Proclamarea independenţei Kosovo continuă să genereze nemulţumirea sîrbilor şi să alimenteze tensiunile între tandemul Belgrad-Moscova şi Occident. În prezent, 18 ţări, dintre care zece membre UE, au recunoscut independenţa noului stat. Alte zece state se opun recunoaşterii acesteia. În cadrul UE, recunoaşterea Kosovo nu este o reacţie unanimă, Grecia, Spania, Slovacia, România şi Cipru refuzînd acest lucru. Şi Rusia, marele aliat slav al Serbiei, nu a încetat să denunţe independenţa Kosovo.

În timp ce comunitatea sîrbă suportă cu greu pierderea leagănului lor istoric, manifestaţii de mare amploare au loc în întreaga Europă, pentru a protesta faţă de independenţa Kosovo. Occidentalii dau asigurări că nu este vorba despre un precedent, modelul Kosovo a oferit speranţă mişcărilor separatiste din alte regiuni ale Europei, precum şi în provinciile separatiste din mai multe foste republice sovietice. Prim-vicepremierul rus Dmitri Medvedev şi ministrul Afacerilor Externe Serghei Lavrov vor desfăşura, astăzi, o vizită la Belgrad, în timp ce liderii sîrbi şi kosovari se vor întîlni la Sofia, joi şi vineri, pentru prima dată de la eveniment. Circa 20 de miniştri ai Afacerilor Externe sînt aşteptaţi la această reuniune, în cadrul Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est, prezidată de Bulgaria. În schimb, Dmitri Medvedev, favorit în alegerile prezidenţiale de duminica viitoare din Rusia şi Serghei Lavrov vor aborda cu preşedintele sîrb Boris Tadic şi cu premierul Vojislav Kostunica subiectul relaţiilor bilaterale.

Manifestaţii împotriva independenţei Kosovo

Circa 1.000 de ruşi au manifestat, sîmbătă, în centrul Moscovei la apelul Partidului Comunist faţă de agresiunea\" NATO şi independenţa Kosovo sprijinită de Occident, cu ocazia celei de-a 90-a aniversări a Armatei Roşii. “SUA şi NATO au ales drumul Germaniei fasciste. Ei au lansat un război împotriva Irakului, au distrus Serbia, smulgînd Kosovo de la poporul nostru frate şi aliatul cel mai sigur al Rusiei din perioada celui de-al Doilea Război Mondial”, a declarat liderul comunist Ghenadi Ziuganov. Manifestanţii fluturau drapele roşii, portrete ale lui Stalin şi pancarte pe care era scris: “Rusia, opune-te NATO”, “Kosovo este un teritoriu sîrb”.

Peste o mie de manifestanţi comunişti au protestat tot sîmbătă la Atena faţă de independenţa Kosovo şi intervenţiile străine din Balcani. “NATO şi UE afară din Balcani”, au strigat manifestanţii care au defilat în centrul capitalei pînă la ambasada americană, trecînd pe la biroul UE, păzit de importante forţe de ordine. Manifestaţia a fost organizată de Partidul Comunist Grec şi de Tineretul Comunist. Protestatarii au ars un drapel european în faţa reprezentanţei UE, şi drapele americane în faţa ambasadei SUA. Ulterior, aceştia s-au dispersat în calm. Circa 1.000 de persoane, majoritatea de origine sîrbă, au protestat paşnic şi în Elveţia, la Zurich, faţă de proclamarea independenţei Kosovo, în timp ce alte manifestaţii pro şi contra noului stat au avut loc şi în oraşul francez Strasbourg.

Manifestanţii din Zurich, veniţi în mare parte cu familiile, au scandat sloganuri ostile independenţei provinciei şi au agitat drapele în culorile Serbiei. Pe o pancartă se putea citi că independenţa Kosovo separă lumea.

