Serialul ”Suleyman Magnificul” a pătruns în topul 10 al celor mai urmărite producţii de televiziune din toate timpurile. Explozia popularităţii sale este unică în lume. A devenit cel mai popular serial în 16 ţări, în anul 2012, faţă de doar trei ţări în 2011. În anii următori i-a cucerit pe telespectatorii din toată lumea, din SUA până în Vietnam. Are o audienţă constantă de 50% în Bulgaria, Croaţia, Egipt, Rusia, Slovacia sau Ucraina. A deschis apoi calea altor producţii de gen. De exemplu, serialul turcesc ”Fatmagül” a înregistrat o audienţă de 60% în Bulgaria.

LUMEA DE PE ECRAN În sprijinul intenției mele de a înțelege telenovelele a venit documentarul ”Kismet”, regizat de Nina Maria Paschalidou, care m-a ajutat să descopăr scolastic acest fenomen pe care l-am ignorat și tratat cu superioritate. Documentarul a fost o adevărată revelaţie și atrage atenţia asupra influenţei de nebănuit pe care o au telenovelele turceşti.

Pe o piaţă media de circa 380 de milioane de spectatori şi cu o audienţă zilnică de 30 de milioane, telenovelele turceşti nu lasă pe mulţi indiferenţi. Mulţi dintre noi sunt pregătiţi să le reziste şi să le întâmpine cu critici şi ostilitate, însă fenomenul pe care l-au generat este mult mai complex şi merită mult mai multă atenţie. Telenovelele turceşti nu numai că oferă şansa evadării din cotidian pentru multe persoane, dar au generat o amplă mişcare de emancipare a femeilor din Orientul Mijlociu şi din Africa musulmană. Mişcarea feministă pe care au generat-o este atât de puternică, cu consecinţe şi rezultate mai solide decât însăşi Primăvara Arabă!

PERSONAJELE PREFERATE, ADEVĂRATE EXEMPLE Scrise de cele mai multe ori de femei licenţiate, cu vastă experienţă de televiziune şi de viaţă, acestor seriale trebuie să le recunoaştem valoarea în ceea ce priveşte structurarea intrigii şi atmosferei, cu scenografie şi regie bine puse la punct şi efort logistic unic în lume. Dacă, în Balcani şi în Europa Centrală, publicul tânjeşte după poveştile de dragoste romantice şi este atras de politeţea şi sensibilitatea dialogurilor şi a emoţiilor, de decorurile fastuoase, în Egipt şi în ţările din Peninsula Arabă, aceste telenovele au arătat că soarta femeilor poate şi trebuie să fie mai bună. Indiferent că poartă văl sau nu, personajele feminine duc o aprigă bătălie pentru afirmarea personalităţii şi identităţii lor şi se lansează într-o luptă dură împotriva abuzurilor la care sunt supuse de tradiţii arbitrare, de prejudecăţi sociale învechite. Mariajele aranjate, violenţa domestică, violul sau dreptul la educaţie şi crimele de onoare sunt încă subiecte tabu în multe dintre societăţile civile din ţările arabe şi nord-africane, iar intrigile serialelor turceşti dau pur şi simplu peste cap ”mersul lumii”.

Femeile din Orientul Mijlociu privesc cu alţi ochi aceste seriale pe care noi le dezavuăm uneori cu prea mare uşurinţă. Luăm ca garantate multe din drepturile pe care le avem şi nu ne bucurăm adesea de ele la adevărata lor valoare. Multe mişcări de activism social au avut ca punct de plecare experienţe tragice similare trăite de spectatoarele telenovelelor turceşti. Închise în casă, fără venituri proprii, aceste femei care au soarta decisă de bunul plac al pariarhului familiei au prins curaj să respingă abuzul sexual sau violenţa domestică şi să încerce să făurească un viitor mai bun pentru fiicele lor. Cu toată deschiderea de care se bucură, Turcia pare însă să întoarcă spatele libertăților sale. Caracterul laic al țării este mai mult ca niciodată supus presiunilor de importante schimbări legislative, iar draconicul Cod Penal este tot mai amenințător la adresa libertăților cetățenești. (Va continua)