Comisia electorală iraniană a anunţat, sîmbătă, realegerea preşedintelui Mahmud Ahmadinejad cu o majoritate covîrşitoare a voturilor exprimate, însă contracandidatul său moderat Mir Hossein Moussavi a contestat rezultatul alegerilor, ca fiind „o şaradă periculoasă ce ar putea conduce la tiranie”. Victoria răsunătoare a lui Mahmud Ahmadinejad, care a obţinut aproape de două ori mai multe voturi decît principalul său contracandidat, fostul premier iranian de origine azeră Mir Hossein Moussavi a răsturnat presupunerea lansată de multe voci, potrivit căreia ar fi urmat să existe un al doilea tur de scrutin. Ministrul de interne a anunţat că preşedintele în exerciţiu a obţinut 62,6 voturi, iar Mir Hossein Moussavi 33,7%, în condiţiile unei prezenţe-record la vot de circa 85%. Şi candidatul reformator Mehdi Karubi, care a ieşit pe locul patru cu 1,73% din voturi, a calificat rezultatele drept „ilegitime şi inacceptabile”. Liderul suprem ayatollahul Ali Khamenei a calificat realegerea lui Ahmadinejad drept „o adevărată sărbătoare”.

Mir Hossein Moussavi şi asociaţia fostului preşedinte reformator iranian Mohammad Khatami au adresat Consiliului Gardienilor Constituţiei o cerere de anulare a rezultatului scrutinului, din cauza unor nereguli. Sînt însă slabe şanse ca această autoritate conservatoare, care trebuie să confirme validitatea oricărui scrutin, să le dea cîştig de cauză. În replică, preşedintele Ahmadinejad a dat asigurări, ieri, în faţa miilor de susţinători reuniţi în centrul Teheranului, că alegerile pe care le-a cîştigat, sînt „cele mai curate” şi rezultatul nu a fost falsificat. Susţinătorii lui Mahmud Ahmadinejad s-au mobilizat după ce cîteva mii de partizani ai lui Mir Hossein Moussavi s-au adunat sîmbătă în piaţa Vanak din centrul Teheranului, scandînd sloganuri ostile Guvernului. „Dictatură, dictatură”, „Demisia guvernării de lovitură de stat”, au scandat, între altele, manifestanţii sosiţi după răspîndirea veştii că Mahmud Ahmadinejad a cîştigat un nou mandat. Zeci de manifestanţi au strigat „Moarte dictatorului” pe unul din principalele bulevarde ale capitalei, iar într-o altă intersecţie din Teheran un grup de protestatari au aruncat cu pietre în poliţie şi au incendiat pubele. Forţele de ordine iraniene au operat numeroase arestări. Circa 170 de susţinători ai moderaţilor au fost reţinuţi sau sînt daţi dispăruţi. De altfel, Mir Hossein Moussavi, le-a cerut ieri susţinătorilor săi să îşi menţină paşnic opoziţia faţă de rezultatele scrutinului.

O victorie primită cu scepticism

Analiştii iranieni, precum şi cei occidentali, au întîmpinat rezultatele alegerilor prezidenţiale cu scepticism. Realegerea lui Ahmadinejad este fără doar şi poate o dezamăgire pentru puterile occidentale, care doresc să convingă Iranul să pună capăt activităţilor pe care este bănuit că le realizează în domeniul nuclear. Totodată, rezultatul alegerilor complică eforturile depuse de administraţia Obama în direcţia unei apropieri de Iran. Guvernele occidentale nu şi-au ascuns speranţa într-o victorie a lui Mir Hossein Moussavi, care ar fi putut contribui la detensionarea relaţiilor cu Iranul. Occidentalii se văd nevoiţi să aibă din nou de-a face cu Mahmud Ahmadinejad, care a refuzat să poarte negocieri cu şase mari puteri ale lumii, negocieri privitoare la programul nuclear al ţării sale. Preşedintele radical se bucură în cea mai mare parte de sprijinul zonelor rurale şi a locuitorilor cartierelor urbane sărace, în vreme ce Mir Hossein Moussavi, în vîrstă de 67 de ani, a fost susţinut de centrele urbane mai avute, mulţi dintre susţinători fiind din rîndul femeilor şi al tinerilor. Totuşi, cînd nimeni nu se aştepta, preşedintele radical, în vîrstă de 52 de ani, a declarat în prima conferinţă de presă de la anunţul privind realegerea sa, că dosarul nuclear iranian aparţine trecutului. Mahmud Ahmadinejad a adăugat că ţara sa este în schimb pregătită să lanseze „un studiu global pentru dezarmare nucleară în lume”.

Din străinătate, fiul ultimului Shah al Iranului, înlăturat de la putere prin Revoluţia Islamică, Reza Pahlavi, a făcut apel la comunitatea internaţională să susţină un scenariu de nesupunere civilă, apreciind că schimbarea în ţara sa nu poate veni decît din interior. Acesta a apreciat că „lumea nu trebuia să se aştepte la alte rezultate decît realegerea lui Mahmud Ahmadinejad”. Întrebat cu privire la ipoteza unui atac israelian împotriva instalaţiilor nucleare iraniene, Reza Pahlavi a apreciat că acest lucru nu ar putea decît să avantajeze regimul iranian.

Regimul de le Teheran se rupe de restul lumii

Doi jurnalişti ai televiziunii publice olandeze, care relatau despre alegerile prezidenţiale din Iran, au fost arestaţi de poliţie şi somaţi să părăsească ţara. Jurnalistul de la emisiunea de informaţii NOVA Jan Eikelboom şi cameramanul Dennis Hilgers trebuie să părăsească Iranul, a anunţat postul de televiziune Nederland 2. Aceştia erau pe punctul de a filma în faţa cartierului general al lui Mir Hossein Moussavi cînd au fost arestaţi de poliţie.

Şi grupul public de radio-televiziune britanic BBC a anunţat că sateliţii care difuzează programele sale în Orientul Mjilociu şi în Europa sînt ţinta unui bruiaj important provenind din Iran. Conform BBC, bruiajul a început vineri imediat după ora 12.45 GMT şi s-a agravat progresiv. Grupul a precizat că a luat diferite măsuri pentru a remedia situaţia, adăugînd că programele sale în limba arabă şi în alte limbi au probleme de transmisie, uneori cu întreruperi totale ale semnalului. „Pare să fie în schema de comportament a autorităţilor iraniene să limiteze acoperirea mediatică a consecinţelor unor alegeri litigioase”, a declarat Peter Horrocks, directorul BBC World Service, care difuzează programe de radio şi televiziune în străinătate în limba engleză şi alte 31 de limbi. Tot ieri, postul saudit de televiziune al-Arabiya a anunţat că autorităţile iraniene au decis închiderea biroului său de la Teheran pentru o săptămînă, fără a menţiona motivele.