Albanezii din Kosovka Mitrovica au părăsit oraşul

Sîrbii din oraşul divizat etnic Kosovska Mitrovica, din nordul Kosovo, văd Kremlinul drept viitorul lor salvator, în timp ce declaraţiile recente ale liderilor ruşi îi înflăcărează şi creează premisele unor violenţe în viitorul apropiat. Ca în fiecare zi de la proclamarea independenţei Kosovo, la ora 12.44 are loc o manifestaţie la Mitrovica pentru a sublinia că protesul nu s-a încheiat şi că rezoluţia 1.244 a Consiliului de Securitate al ONU, care acordă Kosovo o autonomie substanţială, reafirmând suveranitatea Belgradului asupra acestui teritoriu, a fost încălcată. În această sîmbătă, în faţa coloanei de manifestanţi era purtată o jerbă de flori pe care se putea citi “Mulţumim Rusia”. Folosind cuvinte foarte dure, preşedinte rus Vladimir Putin a afirmat vineri că independenţa Kosovo se va întoarce ca un bumerang împotriva occidentalilor. În timp ce reprezentantul Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin, a evocat dreptul Moscovei de a folosi forţa în cazul unei sfidări din partea UE şi a NATO în privinţa Kosovo. Nu sînt puţini sîrbii care visează acum să vadă trupele ruseşti în partea de nord a Kosovo, majoritar sîrb, şi se declară pregătiţi să se lupte. Alţii însă nu vor un nou război şi speră la o soluţie paşnică. Dar, totul anticipează violenţe pe termen scurt sau mediu. MINUK şi KFOR şi-au consolidat patrulele în oraşul divizat etnic. Totodată, tot mai mulţi albanezi au părăsit oraşul în ultimele zile preferînd zone mai calme şi în care comunitatea proprie este majoritară.

Condoleezza Rice reproşează Serbiei că nu şi-a respectat angajamentele internaţionale

Secretarul american de Stat a apreciat că Guvernul sîrb nu a reuşit îşi respecte angajamentele internaţionale, neasigurînd protecţie ambasadei SUA la Belgrad. Convenţia de la Viena privind relaţiile diplomatice, adoptată în 1961, prevede ca ţara gazdă să asigure securitatea ambasadelor străine de pe teritoriul său în afara perimetrului acestora, dar nemulţumirea şi frustarea sîrbilor a făcut imposibilă păzirea reşedinţei diplomatice care a fost vandalizată şi incendiată. Şefa diplomaţiei americane a anunţat retragerea personaului auxiliar şi a familiilor angajaţilor ambasadei, dar a ţinut să precizeze că încă mai doreşte o relaţie bilaterală normală cu Serbia.

Pe de altă parte, corpul carbonizat descoperit în interiorul ambasadei americane la Belgrad, asaltată joi seară în timpul unei manifestaţii de proporţii împotriva independenţei Kosovo, era al unui tînăr sîrb a cărui familie se refugiase din provincia majoritar albaneză. Rămăşiţele pămînteşti ale lui Zoran Vujovic, de 21 de ani, student la Novi Sad, au fost identificate de tatăl său. Tînărul a dispărut joi noaptea în urma atacului împotriva ambasadei americane, unde demonstranţi au provocat un incendiu.

Proiect de independenţă al sîrbilor bosniaci

Ambasadorii ţărilor UE la Sarajevo au respins sîmbătă o rezoluţie adoptată recent de Parlamentul Republicii Srpska (RS), ce proclamă dreptul la independenţă al acestei entităţi sîrbe din Bosnia-Herţegovina, după modelul Kosovo. Aceştia reafirmă că cele două entităţi care formează ţara de la sfîrşitul conflictului din 1992-1995, Republica Srpska şi Federaţia Croato-Musulmană, nu au drept la secesiune. Un asemenea demers ar echivala cu o punere sub semnul întrebării a Acordului de Pace de la Dayton, care a pus capăt conflictului. SUA au condamnat deja ferm iniţiativa sîrbilor din Bosnia-Herţegovina. Majoritatea sîrbilor bosniaci, 31% din cele circa 3,8 milioane de locuitori ai ţării, este favorabilă unei secesiuni, chiar unei uniri cu Serbia, pe care o percep ca pe „patria mamă”.