serviciile de feribot sunt perturbate grav, iar în multe zone din centrul şi nordul ţării ninge abundent, multe şcoli fiind închise. Cozi de kilometri s-au format, ieri, pe şosele. Vremea proastă a venit în condiţiile în care mulţi oameni se pregătesc să plece din Atena spre oraşele natale, pentru Crăciun.

FINLANDA

Navă cu rachete Patriot

Autorităţile finlandeze au interceptat o navă sub pavilionul insulei Man, care se îndrepta spre China, cu rachete şi explozibili nedeclaraţi la bord. Poliţia interoghează echipajul vasului Thor Liberty, după ce a descoperit la bord 69 de rachete Patriot şi 160 de tone de explozibili. Ministrul de Interne, Paivi Rasanen, a declarat că pe cutiile cu rachete scria artificii. Vasul acorase în portul finlandez Kotka, după ce plecase din Germania, săptămâna trecută. Docherii au devenit suspicioşi după ce au găsit exlozibili depozitaţi în condiţii incorecte, în containere deschise. Directorul companiei care deţine vasul, Thorco Shipping, şi-a exprimat surprinderea şi a dat asigurări că nu are informaţii despre această chestiune. Un alt oficial a confirmat că nava a fost reţinută în Finlanda şi a precizat că este posibil ca rachetele să fi fost încărcate din greşeală. Poliţia nu a confirmat informaţiile apărute în presa finlandeză, potrivit cărora Thor Liberty, cu un echipaj de 32 de persoane, urma să se oprească şi în Coreea de Sud. Rachetele Patriot, produse de compania americană Raytheon, sunt furnizate SUA şi forţelor aliate, potrivit site-ului companiei. Coreea de Sud se numără printre ţările unde sunt desfăşurate.

RUSIA

Bilanţ tragic

14 cadavre au fost recuperate în urma naufragiului platformei petroliere Kolskaia, din Marea Ohoţk (Extremul Orient rus) iar 53 de persoane sunt date încă dispărute, a anunţat purtătoarea de cuvânt a biroului local al Ministerului rus pentru Situaţii de Urgenţă. În 18 decembrie, platforma petrolieră Kolskaia, tractată de un remorcher şi un spărgător de gheaţă, a naufragiat în urma unei furtuni puternice. Din cele 67 de persoane aflate la bord, 14 au fost salvate. Autorităţile locale au anunţat lansarea unei anchete şi au dat asigurări că răsturnarea platformei, deţinută de compania de explorare petrolieră Arktikmorneftegazrazvedka, care colaborează cu Gazprom, nu pune în pericol mediul. Potrivit Gazprom, instalaţia terminase lucrările şi se îndrepta spre bază. Anchetatorii consideră că decizia de a tracta platforma în pofida condiţiilor meteorologice nefavorabile reprezintă cea mai probabilă cauză a tragediei. Platforma, cu o capacitate de până la 102 persoane, a fost construită în 1985, în Finlanda.

SPANIA

Jurământ depus

Toţi miniştrii numiţi de premierul spaniol, Mariano Rajoy, în cadrul guvernului nou format, cu 12 portofolii ministeriale şi un vicepremier, care este şi purtător de cuvânt, au depus, ieri, jurământul în faţa şefului statului, regele Juan Carlos, cu mâna pe Biblie şi în faţa unui crucifix. Odată cu încheierea acestei formalităţi, toţi miniştrii şi-a preluat oficial funcţiile, de acum urmând ca fiecare să preia ştafeta de la ministerul respectiv. Astăzi noul guvern astfel constituit va avea primul consiliu de miniştri. Premierul spaniol, Mariano Rajoy, a prezentat, miercuri seară, structura guvernului pe care îl va conduce, cel mai restrâns din istorie, format din doar 12 miniştri şi purtătorul de cuvânt Soraya Saenz de Santamaria, care va ocupa şi funcţia de vicepremier. Fără să facă alte declaraţii, Rajoy a anunţat numele şi portofoliile miniştrilor, toţi de la vârful Partidului Popular. Miniştrii noului guvern spaniol sunt: José Manuel García Margallo, ministru al Afacerilor Externe; Jorge Fernández Díaz, ministru de Interne; Pedro Morenés, ministrul Apărării; Alberto Ruiz Gallardón, ministrul Justiţiei; Luis de Guindos, ministrul Economiei; Cristobal Montoro, ministrul Finanţelor şi Administraţiei Publice; José Ignacio Vert, ministrul Educaţiei, Culturii şi Sportului; Ana Pastor, ministrul Dezvoltării; Fátima Bańez, ministrul pentru Locuri de Muncă şi Asigurări Sociale; José Manuel Soria, ministrul Industriei, Comerţului şi Turismului; Miguel Arias Cańete, ministrul Agriculturii, Alimentaţiei şi Mediului; Ana Mato, ministrul Sănătăţii, Serviciilor Sociale şi Egalităţii.

