La Pavilionul Expoziţional Mamaia a avut loc, ieri, în cadrul Tîrgului Estival Constanţa, un eveniment editorial de excepţie pentru lumea artei, dar şi pentru iubitorii de cultură, lansarea volumului „Mic tratat de istorie a sincerităţii în artă”, de Teodor Ionescu, ediţie îngrijită de publicistul şi muzeograful Geta Deleanu. La evenimentul de lansare au luat parte fratele şi fiul lui Teodor Ionescu, Hristu Ionescu şi Luchian Ionescu, doctor în muzicologie la Universitatea Ovidius, iar despre personalitatea acestui critic de artă, care a fost şeful galeriei de pictură a Muzeului Brukenthal şi despre lucrarea sa au vorbit criticii şi istoricii literari Corina Apostoleanu din cadrul Bibliotecii Judeţene Constanţa şi prof. univ. dr. Nicolae Rotund, de la Universitatea „Ovidius”.
Volumul, apărut la Editura „Ex Ponto, redă teza de licenţă - refăcută din memorie - a regretatului istoric şi critic de artă constănţean Teodor Ionescu, primul muzeograf român care a făcut peste 600 de autentificări la Muzeul Brukenthal. Cartea este redactată de Geta Deleanu, publicist şi muzeograf la Muzeul de Artă Constanţa, care a avut ocazia să îl cunoască pe Teodor Ionescu, provocîndu-l să-i vorbească despre personaje interbelice pe care Geta Deleanu le cunoscuse doar din cărţi. Discuţiile pe care le-a avut cu primul cercetător de muzeu în domeniul artei universale au fost concretizate într-un amplu interviu publicat de Geta Deleanu în cotidianul „Telegraf”, în iulie 1995 şi republicat în cartea sa, „Întîlniri esenţiale”. Lucrarea este structurată în şapte capitole, iar două dintre ele - „In Memoriam” (capitolul I), „Un cincinal în infern sau despre cum s-a născut Sinceritatea în artă” (capitolul II) sînt redactate în limbile română, engleză şi italiană. Volumul este completat cu corespondenţa dintre Teodor Ionescu şi diferite personalităţi, texte care arată preocupările sale şi texte care reflectă personalitatea sa.
Preşedintele de onoare al Tîrgului Estival Constanţa, Ioan Popişteanu, director al Editurii „Ex Ponto”, a afirmat că a fost o mare bucurie ca acest volum - „o carte fundamentală pentru spaţiul dobrogean” -, să fie publicat la editura constănţeană. „În perioada comunistă, numele lui Tudor Ionescu era imposibil de pronunţat, deoarece preferinţele sale pentru o anumită parte a politicii româneşti interbelice făceau greu de adus în casa cititorilor ceea ce acesta a publicat. Implicarea sa într-un neplăcut scandal legat de dispariţia unor tablouri de la Muzeul Brukenthal îl făcea, pentru a doua oară, indezirabil pentru perioada comunistă”, a specificat criticul literar Corina Apostoleanu. Aceasta a apreciat strădania Getei Deleanu de a prezenta o personalitate cu o gîndire profundă, extrem de fină, asupra fenomenului artistic şi literar.
La rîndul său, criticul literar Nicolae Rotund a precizat că s-a întîlnit cu Teodor Ionescu, după 1989, fiind impresionat de gîndirea deosebit de modernă a omului de artă. Acesta a apreciat ideea conceptului de sinceritate în artă şi faptul că fragmentele din teza sa de licenţă pun în valoare gîndirea filosofului şi criticului de artă. De asemenea, Nicolae Rotund a lăudat iniţiativa Getei Deleanu de a pune în valoare jurnalul şi corespondenţa lui Teodor Ionescu.
Acuzat pe nedrept şi încarcerat
Geta Deleanu a specificat că, în octombrie, volumul „Mic tratat de istorie a sincerităţii în artă” va fi lansat la unul dintre muzeele din capitală, eveniment la care vor participa, printre alţii, scriitoarea Doina Jela şi criticul şi istoricul de artă Olimpia Tudoran de la Muzeul Brunkenthal. De altfel, Geta Deleanu şi Olimpia Tudoran au în vedere realizarea unui volum monografic dedicat marelui critic de artă, acuzat pe nedrept ca fiind responsabil de dispariţia a opt tablouri de la Muzeul Brukenthal, unde îndeplinea funcţia de şef al galeriei de artă. Patru din cele opt tablouri au fost descoperite în străinătate, la trei săptămîni de la înmormîntarea sa. Pentru acest „păcat”, Teodor Ionescu a fost încarcerat în închisorile de la Sibiu, Gherla, Periprava şi Poarta Albă.
Teodor Ionescu, primul muzeograf de factură filosofică ce s-a ocupat de autentificări, s-a născut la 6 aprilie 1915, la Constanţa şi a trecut în nefiinţă în mai 1998, fiind înmormîntat la data de 28 mai. Facultatea de Filosofie a urmat-o la îndemnul lui Tudor Vianu, cel care, de altfel, i-a şi condus lucrarea de licenţă. Printre profesorii săi s-au numărat Tudor Vianu, Nae Ionescu, Petre Cormanescu, Mircea Vulcănescu şi Mircea Eliade. Teodor Ionescu este un nume important pentru cultura dobrogeană, în anii ‘30 ocupîndu-se de una dintre cele mai importante publicaţii de cultură ale acestui spaţiu, „Revista Dobrogeană”, în paginile căreia au publicat nume importante ale perioadei interbelice, precum Mircea Eliade. Numele lui Tudor Ionescu este menţionat în bibliografia istoricilor de artă importanţi din Italia, Franţa, Germania, Belgia sau Austria.