Austria - Autocar cu români, în flăcări

42 de români au trecut prin momente de groază, în apropierea Vienei. Autocarul cu care mergeau spre Germania a luat foc şi a ars complet. Incidentul a avut loc vineri, în jurul orei 3 dimineaţa. Presa austriacă relatează că motorul autocarului a început să scoată fum, moment în care şoferul român a tras pe dreapta. Atunci cînd poliţia şi pompierii au sosit la faţa locului, autocarul şi rulota ataşată erau deja în flăcări. Toţi pasagerii au reuşit să iasă la timp din autocar, fără să fie cineva rănit. Românii şi-au continuat drumul, după două ore, cu un alt autocar. Potrivit consulului român la Viena, Dan Marian Pîrvulescu, firma de transport a dat asigurări că îi va despăgubi pe pasageri.

Rusia - Disputa Kalaşnikovului

Rusia le cere unor ţări NATO să nu mai copieze puştile Kalaşnikov. Este vorba despre fostele membre ale lagărului comunist, România, Bulgaria şi Ungaria, devenite între timp membre ale Alianţei Nord-Atlantice. Rusia a acuzat NATO că trece cu vederea fabricile care produc celebrul Kalaşnikov, pe baza licenţelor ilegale moştenite din perioada sovietică. Noul ambasador rus la NATO a dat exemplul uzinei Arsenal din Bulgaria, care a vîndut automate Kalaşnikov de milioane de dolari în Irak, Turkmenistan, Gruzia, Afganistan, Indonezia şi Emiratele Arabe. Oficialul rus a avertizat că va cere compensaţii. Potrivit Agenţiei ruse de Exporturi de Armament, Rusia pierde anual peste 2 miliarde de dolari din cauza traficului ilegal de arme Kalaşnikov.

Liban - Atentat la Beirut

Zece oameni, printre care şi un ofiţer de poliţie, au murit şi alţi cîţiva au fost răniţi, ieri, în explozia unei bombe pe o şosea din capitala libaneză Beirut. Potrivit datelor preliminare ale anchetei, bomba artizanală avea cel puţin 50 de kilograme de explozibil. Incendiul declanşat de deflagraţie a distrus mai multe maşini din zonă. Flăcările au fost stinse de pompieri, iar poliţia a izolat perimetrul. În ultimii trei ani, în Liban au avut loc peste 30 de atentate cu bombă. Cel mai recent a avut loc acum zece zile, atunci cînd trei oameni au fost ucişi de explozia unei maşini-capcană care a vizat un vehicul al ambasadei SUA.

SUA - Cinci milioane de dolari pentru identificarea unui terorist

Un instructor de la o şcoală de pilotaj, care a sesizat comportamentul suspect al unui terorist, a primit cinci milioane de dolari recompensă din partea administraţiei americane, în cadrul programului Recompensă pentru Justiţie. Instructorul a observat comportamentul suspect al francezului Zacarias Moussaoui în vara anului 2001, încă de la primul curs de pilotaj şi i-a cerut superiorului său să contacteze FBI. Arestat după cîteva zile, cetăţeanul francez a pledat vinovat, în 2005, pentru complicitate cu autorii atentatelor de la 11 septembrie 2001. În proces, pilotul pensionat a explicat că iniţial a fost intrigat de acest elev care nu ştia nimic despre avioane, dar care dorea să piloteze un Boeing 747 de la Londra la New York. Îngrijorarea pilotului a fost sporită de faptul că elevul nu dorea să inveţe procedurile de decolare şi aterizare şi că era musulman, dar nu dorea să se afle acest lucru.

Vietnam - Manifestaţie catolică

Mii de credincioşi catolici au blocat, ieri, o stradă din centrul capitalei vietnameze şi au cerut guvernului comunist să retrocedeze proprietăţile ce au aparţinut Bisericii Catolice. Demonstraţia s-a transformat într-o procesiune religioasă neobişnuită. Credincioşii catolici au cîntat şi au spus rugăciuni în faţa fostei ambasade a Vaticanului la Hanoi, clădire care a fost proprietate a Bisericii Catolice. Protestatarii au solicitat guvernului un teren de un hectar situat chiar în centrul capitalei şi care valorează milioane de dolari. Autorităţile vietnameze susţin, însă, că pămîntul a fost transferat voluntar statului, chiar de Biserica Catolică. În mai multe biserici catolice din Hanoi au fost ţinute slujbe în care s-a amintit de naţionalizarea pămînturilor şi imobilelor Bisericii Catolice în 1954. În Vietnam, ţară cu o populaţie majoritar budistă, comunitatea catolică numără peste 6 milioane de credincioşi.

Letonia - Diplomat expulzat din Rusia

Rusia a decis expulzarea unui diplomat leton, în replică la decizia autorităţilor de la Riga de a expulza un diplomat rus, la începutul acestei săptămîni. Diplomatul rus expulzat de Letonia pentru că ar reprezenta o ameninţare pentru securitatea ţării este secretarul II şi viceconsulul Rusiei la Riga, Alekandr Rogojin. Diplomaţia letonă a anunţat luni expulzarea diplomatului rus, asigurînd că dispune de „informaţii de la serviciile de securitate, potrivit cărora diplomatul constituie o ameninţare la adresa securităţii Letoniei”. Diplomatul rus ar fi încălcat Convenţia de la Viena din 1961, săvîrşind fapte incompatibile cu statutul său, formulă diplomatică folosită pentru activităţile de spionaj. În replică, Ministerul rus de Externe a ameninţat marţi că va lua măsuri de retorsiune vizînd Letonia. În aceeaşi zi, premierul leton, Ivars Godmanis, a asigurat că această expulzare nu a fost motivată politic şi şi-a exprimat speranţa că nu va afecta relaţiile cu Moscova. Fostă republică sovietică, Letonia şi-a obţinut în 1991 independenţa de URSS, împreună cu vecinii săi Lituania şi Estonia. Cele trei ţări baltice au aderat la UE şi la NATO în 2004, ceea ce a provocat nemulţumire la Moscova.