SUA

Proastă coordonare

Raidul NATO care S-a soldat cu moartea unor militari pakistanezi a fost provocat de coordonarea inadecvată dintre armata SUA şi cea a Pakistanului, a anunţat, ieri, Departamentul Apărării, notând însă că soldaţii săi au fost atacaţi primii. Raidul din 26 noiembrie a ucis 24 de militari pakistanezi. Armata pakistaneză a respins orice răspundere, dar evaluarea SUA arată că forţele americane au răspuns cu o forţă corespunzătoare, după ce au fost atacate. Raidul a afectat relaţiile dintre Pakistan şi SUA. Pakistanul a închis rutele de alimentare ale NATO către Afganistan. NATO şi SUA au demarat o anchetă comună şi se aşteaptă recomandări pentru evitarea unor astfel de incidente. Departamentul Apărării a promis să înveţele din geşeli şi a cerut SUA şi Pakistanului să acţioneze pentru încredere reciprocă.

SERBIA

Opoziţie faţă de UE

Opoziţia faţă de UE a ajuns la peste 50% în Serbia, în urma disputei cu Occidentul pe tema Kosovo, potrivit unui sondaj publicat ieri. Dacă ar avea loc, acum, un referendum pe tema aderării la UE, 52% ar spune nu, potrivit sondajului publicat de cotidianul ”Press”. Susţinerea a scăzut după ce Bruxelles-ul a spus la 9 decembrie că Serbia trebuie să accepte pierderea Kosovo, dacă vrea să adere. Trei sferturi dintre respondenţi se aşteaptă ca UE să fixeze recunoaşterea Kosovo ca o condiţie pentru aderarea Serbiei. UE va analiza cererea de aderare a Serbiei în martie.

IRAN

Manevre militare

Marina militară iraniană va efectua manevre, timp de zece zile, în Golful Persic, a anunţat armata iraniană, ieri. Exerciţiile vor începe sâmbătă, pe o zonă de 2.000 de kilometri de la Marea Oman la estul strâmtorii Hormuz. Forţele militare şi-au intensificat manevrele, în condiţiile speculaţiilor legate de un posibil atac israelian asupra instalaţiilor nucleare iraniene. Teheranul a negat că ar intenţiona să închidă strâmtoarea Hormuz, cale de tranzit esenţială în regiune, pentru exporturile internaţionale de petrol.

SUA

Despăgubiri record

Un tribunal din Texas l-a condamnat pe un bărbat să plătească despăgubiri-record, în valoare de 150 de miliarde de dolari, familiei unui băiat pe care este acuzat că l-a ars sever în 1998 şi care a murit anul acesta, a anunţat, miercuri, avocatul familiei. La 28 iunie 1998, Don Wilburn Collins, pe atunci în vârstă de 13 ani, l-a legat de un copac pe Robbie Middleton, la vremea respectivă în vârstă de 8 ani, l-a stropit cu benzină şi i-a dat foc. Băiatul a suferit arsuri extrem de grave, care i-au provocat un cancer de piele, din cauza căruia a murit în 2011. Părinţii lui Robbie Middleton ştiu că nu vor primi, probabil, niciodată nimic de la vinovat. Însă obiectivul lor este să utilizeze această procedură cu scopul de a-i convinge pe procurorii din comitat să îl inculpe pe Don Wilburn Collins de crimă, în cadrul unei proceduri penale. Don Wilburn Collins a fost condamnat penal în alte cazuri, aflându-se la închisoare pentru a ispăşi aceste pedepse, dar nu a fost niciodată condamnat în cazul lui Robbie Middleton, din cauza vârstei pe care o avea la momentul comiterii faptei. ”Juriul ne-a spus că a fost de acord cu această condamnare la plata unor despăgubiri record, pentru a se asigura că mesajul familiei va fi auzit”, a declarat avocatul părinţilor victimei, Craig Sico. Ultimul record în materie de despăgubiri înregistrat în SUA se ridica la suma de 145 de miliarde de dolari, la care au fost condamnaţi producători de tutun, de către un tribunal din Florida.