ELVEŢIA

Român reţinut

Un cetăţean român suspectat că ar fi transportat posibile fragmente ale Manuscriselor de la Qumram (Marea Moartă) a fost reţinut la frontiera dintre Italia şi Elveţia. Românul a fost reţinut la punctul vamal Brogeda, la frontiera dintre Italia şi cantonul elveţian Ticino. Românul avea asupra sa fragmente ale unor manuscrise antice iar autorităţile elveţiene suspectează că este vorba de controversatele Manuscrise de la Qumran, descoperite în grote de la Marea Moartă, în anul 1947. Experţii elveţieni încearcă să autentifice documentele dar actele găsite asupra românului demonstrează că manuscrisele transportate au valoarea de peste 40 de milioane de franci elveţieni (33 de milioane de euro). Manuscrisele, în limbile ebraică şi aramaică, au fost descoperite în perioada 1947 - 1956, în mai multe grote din zona Khirbet Qumran, iar experţii cred că acestea datează din perioada 150 î.Hr. - 70 d.Hr.

SUA

Student canibal

Un student american din Maryland a mărturisit poliţiei că şi-a ucis colegul de apartament, după care i-a mâncat inima şi o parte din creier, conform unor informaţii de joi ale presei americane, la câteva zile de la cazul de canibalism din Miami (Florida). Alexandr Kinyua, de 21 de ani, student la Morgan State University din Baltimore (Maryland), a fost reţinut marţi, după ce fratele său a descoperit, în locuinţa sa din cartierul Harford, capul şi mâinile victimei. Kujoe Bonsafo Agyei-Kodie, de 37 de ani, a fost dat dispărut încă de vineri. Studentul, care a mărturisit, joi, crima sa, a fost inculpat. Acest incident a avut loc după ce sâmbătă un bărbat a fost ucis de poliţie în timp ce devora, în plină stradă, chipul unei persoane fără adăpost, în Miami. Crima ar putea fi cauzată de un nou tip de drog sintetic pe care acesta l-ar fi consumat. O altă crimă oribilă s-a produs în Canada, unde poliţia bănuieşte un actor de filme pentru adulţi, Rocco Luka Magnotta, de uciderea şi tranşarea unui bărbat, înainte de a pune pe Internet o înregistrare a crimei sale.

BULGARIA

Explozie la un ATM din Sofia

O explozie a avut loc, vineri, la un bancomat din Sofia, poliţia afirmând că aceasta a fost provocată de hoţi. Explozia s-a produs vineri, la ora 03.20, la un ATM amplasat la intrarea într-un supermarket. Poliţia a ajuns imediat la faţa locului. Incidentul nu s-a soldat cu victime iar pagubele se limitează la un geam spart. Pentru moment nu se ştie câţi bani au fost furaţi din ATM, în urma exploziei.

RUSIA

Spion condamnat

Un tribunal rus a condamnat la 12 ani de detenţie, pentru spionaj, un colonel în rezervă, după ce acesta a transmis hărţi secrete unui agent de informaţii care colabora cu SUA. Vladimir Lazar a fost găsit vinovat de înaltă trădare, sub formă de spionaj şi a fost condamnat la 12 ani de închisoare într-un penitenciar cu regim sever de detenţie, iar rangul militar i-a fost retras. Anchetatorii au stabilit că în decembrie 2008, la Moscova, Lazar a cumpărat un număr mare de copii ale unor hărţi topografice care conţineau informaţii secrete de stat şi le-a transmis unui agent de informaţii militare americane, Aleksandr Lesment. Cazul a ajuns în atenţia publică în aprilie, când Parchetul General rus a semnalat că Lazar a fost inculpat pentru spionaj. Vladimir Lazar avea acces la informaţii secrete când făcea parte din armată, între 1975 şi 2003, ulterior el lucrând pentru o companie topografică. Acest caz are loc la trei luni de la condamnarea unui inginer din sectorul spaţial rus la 13 ani de închisoare, pentru că a transmis către CIA informaţii secrete privind rachetele strategice. La mijlocul lunii mai, un tribunal rus a condamnat la opt ani de închisoare un angajat al unei companii producătoare de armament, pentru spionaj în favoarea unor agenţi străini, fără a preciza care.

