Ambasada SUA la Bucureşti a transmis, în ianuarie şi februarie 2010, cel puţin 10 comunicări la Washington, pe teme dintre cele mai variate, de la afaceri guvernamentale interne, la probleme economice, relaţii externe, NATO, Iran, Afganistan, Pakistan, serviciile de informaţii şi controlul armamentelor. Potrivit documentelor Wikileaks, al căror conţinut nu a fost publicat integral deocamdată, Ambasada SUA la Bucureşti a transmis, în 25 şi 26 februarie 2010, mai multe comunicări. Astfel, la 25 februarie este trimisă o informare care, potrivit codurilor, este referitoare la afaceri economice, monetare, condiţiile economice, comerţ exterior, asistenţă cetăţenească şi afaceri guvernamentale interne. O zi mai târziu, ambasada SUA revine cu două telegrame dintre care una vizează domeniile energiei, condiţiile economice, relaţiile politice externe şi, din nou, afaceri guvernamentale interne. În aceeaşi zi, ambasada trimite o a doua telegramă la Washington, referitoare la afacerile guvernamentale interne şi drepturile omului. O zi aglomerată pentru ambasada SUA a fost cea din 22 februarie, când misiunea diplomatică a transmis patru comunicări. Una dintre ele este dedicată exclusiv afacerilor guvernamentale interne. Celelalte trei sunt axate pe politica externă, NATO, asistenţa militară şi vânzările de armament. Astfel, una dintre cele trei este dedicată subiectelor NATO şi asistenţei militare (MASS- Military assistance and sales). O altă comunicare are codurile PARM (controlul armamentelor şi dezarmarea), CH (China) şi PREL (relaţiile de politică externă). Cealaltă comunicare, axată pe relaţiile externe, dar şi afaceri guvernamentale interne, conţine de asemenea coduri referitoare la Haiti, Iran şi Ucraina. La 17 februarie, ambasada a mai trimis o comunicare pe tema energiei, probleme economice şi investiţii străine. La 22 ianuarie, când ambasada a mai trimis alte două comunicări, misiunea diplomatică s-a referit, potrivit codurilor ataşate telegramelor, la ajutor extern şi Haiti, dar şi la Iran, Afganistan, Pakistan şi serviciul de informaţii pakistanez. Toate aceste comunicări au fost trimise în perioada în care, la Bucureşti, şeful statului anunţa, la sfârşitul unei şedinţe CSAT, decizia României de a găzdui interceptoare ale unui viitor scut antirachetă american.

Autorităţile federale americane anchetează dacă Julian Assange, fondatorul Wikileaks, a încălcat legislaţia americană, prin dezvăluirea a peste 250.000 de note diplomatice, fiind analizată posibilitatea inculpării pentru spionaj, afirmă surse citate de ziarul ”Washington Post”. Procurorul general din SUA, Eric Holder, a declarat că Departamentul Justiţiei şi Pentagonul efectuează ”o investigaţie penală activă”. Alte surse afirmă că FBI anchetează toate persoanele implicate în dezvăluirea acestor documente, de la cei care au oferit notele diplomatice până la membrii Wikileaks. Foşti procurori afirmă că inculpările în cazuri care au de-a face cu informaţii clasificate sunt destul de dificile, iar SUA vor trebui să convingă alte ţări să îl predea pe Assange, dat fiind că nu se află pe teritoriul SUA. Între timp, Ecuadorul şi-a exprimat disponibilitatea de a-i oferi drept de şedere lui Julian Assange. Kintto Lucas, adjunctul ministrului ecuadorian de Externe, a declarat că Guvernul de la Quito intenţionează să îl invite pe Assange, de origine australiană, în Ecuador, pentru a-i oferi posibilitatea să vorbească public.