Spania – Dramă românească

O româncă de 22 de ani a murit, în noaptea de marţi spre miercuri, pe un cîmp de lîngă oraşul Alcala de Henares, în apropiere de Madrid, după ce partenerul său, tot român, a stropit-o cu un lichid inflamabil şi i-a dat foc, scrie “Madridiario”, în ediţia electronică. Este vorba de cea de-a opta moarte violentă înregistrată în 2008 în această regiune. Tînărul român, în vîrstă de 23 de ani, a fost plasat sub arest, fiind în acelaşi timp internat în spitalul La Paz din Madrid. Incidentul s-a produs marţi seară, în jurul orei 23.00. Cei doi tineri, care se aflau într-un vehicul parcat pe un cîmp, au început să se certe din motive necunoscute. După ce au părăsit vehiculul, tînărul şi-a stropit partenera cu lichid inflamabil şi i-a dat foc. El a apelat imediat numărul de urgenţă şi a explicat că i-a dat foc fetei. Echipele de salvare sosite la faţa locului au descoperit cadavrul fetei ars în întregime şi nu au putut decît să confirme decesul.

Marea Britanie – Protestele poliţiştilor

Peste 18.000 de poliţişti britanici au protestat, ieri, pe străzile Londrei, faţă de salariile mici pe care le au. Nemulţumirile poliţiştilor britanici au început în decembrie 2007, cînd ministrul de Interne, Jackie Smith, a refuzat să pună în aplicare o creştere salarială de 2,5%. În schimb, guvernul a promis o creştere de doar 1,9%, sub rata inflaţiei. Reducerea creşterii salariale va ajuta guvernul britanic să economiseacă 30 de milioane de lire sterline, a acuzat federaţia poliţiştilor. Protesul a început la Hyde Park şi s-a terminat în faţa Ministerului de Interne, unde poliţiştii au înmînat o petiţie guvernului. Poliţiştii ar fi beneficiat de creşteri salariale între 131 şi 264 de lire sterline în funcţie de experienţă. Salariul anual al unui poliţist începător depăşeşte 20.000 lire sterline, iar salariul unui inspector poate ajunge pînă la 42.000 de lire. Salariul mediu în Marea Britanie este de circa 28.000 de lire pe an. Poliţiştii din Marea Britanie sînt reprezentaţi nu de un sindicat, ci de o federaţie care numără 140.000 de membri. Ofiţerii de poliţie cu mandat special nu au voie să facă grevă.

Turcia – Vizită în premieră

Vizită istorică a premierului grec, Costas Karamanlis, în Turcia! Este prima deplasare oficială a unui politician grec la Ankara, după aproape cinci decenii. Analiştii nu se aşteaptă însă ca vizita de trei zile să accelereze rezolvarea problemelor dintre cele două state, printre care statutul insulei Cipru şi disputele teritoriale din Marea Egee. Specialiştii cred că nu se vor discuta măsuri concrete pentru a rezolva statutul insulei Cipru.

Italia - Romano Prodi a obţinut votul de încredere în Camera Deputaţilor

Şeful guvernului italian, Romano Prodi, a obţinut, ieri seară, un vot de încredere în Camera Deputaţilor, cu 326 de sufragii pentru şi 275 împotrivă, a anunţat preşedintele Camerei Inferioare a legislativului, Fausto Bertinotti. Prodi a reuşit să obţină voturile a aproape toţi deputaţii din majoritatea sa, 327 din totalul de 630, după retragerea celor 14 membri ai micului partid de centru UDEUR. După acest rezultat previzibil, Prodi urmează să înfrunte, astăzi, votul de încredere din Senat dar, potrivit agenţiilor italiene, el ar putea renunţa înainte de a se prezenta în faţa Camerei Superioare, unde va eşua aproape cu siguranţă, din cauza plecării mai multor senatori din coaliţia sa. Preşedintele Giorgio Napolitano i-a sugerat lui Prodi să demisioneze înainte de votul din Senat. Majoritatea presei italiene consideră că Prodi va pierde în Senat, iar numeroase voci din propriul partid se opun faţă de ceea ce mai mulţi lideri de centru-stînga consideră o probă inutilă şi umilitoare care va agrava şi mai mult criza. Majoritatea s-a destrămat prin retragerea UDEUR, o mică formaţiune condusă de fostul ministru al Justiţiei, Clemente Mastella, care a anunţat luni că va vota împotriva guvernului, după ce a demisionat din funcţie pentru a se apăra mai bine de acuzaţiile de corupţie de care sînt vizaţi atît el, cît şi soţia sa. Cei trei senatori care reprezentau UDEUR în Camera Superioară a legislativului acordau o susţinere esenţială pentru guvernul de centru-stînga. Prodi a fost nevoit să îşi prezinte demisia şi să se supună unui vot de încredere în Parlament şi în februarie 2007, cînd Senatul a respins programul său de politică externă.