KOSOVO

Violenţe

Cel puţin trei sârbi şi un soldat KFOR au fost răniţi în nordul Kosovo, în timpul unei tentative a forţei NATO de a dezmembra blocajele sârbilor de la graniţă. Potrivit BBC, soldaţii NATO au tras cu gloanţe de cauciuc sau cu muniţie de război, după ce militanţi sârbi au aruncat cu pietre, la un blocaj din apropiere de oraşul Zvecan. Un martor a declarat că unii sârbi aveau arme de foc. Sârbii au instalat blocajele anul trecut, după ce autorităţile kosovare şi UE au încercat să preia controlul la graniţa cu Serbia. Anul trecut, graniţia a fost scena unor violenţe între trupele de menţinere a păcii şi etnicii sârbi, care formează majoritatea în nordul Kosovo.

AFGANISTAN

Bombă lângă o bază NATO

O bombă a explodat vineri, în apropiere de o bază NATO din provincia afgană Khost, în estul ţării. O coloană de fum s-a ridicat de la locul deflagraţiei. Un purtător de cuvânt al NATO a anunţat că Alianţa a lichidat 14 talibani în timpul unor confruntări generate de atacul cu bombă şi că nu există victime în rândul militarilor NATO. Situaţia din Khost a devenit tensionată în ultimele luni. În 19 mai, un kamikaze s-a aruncat în aer în apropiere de un punct de control al poliţiei, provocând moartea a 13 persoane.

ISRAEL

Altercaţie mortală

Un militar israelian şi un membru al unei grupări armate palestiniene, care încerca să pătrundă în Israel din Fâşia Gaza, au fost ucişi în timpul unei altercaţii, a anunţat, vineri, armata israeliană. Aviaţia şi tancurile israeliane au ripostat deschizând focul în direcţia Fâşiei Gaza. Potrivit presei israeliene, altercaţia s-a produs în apropierea punctului de frontieră Kissufim. În 2008, armata israeliană a stabilit oficial o zonă de excludere de 300 de metri, unde este interzis accesul populaţiei palestiniene din Fâşia Gaza, de-a lungul graniţei cu Israelul. Dar, potrivit ONU şi unor organizaţii nonguvernamentale, Israelul a tot extins de facto această zonă, către interiorul teritoriului palestinian, controlat de mişcarea islamistă Hamas. Este prima dată când un soldat israelian este ucis de un combatant palestinian din Gaza, din 26 martie 2010. Un soldat israelian a fost ucis şi alţi patru raniţi la 7 ianuarie 2011, de alţi militari israelieni în urma unei erori de ţintă în timpul unei confruntări cu o grupare palestiniană înarmată, pe liziera Fâşiei Gaza.

ITALIA

Replici seismice

Miile de sinistraţi în urma cutremurelor violente produse în ultimele zile în nordul Italiei au avut o nouă noapte dificilă, joi spre vineri, înregistrându-se încă 23 de replici seismice. Cea mai puternică replică s-a produs la ora 21.00 şi a avut magnitudinea de 4,2 grade pe Scara Richter. Un seism cu magnitudinea 3,4 grade a fost înregistrat şi în zona oraşului Catanzaro din regiunea Calabria, în sudul ţării. Bilanţul seismului de marţi dimineaţa, cu magnitudinea de 5,8 grade, care a zdruncinat regiunea Emilia-Romagna, a fost de 17 morţi, 350 de răniţi şi mii de sinistraţi. Experţii verifică siguranţa imobilelor, în timp ce în jur de 8.500 de oameni îşi petrec nopţile în adăposturi improvizate în corturi, săli de sport şi şcoli sau la rude ori în hoteluri. În provincia Modena, 95% dintre atelierele de producţie au fost avariate iar 20.000 de oameni au rămas fără loc de muncă. Seismele au afectat o zonă care generează 1% din PIB al Italiei.

