Cu toate că drumul României către lumea civilizată a început imediat după Revoluţie, drepturile artiştilor interpreţi au fost recunoscute abia în urmă cu 10 ani. Pe lîngă Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, instituţie cu atribuţii în sectorul proprietăţii industriale, mai funcţionează Oficiul Român pentru Drepturi de Autor (ORDA) specializat pe protejarea operelor de creaţie intelectuală în domeniul literar, artistic sau ştiinţific. După apariţia Legii 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe a fost înfiinţat Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi (CREDIDAM). Această instituţie nonguvernamentală reprezintă în momentul de faţă interesele a peste 700.000 de artişti români şi străini, ale căror prestaţii sînt exploatate pe teritoriul ţării noastre. De la teorie la practică este drum lung, iar pînă la punerea în practică a drepturilor artiştilor interpreţi, dar şi stabilirea tarifelor care urmau să fie plătite de cei care utilizau înregistrările audiovizuale şi muzicale au mai trecut şase ani. Totuşi, simpla apariţie a normelor legislative nu a însemnat şi respectarea lor de către utilizatori, mai ales că cei mai mulţi au refuzat să plătească sumele datorate şi au atacat deciziile în contencios administrativ. Potrivit reprezentanţilor CREDIDAM, o mare parte a contribuţiilor vin de la agenţii economici care utilizează muzica în scopuri ambientale însă, în pofida amenzilor care ajung şi pînă la 250 de milioane de lei vechi, puţini sînt cei dispuşi să respecte legea. "Am realizat, în premieră pentru ţara noastră, un soft prin care avem înregistraţi în baza de date toţi utilizatorii noştri. Deşi am încercat să-i convingem că trebuie să respecte legea şi să plătească taxele sau penalizările aferente - inclusiv prin campanii de informare a agenţilor economici, mai ales pe litoral - demersul nostru nu poate fi considerat un succes. Potrivit legii, agenţii economici care utilizează muzica în baruri, terase şi restaurante sînt obligaţi să plătească o taxă anuală de 200.000 de lei vechi", a declarat în cadrul unei conferinţe de presă organizată, ieri, la Teatrul de Operă şi Balet "Oleg Danovski" din Constanţa, preşedintele CREDIDAM, Ştefan Ghiorghiu.

Pirateria muzicală aduce pierderi de milioane de euro

Dacă în urmă cu doi ani CREDIDAM a încasat de la membrii cotizanţi peste 53 de miliarde de lei, în 2005, organizaţia a depăşit suma de 104 miliarde de lei vechi. Chiar şi aşa, specialiştii susţin că în domeniul audiovizualului se dau cele mai mari bătălii pentru drepturile de autor. Pe de o parte, autorii de opere audiovizuale, pe de alta televiziunile şi radiourile care "uită", întîrzie sau diminuează plata drepturilor de autor. "Pe lîngă faptul că avem de-a face cu aşa zişii < marţieni media >, societăţi care nu înregistrează cheltuieli şi prejudiciază statul prin această formă de evaziune fiscală, multe instituţii din sfera audiovizualului sînt şi acum restanţiere. Cel puţin la nivelul judeţului Constanţa, zona în care am încheiat 447 de licenţe pe muzică ambientală şi care este cea mai bine plasată din punct de vedere al încasărilor realizate, doar două din cele patru posturi de radio cu care avem contracte au reuşit să-şi plătească datoriile. Pe de altă parte, mai avem foarte multe televiziuni naţionale care nu vor să plătească, în timp ce din cele 14 societăţi de cablu contractante am încasat banii cuveniţi doar de la 7 dintre acestea", a mai afirmat Ştefan Ghiorghiu. La aceasta se adaugă pirateria muzicală şi cu toate că inspectorii CREDIDAM şi poliţiştii efectuează verificări periodice la nivel naţional, contrafacerile de pe piaţa românească sînt cifrate la peste 25 de milioane de euro anual. Pentru a stopa acest fenomen, producătorii muzicali autohtoni au cerut adaptarea legislaţiei drepturilor de autor la normele UE.