Ucraina - Patru morţi şi cinci răniţi în urma unui uragan

Un uragan care s-a abătut, luni, asupra regiunii Liov din vestul Ucrainei a provocat moartea a patru persoane şi rănirea altor cinci, care au fost transportate la spital, a anunţat administraţia regională. Rafalele puternice de vînt la Liov au determinat desprinderea unei lucarne, rănind mortal o tînără. Fiul său, în vîrstă de 5 ani, rănit şi el, a fost transportat la spital în stare gravă, a precizat un oficial local. În regiunea Liov, un bărbat în vîrstă şi soţia sa au fost ucişi de fulger, iar un tînăr a murit după ce a fost strivit de un copac. Alte trei persoane au fost rănite în urma prăbuşirii mai multor copaci, potrivit Ministerului pentru Situaţii de Urgenţă. Uraganul a avariat şi liniile de înaltă tensiune, generînd o pană de curent într-o zonă a oraşului.

Rusia - Antrenament pentru operaţiuni militare în Oceanul Arctic

Armata rusă se va antrena pentru eventuale operaţiuni militare în regiunea Oceanului Arctic, ale cărui resurse naturale sînt revendicate de Moscova, a declarat comandantul Direcţiei de Antrenament al trupelor ruse, generalul Vladimir Şamanov. “După reacţia unui anumit număr de şefi de state faţă de revendicările Rusiei în platoul continental al Arcticului, Direcţia de Antrenament a definitivat imediat planurile de desfăşurare a trupelor care ar putea fi trimise în misiuni de luptă în Arctic”, a spus el într-un interviu acordat cotidianului militar “Krasnaia Zvezda”. “Războaiele contemporane se cîştigă şi se pierd înainte de a fi declanşate”, a adăugat el, făcînd referire la faptul că americanii au efectuat deja exerciţii militare în Alaska, implicînd 5.000 de soldaţi, 120 de avioane şi mai multe nave de luptă. Antrenamentele din cadrul operaţiunilor din Arctic vizează unităţile care au baze în regiunea Sankt Petersburg (în nord-vest), în Siberia şi în Extremul Orient rus. La începutul lui iunie, două avioane ruse de tip Tu-95 au survolat zona Oceanului Arctic. Cele cinci ţări riverane Oceanului Arctic (Rusia, SUA, Canada, Norvegia şi Groenlanda) îşi dispută suveranitatea în apele sale, care ar conţine o pătrime din rezervele de hidrocarburi ale planetei, potrivit estimărilor Institutului american pentru Studii Geologice.

Kosovo - Dispozitiv exploziv detonat la Kosovska Mitroviţa

Un dispozitiv exploziv a fost detonat, marţi dimineaţă, în nordul oraşului Kosovska Mitroviţa, dar nicio persoană nu a fost rănită în urma deflagraţiei, relatează postul sîrb de radio B92 în pagina electronică. Potrivit agenţiei Tanjug, bomba a fost plasată sub un autoturism Audi A4, pe strada Kralja Petra I, în apropierea unei bănci. Poliţia din Kosovo şi poliţia MINUK au demarat o anchetă în acest caz.

Cecenia - Cinci miliarde de dolari pentru reconstrucţie

Rusia va cheltui cinci miliarde de dolari pînă în 2011, în cadrul unui program de reconstrucţie a Ceceniei, a declarat premierul rus, Vladimir Putin. Guvernul a cheltuit miliarde de dolari în procesul de reconstrucţie a Ceceniei, în urma luptelor dintre forţele ruse şi rebelii ceceni. “Zeci de mii de locuri de muncă vor fi create, iar producţia se va dubla”, a declarat Putin. Acesta are relaţii apropiate cu preşedintele cecen, Ramzan Kadîrov, care a venit la putere în 2007. Kadîrov a cerut, în repetate rînduri, mai mulţi bani din partea Moscovei pentru reconstrucţia Ceceniei, deşi această republică obţine sume importante din vînzarea petrolului de calitate superioară. Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, l-a promovat pe Kadîrov în Consiliul de Stat, un grup format din liderii a şapte regiuni, care îl consiliază pe tema politicilor.