Afganistan – Jurnalist condamnat la moarte

Un tribunal din Afganistan a condamnat la moarte un jurnalist afgan, deţinut din octombrie, sub acuzaţia de blasfemie, au anunţat, ieri, surse oficiale. Familia lui Perwiz Kambakhsh, în vîrstă de 23 de ani, a primit, marţi, o notificare scrisă în care era anunţată de condamnarea jurnalistului, în urma deciziei unui tribunal al provinciei Balkh din nordul ţării. Procesul a avut loc cu uşile închise, fără ca tînărul jurnalist să beneficieze de reprezentare legală. Tînărul a fost arestat la 27 octombrie, pentru că ar fi distribuit colegilor săi de la Universitate “un articol insultător la adresa Islamului şi în care se interpretează în mod eronat versetele Coranului”. Perwiz Kambakhsh, student la Universitatea din Balkh şi reporter la un cotidian local, “Jahan-e Naw” (Lumea nouă), a respins această decizie şi va contesta hotărîrea în apel. Organizaţiile internaţionale de apărare a drepturilor jurnaliştilor au protestat vehement, ieri, faţă de condamnarea reporterului. În două comunicate transmise la Kabul, organziaţia Reporteri fără frontiere (RSF), cu sediul la Paris şi Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor (FIJ) Asia-Pacific, s-au adresat preşedintelui Hamid Karzai pentru a contesta decizia primei instanţe.

Egipt – Explozii la graniţa cu Gaza

Egiptul a permis, ieri, intrarea palestinienilor din Fîşia Gaza pe teritoriul său, după ce ieri dimineaţă, bărbaţi mascaţi au aruncat în aer părţi ale zidului ce desparte cele două zone. Atacatorii au vrut să le permită astfel localnicilor să ajungă în Egipt pentru a-şi face provizii. Palestinienii au recurs la aceste gesturi extreme după ce Israelul a impus, acum o săptămînă, o serie de restricţii populaţiei din Gaza, care se află în pragul unei crize umanitare. Marţi, statul evreu a permis trecerea unor convoaie cu ajutoare şi a reluat, pentru cîteva or, distribuţia de combustibil şi gaz pentru uz casnic. Măsurile restrictive, care au atras criticile comunităţii internaţionale, au fost impuse Fîşiei Gaza în urma atacurilor repetate asupra teritoriului israelian.

Kosovo – Încă un batalion NATO

NATO a desfăşurat în Kosovo încă un batalion de militari, în perspectiva proclamării independenţei anunţată de liderii kosovari. Purtătorul de cuvînt al forţei NATO din Kosovo (KFOR), Bertrand Bonneau, a declarat că desfăşurarea batalionului de 560 de soldaţi italieni a început la 21 ianuarie. Batalionul va efectua antrenamente pe teren, sub comandament KFOR, din 4 februarie pînă în 4 martie 2008. NATO a desfăşurat 17.000 de soldaţi în cadrul forţei sale din Kosovo. După eşecul negocierilor cu sîrbii asupra viitorului statut al Kosovo, albanezii majoritari în proporţie de 90% în această provincie din sudul Serbiei urmează să îşi proclame curînd independenţa, cu sprijinul SUA şi a majorităţii statelor UE. Serbia, susţinută de Rusia, se opune vehement independenţei provinciei.

SUA – Abandon în cursa electorală

Republicanul Fred Thompson şi-a anunţat, marţi, retragerea din cursa prezidenţială din SUA. Decizia a fost luată în urma rezultatelor slabe obţinute la alegerile preliminare ce vor desemna, peste cîteva luni, candidatul republicanilor la scrutinul prezidenţial din toamnă. Thompson s-a retras după ce la alegerile primare din Carolina de Sud s-a clasat al treilea. El afirmase, cu puţin timp înainte, că pentru a rămîne în cursă trebuie să cîştige susţinerea alegătorilor din acest stat. Fred Thompson, în vîrstă de 65 de ani, fost actor, şi-a anunţat candidatura în septembrie, la cîteva luni după ce principalii săi rivali îşi începuseră deja campania electorală.

Rusia - Construcţia unui nou cosmodrom

Rusia a început construcţia unui nou cosmodrom la Vostocinii, la frontierea cu China, situaţie care va deschide un nou front în cucerirea spaţiului de către Moscova, a declarat, miercuri, vicepremierul rus, Serghei Ivanov. Această nouă bază spaţială, care se adaugă cosmodromului de la Pleseţk şi celui de la Baikonur, închiriat Rusiei de Kazahstan, este menită să asigure Rusiei accesul independent în spaţiu. Finalizarea bazei este prevăzută pentru 2016, potrivit lui Ivanov, care la sfîrşitul lui noiembrie 2007 anunţase încheierea lucrărilor în 2015. „Noul cosmodrom va trebui să aibă capacitatea de a lansa rachete de toate tipurile. Iar în jurul anului 2018 va trebui să avem capacitatea de a lansa zboruri cu echipaj la bord de la această bază”, a subliniat el.