Slovacia - Demisia ministrului Apărării

Ministrul slovac al Apărării, Frantisek Kasicky, a demisionat vineri, la Bratislava, în timpul unei conferinţe de presă comune cu premierul Robert Fico. Această demisie intervine după ce săptămîna trecută, mass-media a difuzat informaţii potrivit cărora Ministerul Apărării a acordat sume excesiv de mari companiilor care se ocupă de curăţenia şi deszăpezirea din jurul clădirilor instituţiei şi cazarmelor armatei. Kasicky l-a concediat, la începutul săptămînii, pe directorul departamentului de curăţenie al ministerului, dar această măsură nu a fost suficientă pentru a linişti presa, care a continuat să îi ceară demisia. De exemplu, compania care cîştigat licitaţia pentru deszăpezire în anul 2008 ar primi 500 de milioane de coroane, circa 15 milioane de euro, faţă de 2007, cînd au fost plătite 30 de milioane de coroane, echivalentul a 900.000 de euro. Kasicky este al doilea ministru care se retrage în aceste condiţii din coaliţia condusă de Fico. Acesta din urmă a fost nevoit să îl demită pe ministrul Agriculturii, Miroslav Jurena, în anul 2006, în urma vînzării la preţuri subevaluate a mai multor terenuri gestionate de minister.

Serbia - Acord privind gazoductul South Stream şi vînzarea NIS către Gazprom

Serbia a semnat, vineri, la Moscova, un acord major în domeniul energiei, care prevede tranzitul gazoductului South Stream pe teritorul său, precum şi vînzarea unei participaţii majoritare la grupul petrolier NIS către Gazprom. Colaborarea a provocat îngrijorare în vestul Europei, ţările occidentale temîndu-se că Serbia va fi dependentă energetic de Rusia. Acordul a fost semnat cu nouă zile înainte de al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale sîrbe. Preşedintele rus, Vladimir Putin, a sprijinit puternic autorităţile de la Belgrad în eforturile de a preveni independenţa provinciei Kosovo, factor care, în opinia analiştilor, a influenţat decizia Serbiei de a-şi lega viitorul energetic de Rusia. Gazprom va prelua o participaţie de 51% la grupul sîrb de petrol şi gaze NIS. Preţul nu a fost dezvăluit, dar Gazprom a oferit iniţial 400 de milioane de euro, sumă considerată de analişti cu mult sub preţul pieţei. NIS este singura companie petrolieră de stat din Balcani care nu a trecut printr-un proces masiv de restructurare şi domină piaţa sîrbă în sectorul produselor rafinate, unde deţine o reţea de aproape 500 de benzinării. Valoarea companiei este estimată la 1-2 miliarde de euro. O altă componentă a parteneriatului se referă la tranzitul gazoductului South Stream pe teritoriul Serbiei. South Stream va transporta gaze siberiene către sudul Europei, iar proiectul va fi realizat de Gazprom şi grupul italian Eni. Săptămîna trecută, Bulgaria şi Rusia au semnat un acord privind participarea Sofiei la proiectul South Stream, în cursul vizitei preşedintelui Putin în capitala bulgară.

Rusia - Poveste cu mafia sovietică

Rusia a arestat un om de afaceri ucrainean, Semion Moghilevici, căutat de FBI, care îl suspectează de fraudă, spălare de bani şi extorcare, a informat vineri presa rusă. Moghilevici a fost arestat joi, la Moscova, împreună cu Vladimir Nekrasov, directorul companiei de cosmetice Arbat Prestige. Surse din Ministerul de Interne au declarat că Moghilevici folosea un alt nume, Serghei Shnaider. Circa 50 de poliţişti şi membri ai trupelor speciale au participat la operaţiunea ce a dus la arestarea omului de afaceri. Omul de afaceri ucrainean a făcut parte, în perioada sovietică, din clanul mafiot Liuberţi şi apoi din Solnţevo, două grupuri care în anii \'70 şi începutul anilor \'80 erau considerate printre cele mai puternice. Rusia, Ucraina, Israel şi SUA îl căutau pe Moghilevici de la începutul anilor \'90. Avocatul lui Nekrassov a calificat acuzaţiile drept absurde. ”Este acuzat că trei dintre furnizorii săi, din mii şi mii, nu şi-au plătit impozitele”, a spus indignat acesta. El a dezminţit orice legătură între clientul său şi Moghilevici. „Poliţia l-a întrebat acest lucru. Pur şi simplu o ştie pe fosta soţie a lui Moghilevici”, a spus avocatul. Născut în Ucraina în 1946, Moghilevici este acuzat de FBI de participare la un plan ce a urmărit deturnarea unor investiţii de 150 de milioane de dolari.