IRLANDA

Succes european

Alegătorii din Irlanda au aprobat pactul fiscal al UE, arată primele rezultate, neoficiale. Atât susţinătorii acordului, cât şi cei care i se opun, au admis că tratatul, care vizează impunerea unor reguli bugetare mai stricte, a fost aprobat în urma referendumului de joi. 60% dintre alegători au votat pentru iar 40% împotrivă. Rata de participare la vot a fost sub 50%. Numărătoarea este în curs de desfăşurare în Irlanda, singura ţară din Zona Euro care a convocat un referendum în acest dosar. Dacă ar fi respins tratatul, Irlanda nu ar fi avut acces la fondul de salvare al UE după 2013, când îi expiră actualul pachet de asistenţă financiară. La sfârşitul anului 2010, Irlanda a încheiat un acord cu UE şi FMI de 85 de miliarde de euro, pentru a contracara efectele crizei financiare.

FRANŢA

Circulară abrogată

O circulară controversată care limita dreptul la muncă al studenţilor străini în Franţa a fost abrogată joi, de Guvernul lui Francois Hollande, la exact un an de la publicarea de către guvernul precedent. Ministrul de Interne, Manuel Valls, ministrul Muncii, Angajării şi Formării Profesionale şi al Dialogului Social, Michel Sapin şi ministrul Învăţământului Superior şi al Cercetării, Genevieve Fioraso, au făcut oficială, joi, abrogarea circularei introduse pe 31 mai 2011 legată de accesul la piaţa de muncă a studenţilor străini. Circulara Gueant (numele fostului ministru de Interne, Claude Gueant) din 31 mai 2011, restrângea accesul la muncă al studenţilor străini, după terminarea studiilor în Franţa, această hotărâre provocând reticenţă în universităţi şi chiar în interiorul Guvernului. Textul controversat cerea prefecturilor să fie riguroşi cu cererile de autorizare de lucru ale studenţilor şi să exercite un control aprofundat al cererilor de schimbare de statut al studenţilor străini. După publicarea sa, numeroase persoane cu diplome obţinute în Franţa, dintre care unii foarte calificaţi, care au fost recrutaţi de companii franceze, nu au putut obţine schimbarea statutului de student în cel de salariat. În timpul campaniei prezidenţiale, acest text a fost criticat de echipa candidatului socialist, Francois Hollande.

SPANIA

Dezminţire

Ministrul spaniol al Economiei, Luis de Guindos, a negat zvonurile privind faptul că Spania caută ajutor de la FMI, apreciind că informaţiile sunt lipsite de sens. Zvonurile au pornit după ce vicepremierul spaniol s-a întâlnit cu directorul FMI, Christine Lagarde. De asemenea, FMI a negat că Spania a solicitat să se înceapă discuţiile pentru împrumuturi de ajutor. Spania a luat locul Greciei, ca epicentru al crizei Zonei Euro, după ce starea mai multor bănci spaniole au tulburat pieţele. Bankia, cea de-a patra bancă din Spania, a solicitat un fond de salvare de 19 miliarde de euro dar există multe semne de întrebare privind posibilităţile Guvernului spaniol de a asigura această sumă. FMI a contribuit la salvarea altor ţări din Zona Euro care au avut nevoie de ajutor, cum este cazul Greciei.

UCRAINA

Cerere de sancţiuni

Partidul Iuliei Timoşenko a cerut SUA şi UE să impună sancţiuni mai multor oficiali ucraineni, a declarat, vineri, Andri Şkil, membru al acestui partid. Potrivit lui Şkil, există două liste cu aceşti oficiali, prima conţinând 13 nume de politiceni, judecători, procurori şi poliţişti. Printre acestea figurează numele preşedintelui Viktor Ianukovici, al fiului său, Aleksander Ianukovici, al consilierului prezidenţial Andrei Portnov, al şefului administraţiei prezidenţiale, Serghei Levoşkin, al premierului Nikolai Azarov, al ministrului de Externe, Konstantin Grişcenko şi al procurorului general, Viktor Pşonka. Cea de a doua listă, cu 54 de nume, include 11 nume ale unor oficiali din cadrul Parchetului General şi 11 nume de judecători.