Telescopul spaţial european Gaia, care are misiunea de a cartografia Calea Lactee în 3D, a ajuns ieri pe orbita lui operaţională, la circa 1,5 milioane de kilometri de Terra, a anunţat Agenţia Spaţială Europeană (ESA). Gaia, care şi-a început călătoria pe 19 decembrie, lansat de o rachetă Soyuz, de la Centrul Spaţial din Guyana, s-a poziţionat într-un post de observare privilegiat, punctul Lagrange 2, care urmăreşte planeta noastră în mişcarea ei de revoluţie în jurul Soarelui. O corecţie mică a traiectoriei va trebui făcută săptămâna viitoare, pentru a completa manevra importantă realizată marţi. După ce instrumentele vor fi testate şi calibrate, o activitate ce va dura patru luni, telescopul va putea să îşi înceapă misiunea sa de cinci ani.

Gaia va localiza circa un miliard de stele, fiecare dintre ele urmând să fie monitorizată de 70 de ori, la fiecare trecere a lor prin câmpul vizual al satelitului. Gaia va determina poziţia şi mişcarea stelelor, dar şi distanţa care le separă de Terra, parametrul cel mai dificil de obţinut. Pentru 99% dintre ele, această distanţă nu a fost niciodată măsurată cu precizie.

La destinaţie a ajuns şi un satelit de comunicaţii lansat luni de compania americană Space Exploration Technologies (SpaceX). Racheta cu două etaje Falcon 9 a decolat de la baza spaţială Cape Canaveral din Florida, la ora 22.06 GMT, transportând la bordul ei satelitul Thaicom 6 al unui operator asiatic, care s-a separat de al doilea etaj al lansatorului la 30 de minute după decolare. La puţin peste o oră după decolare, SpaceX a confirmat pe Twitter plasarea pe o orbită eliptică perfectă a satelitului, a cărui altitudine variază între 300 kilometri şi 90.000 de kilometri. Satelitul de trei tone se va plasa apoi, cu ajutorul propriului motor de propulsie, pe o orbită geostaţionară, la o distanţă de 36.000 de kilometri deasupra Terrei.

Thaicom 6, care aparţine companiei asiatice Thaicom Plc, va furniza servicii de comunicaţii şi televiziune pentru Asia de Sud-Est şi pentru anumite zone din Africa. Se speră astfel să joace un rol-cheie pe această piaţă, oferind preţuri foarte competitive. Pe 3 decembrie, SpaceX a lansat primul ei satelit de telecomunicaţii. A fost vorba de satelitul SES-8 al grupului luxemburghez SES, al doilea operator mondial de pe piaţa sateliţilor, care a recurs până atunci în mod exclusiv la serviciile mai scumpe oferite de racheta europeană Ariane şi cea rusească Proton. Prin acest al doilea succes, SpaceX pare să tulbure apele pe această piaţă a lansărilor de sateliţi, ce are o cifră de afaceri evaluată la 190 de miliarde de dolari. Carnetul său de comenzi include deja afaceri de patru miliarde de dolari pentru 50 de lansări, dintre care 75% vizează sateliţi comerciali. Această a doua lansare reuşită este, totodată, importantă pentru ca SpaceX să fie considerată un candidat serios de către Pentagon pentru a lansa sateliţi militari de mari dimensiuni, care par în prezent rezervaţi companiei United Launch Alliance, un joint-venture între Lockheed Martin şi Boeing.

Pe de altă parte, compania americană Orbital Sciences a anunţat amânarea lansării prevăzute ieri a capsulei sale Cygnus în prima misiune de aprovizionare a Staţiei Spaţiale Internaţionale, din cauza perturbaţiilor solare. Decolarea rachetei Antares, care ar fi transportat capsula Cygnus cu o încărcătură de 1,4 tone, era prevăzută la ora locală 13.32, de la centrul de zbor din Wallops, aflat pe o insulă din apropierea coastelor Virginiei. Însă riscul unei erupţii solare ar putea creşte nivelul radiaţiilor din spaţiu şi deteriora sistemele electronice ale capsulei.