De când Guvernul Boc a intrat în „ultima lună de graţie”, aşa cum comentează toată lumea, pe care i-a acordat-o şeful statului, am sentimentul că fiecare ministru al cabinetului, inclusiv cei de la UDMR, se cam simte cu musca pe căciulă... Singura excepţie ar putea fi Elena Udrea, dar până şi ea a sfeclit-o cu frunzuliţa din brand-ul turistic al României! Pe măsură ce „Damocles” se pregăteşte să apuce mânerul sabiei cu care va face decapitările, numite duios „remaniere”, în PDL cresc nişte tensiuni surde, iar acest lucru, pentru cine ştie să citească printre rânduri, a fost evident atât la conferinţa premierului cu prefecţii, cât şi în declaraţiile sale ulterioare.

De fapt, este cât se poate de lmpede că Emil Boc rămâne din ce în ce mai singur în partid, deoarece majoritatea liderilor democrat-liberal încearcă să se detaşeze de el şi de imaginea sa publică negativă, indiferent care ar fi scopul individual al fiecărei „lepădări”. Unii miniştri se agaţă de fotoliul funcţiei, alţii probabil că mai cred într-un iluzoriu viitor politic personal în circumscripţii uninominale, iar câţiva lasă impresia că se pregătesc să părăsească această „corabie a nebunilor” ce a început deja să se scufunde, aşa cum o arată ultimele sondaje. Singurul care îl mai spijină pe Boc este „Damocles” însuşi, însă acest fapt, cunoscute fiind lipsa de caracter a preşedintelui, cinismul său machiavelic şi felul în care obişnuieşte să-şi sacrifice aliaţii, nu reprezintă vreo garanţie pentru primul ministru că nu va fi cumva cel dintâi decapitat!

Nici măcar nu trebuie să fii foarte atent, ca să-ţi dai seama că în PDL s-au format câteva grupuri a căror ostilitate faţă de Boc este mai mult sau mai puţin vizibilă. Cel mai vocal este tandemul format din deputatul Sever Voinescu şi europarlamentarul Cristian Preda, cu menţiunea că ultimul a devenit atât de vehement în ultima vreme, încât riscă „să o ia pe coajă”, cum se spune în popor. Mult mai subtil în manifestări, însă cu aceeaşi dorinţă reformatoare, este tandemul Elena Udrea şi Teodor Baconschi, amândoi aflându-se în graţiile lui Traian Băsescu, din motive diferite, desigur... Spre deosebire de muza blondă a preşedintelui, „Damocles” îi datorează, practic vorbind, fostului ambasador al României în Franţa, câştigarea celui de-al doilea mandat prezidenţial, deoarece, după cum poate vă amintiţi, în secţia de vot amenajată în clădirea ambasadei de la Paris, s-a votat 100% pentru Băsescu şi cu frecvenţa suprarealistă de un vot la fiecare trei secunde! În acest caz, decapitarea va fi mai delicată sau nu va mai avea loc. În fine, „grupa mare”, ca să zic aşa, o reprezintă, fireşte, Blaga, Videanu şi Berceanu, cărora li s-a alăturat, pe nesimţite, Liviu Negoiţă. Dacă de aici va cădea vreun cap, asta se va petrece cu mult zgomot...

Dar despre „singurătatea” lui Boc şi tensiunile din PDL vreau să discutăm şi mâine, căci mai am lucruri interesante să vă spun.