Cehia - Grevă generală

Sindicatele importante din Cehia au declanşat, ieri, o grevă generală de o oră, în semn de protest faţă de reformarea sistemului de pensii, care stabileşte limita de vîrstă la 65 de ani, inclusiv pentru angajaţii din domenii cu grad sporit de dificultate. Reforma sistemului de impozitare avantajează, la rîndul său, categoriile înstărite, în timp ce categoriile sociale defavorizate vor plăti mai mult. Sindicatele cer totodată finalizarea reformei sănătăţii, iniţiată de ministrul Tomas Julinek. În opinia sindicaliştilor, reformele Guvernului au provocat diminuarea salariilor din învăţămînt, sănătate şi servicii publice. Ei cer, cu acest prilej, creşterea veniturilor în aceste domenii.

Albania - Ambasadorul SUA, implicat în trafic de arme

Ambasadorul american în Albania a ajutat la ascunderea provenienţei chineze a unui stoc de muniţii furnizat forţelor afgane de o firmă sub contract cu Pentagonul, au anunţat anchetatori ai Congresului american, potrivit ediţiei de marţi a cotidianului “New York Times”. În timpul audierii din Congres, un ataşat militar le-a declarat anchetatorilor că ambasadorul american în Albania a aprobat un plan al Ministerului albanez al Apărării, destinat să ascundă provenienţa mai multor lăzi cu muniţii chineze, înainte de vizita unui jurnalist al “New York Times”, potrivit cotidianului, care a identificat ataşatul militar ca fiind Larry D. Harrison II. “Muniţiile au fost puse în noi cutii, pentru a li se masca provenienţa şi au fost expediate din Albania în Afghanistan, de către o societate din Miami Beach, specializată în comerţul cu armament”, scrie “New York Times”. Potrivit cotidianului, ambasadorul John Withers s-a întîlnit cu ministrul albanez al Apărării, Fatmir Mediu, cu cîteva ore înainte de vizita unui reporter al ziarului la sediul din Tirana al societăţii americane”. “New York Times” scrie că firma americană, sub contract cu armata americană, a cumpărat muniţiile pentru a le furniza forţelor afgane de securitate, în pofida unei legi americane care interzice comerţul cu arme chineze. De altfel, în momentul întîlnirii, societatea, AEY Inc, era anchetată pentru trafic de arme, inclusiv cu muniţii provenite din China, scrie “New York Times”. Preşedintele AEY Inc., Efraim Diveroli, în vîrstă de 22 de ani, precum şi alte trei persoane au fost inculpate, vineri, pentru vînzare de muniţii chineze Pentagonului, sub eticheta muniţiilor albaneze, potrivit publicaţiei.

China - Tibetul îşi redeschide porţile pentru turiştii străini

Tibetul va fi din nou deschis turiştilor străini, începînd de astăzi, informează agenţiile Xinhua, France Presse şi EFE, citînd un oficial chinez din administraţia turismului din regiunea himalayană. Potrivit sursei citate, un mic număr de turişti străini este aşteptat, azi, în capitala tibetană Lhasa, închisă pentru vizitatorii de peste hotare în urma revoltelor declanşate la 14 martie, după patru zile de proteste paşnice ale călugărilor budişti împotriva puterii chineze. Tibetanii în exil susţin că reprimarea manifestaţiilor din Tibet şi provinciile vecine s-a soldat, în luna martie, cu cel puţin 203 morţi. Pe de altă parte, guvernul chinez susţine că au existat doar 21 de victime chineze, ucise de protestatari tibetani.

Maroc - 100 de imigranţi africani arestaţi

Autorităţile marocane au arestat 100 de imigranţi africani în apropiere de Nador, în nordul ţării, după tentativele de atac ce au avut loc duminică asupra postului de frontieră din Melilla, enclavă spaniolă din nordul Marocului. Un număr de 22 de imigranţi ilegali, originari din mai multe ţări sub-sahariene, au fost arestaţi luni, în cadrul unei operaţiuni de căutare în pădurea Afra, situată la 20 de kilometri vest de Nador, iar alţi 78 au fost reţinuţi cu o zi înainte, după atacurile asupra postului de frontieră din Melilla, potrivit agenţiei marocane de presă Map. Mai multe zeci de imigranţi ilegali africani au încercat de două ori, duminică, să atace acest post pentru a intra pe teritoriul Spaniei, dar au fost împiedicaţi, potrivit autorităţilor marocane şi spaniole. De cîteva zile, Spania, una dintre porţile de intrare în Europa, se găseşte sub presiunea imigraţiei clandestine, după sosirea a circa 500 de imigranţi ilegali, majoritatea sub-saharieni, în Insulele Canare.