Asociaţia pentru Comunicaţii Digitale (ACD), care are ca principal scop informarea publicului despre tranziţia de la televiziunea analogică la cea digitală, se va lansa pe 14 iulie, în cadrul evenimentului “Televiziunea în era digitală”, care va avea loc la Bucureşti. ACD a fost înfiinţată recent şi are trei membri fondatori: Mihai Constantin - prezentator al rubricii “Tema Zilei” din cadrul “Telejurnalului” TVR (preşedintele ACD), Cristi Creţan - Corporate & Financial Communications Director al companiei de consultanţă în comunicare şi relaţii publice Mmd România şi Gheorghe Motoc - fost director în Societatea Naţională de Radiocomunicaţii, în prezent pensionar. “Am obţinut hotărîrea judecătorească pentru înfiinţarea ACD în urmă cu o lună şi, în data de 14 iulie, vom lansa asociaţia şi site-ul www.tvdigitala.ro”, a declarat Mihai Constantin, preşedintele ACD. El a precizat că ACD se doreşte a fi “un instrument” de informare a populaţiei despre tranziţia de la televiziunea analogică la cea digitală. Astfel, scopul Asociaţiei este “promovarea comunicaţiilor audiovizuale în format digital independent şi educarea publicului larg, prin campanii de informare, a ceea ce înseamnă şi presupune trecerea de la televiziunea cu transmisie analog la cea cu transmisie în format digital, în spiritul “Strategiei Naţionale de trecere la Televiziunea Digitală” şi a legislaţiei care va reglementa pe viitor acest domeniu”.

Întrebat de ce este necesară încă o asociaţie care să activeze în domeniul audiovizual, pe lîngă Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA) - fondată în 1990 - Mihai Constantin a spus că “ARCA nu a transformat tranziţia de la analogic la digital într-un spaţiu de dezbatere publică”. “Am creat un instrument pentru a aduce aceste lucruri în spaţiul public”, a explicat Mihai Constantin, precizînd că îşi doreşte ca ARCA să fie partener al ACD.

Printre obiectivele asociaţiei se numără: promovarea comunicaţiilor audiovizuale în format digital, indiferent de platforma pe care operează, transmisie terestră sau prin satelit; reprezentarea în ceea ce priveşte procesul de tranziţie la televiziunea digitală a entităţilor private care au un interes comun în acest proces; promovarea intereselor membrilor asociaţi prin organizarea de conferinţe, mese rotunde, seminarii naţionale şi internaţionale; colaborarea cu toate structurile şi agenţiile guvernamentale specializate şi care au competenţe în domeniul comunicaţiilor digitale pentru a oferi sprijin în îndeplinirea angajamentelor luate faţă de organismele europene cu privire la trecerea la televiziunea digitală.

Tranziţia la televiziunea digitală, care ar fi trebuit să debuteze la 1 august, cu o licitaţie ANCOM pentru acordarea a două multiplexuri pe care urmau să fie retransmise posturile cu acoperire naţională, nu poate începe, însă, din cauza Senatului, care a amînat pînă în toamnă modificarea Legii audiovizualului. Proiectul de lege de aprobare a Ordonanţei de urgenţă 181/2008 pentru modificarea legii audiovizualului nu a intrat, marţi, 30 iunie, pe ordinea de zi a ultimei şedinţe a plenului Senatului, înainte de vacanţa parlamentară, fiind amînat pentru sesiunea din toamnă. “Amînarea proiectului de modificare a Legii audiovizualului pentru sesiunea parlamentară de toamnă amînă implicit digitalizarea în România. Am fi putut face primul pas concret în această vară, respectiv atribuirea de către ANCOM (Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii - n.r.) a primelor două multiplexuri digitale în care Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) ar fi putut repartiza televiziunile cu acoperire naţională. Acum totul se amînă, nu se ştie pînă cînd, în condiţiile în care România este oricum ultima ţară din acest proces european care este digitalizarea. Păcat de munca colegilor din CNA şi ANCOM şi, mai ales, de timpul irosit în modernizarea audiovizualului românesc”, a declarat preşedintele CNA, Răsvan Popescu. CNA şi ARCA au făcut, pe 29 iunie, apel la Senat să adopte legea de aprobare a Ordonanţei de urgenţă 181/2008 pentru modificarea legii audiovizualului, în caz contrar legislaţia audiovizuală din România nemaifiind în conformitate cu directivele UE. ARCA atrăgea atenţia Senatului că “respingerea ordonanţei şi neimplementarea directivei ar pune România în situaţia de a se expune declanşării procedurii de “infringement” din partea Comisiei Europene, iar simpla întîrziere a adoptării ei ar anula avantaje cîştigate pe durata în care ea a produs efecte”.