Organizatorii summitului internațional pe tema editării genomului uman desfășurat săptămâna aceasta la Washington au concluzionat că cercetările de bază și în fază preclinică ar trebui continuate în mod activ în acest domeniu, având în vedere potențialul lor medical, dar trebuie să fie supravegheate în plan legal și etic. Dacă celulele embrionare sau de reproducere umană au ADN-ul modificat, "ele nu ar putea în niciun caz să fie utilizate pentru o sarcină", așa cum interzic numeroase țări, subliniază un comunicat publicat de Academia Americană de Științe, care a organizat conferința împreună cu Academiile de Științe din China și Marea Britanie. Au participat câteva sute de oameni de știință din aproximativ 20 de țări.

"Ar fi iresponsabil în acest stadiu să se procedeze la orice utilizare clinică a acestei tehnologii de editare a celulor reproductive umane, cât timp problemele de siguranță și eficacitate nu vor fi rezolvate, cu o înțelegere adecvată a riscurilor și a potențialelor beneficii și alternative", scriu acești oameni de știință, între care David Baltimore, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină, care a prezidat această conferință internațională inedită, desfășurată în zilele de 2 și 3 decembrie. Ei subliniază dificultatea de a prezice efectele adverse ale unei schimbări în ADN-ul celulelor embrionului și faptul că aceste modificări ar fi permanente și transmise generațiilor viitoare, alterând evoluția umană. Această tehnică capabilă să corecteze genele defectuoase responsabile de boli ereditare ar putea, de asemenea, îmbunătăți abilitățile fizice și mentale, deschizând calea spre crearea de populații "superioare", putând exacerba inegalitățile sociale, spun ei. Cu toate acestea, cercetătorii cred că utilizarea clinică a tehnicii ar trebui revizuită în mod regulat.

Potrivit lor, comunitatea internațională ar trebui să convină pentru a dezvolta și armoniza norme de utilizare, într-un mod care să descurajeze practicile inacceptabile în timp ce îmbunătățește sănătatea. Îngrijorările de natură etică declanșate de această nouă tehnologie foarte eficientă și puțin costisitoare, dezvoltată din 2012 și numită CRISPR-cas9, au crescut semnificativ după ce o echipă chineză a anunțat în luna aprilie că a reușit, cu ajutorul acestei tehnici, să modifice o genă defectuoasă în embrioni umani neviabili. Referitor la editarea genetică a celulelor somatice, care nu sunt transmisibile, această tehnică are multe aplicații clinice promițătoare, de exemplu, pentru a îmbunătăți capacitatea sistemului imunitar de a combate celulele canceroase sau de a vindeca unele boli incurabile.

Academia Americană de Științe va publica un raport privind acest domeniu într-un an.